Rolul societăților

transnaționale (STN) în
transferul internațional de
tehnologie
 Societățile transnaționale, definire și
caracteristici
Societate Transnațională = societate multinațională

«O
«O societate
societate transnațională
transnațională reprezintă
reprezintă oo firmă
firmă care
care și-a
și-a extins
extins activitatea
activitatea
dincolo
dincolo dede granițele
granițele țării
țării de
de origine.
origine. Ea
Ea alcătuiește
alcătuiește un
un vast
vast ansamblu
ansamblu lala scara
scara
internațională
internațională format
format dintr-o
dintr-o societate
societate principală-firma
principală-firma mamă
mamă și și un
un număr
număr dede
filiale,
filiale, adică
adică de
de firme
firme dependente
dependente față
față de
de societatea
societatea principală,
principală, implementate
implementate în în
diferite
diferite țări.»
țări.» („Economie
(„Economie Mondială’’,
Mondială’’, Rodica
Rodica Milena
Milena Zaharia)
Zaharia)

 În încercarea de a defini societatea transnațională se au în vedere mai

multe elemente, dar mai importante sunt: numărul de țări în care firma
respectivă are invesțitii; ponderea activelor deținute de firmă în
străinatate în total; ponderea forței de muncă angajate în străinatate etc.
 Societatea
Societatea transnaţională
transnaţională reprezintă
reprezintă oo realitate
realitate marcantă
marcantă aa peisajului
peisajului economic
economic
contemporan,
contemporan, fiind
fiind unul
unul dintre
dintre principalii
principalii vectori
vectori ai
ai procesului
procesului de
de globalizare
globalizare aa
activităţii
activităţii economice.
economice.

Din
Din punct
punct dede vedere
vedere juridic,
juridic, societăţile
societăţile transnaţionale
transnaţionale suntsunt acele
acele societăţi
societăţi
comerciale,
comerciale, care
care chiar
chiar de
de la
la constituirea
constituirea lor lor sese fundamentează
fundamentează pe pe elemente
elemente fără
fără
caracter
caracter naţional
naţional (cum
(cum sunt:
sunt: capitalul
capitalul ce ce provine
provine de de la
la asociaţii
asociaţii din
din ţări
ţări diferite,
diferite,
stabilirea
stabilirea uneori
uneori aa mai
mai multor
multor sedii
sedii principale
principale în în ţări
ţări diferite
diferite etc.)
etc.) şi
şi care
care sunt
sunt
lipsite
lipsite de
de oo legătură
legătură juridică
juridică cucu anumit
anumit stat,
stat, astfel
astfel că
că în
în privinţa
privinţa lor
lor nu
nu primeşte
primeşte
vocaţie
vocaţie nici
nici una
una din
din legile
legile naţionale,
naţionale, iar iar litigiile
litigiile izvorâte
izvorâte din
din interpretarea
interpretarea şişi
aplicarea
aplicarea actelor
actelor lor
lor constitutive
constitutive sunt sunt scoase
scoase total
total sau
sau parţial
parţial de
de sub
sub competenţa
competenţa
instanţelor
instanţelor naţionale,
naţionale, spre
spre aa fifi date
date spre
spre soluţionare
soluţionare unor unor instanţe
instanţe speciale.
speciale.

În
În literatura
literatura economică,
economică, s-a
s-a apreciat
apreciat că
că „societatea
„societatea transnaţională
transnaţională este
este oo entitate
entitate
economică
economică compusă
compusă dintr-o
dintr-o firmă-mamă
firmă-mamă şi şi filiale
filiale în
în mai
mai multe
multe ţări
ţări care
care este
este
caracterizată
caracterizată dede internaţionalizarea
internaţionalizarea producţiei,
producţiei, sese bazează
bazează pepe un
un bazin
bazin internaţional
internaţional
de
de resurse
resurse umane,
umane, materiale
materiale și
și financiare,
financiare, şi
şi promovează
promovează la la scară
scară globală
globală unun anumit
anumit
set
set de
de valori
valori proprii”.
proprii”.
  STN-urile există în toate sectoarele economice, industrie,
agricultură, bănci, asigurări, publicitate, turism etc.

 Ele s-au afirmat în primul rând în țări dezvoltate cu economie

de piață, multe ajungând să aibă o forță economică mai mare
decât a unui stat națiune.

 În economia mondială contemporană societățile transnaționale

au devenit principalii agenți economici și actori importanți în
mobilitatea internațională a forței de muncă.
o În prezent bazându-ne pe economia din vest STN (societățile transnaționale) ocupă
o poziție puternică în economia globală, însumând aproximativ două treimi din
comerțul internațional.
o Până acum 50 de ani existau doar câteva sute de organizații transnaționale, în
prezent există aproximativ 80,000 cu aproximativ 90,000 de filiale în toată lumea.
o Astfel, societatea se caracterizează prin internaţionalizarea producţiei și prin
existenţa de resurse umane, materiale și financiare la nivel internaţional.
o Sub aspect economic, după cum s-a apreciat în doctrina juridică, societăţilor
transnaţionale contemporane le este caracteristic faptul că îşi extind mereu
activitatea de producţie şi comercializare concomitent pe multiple pieţe în cadrul
unei reţele vaste de implantări proprii, realizate pe calea investiţiilor directe de
capital în străinătate.
 Valorile unei societăţi transnaţionale sunt:

Sistemul de management Angajaţii

Grija față de mediu Tradiţia

Implicarea în viața
Adaptarea la cultura locală
comunităţii

Marca sau brand-ul Sistemul de distribuţie

Sistemul de producţie Campaniile publicitare

Inovarea
 Factorii principali care au favorizat
apariţia şi dezvoltarea societăţilor
transnaţionale
 Principalele trăsături distinctive ale societăţilor transnaţionale sunt de natură economică şi juridică.
Astfel:
a) capitalul lor este naţional sau multinaţional;
b) au o structură internaţională distinctă, care le deosebeşte de vechile monopoluri;
c) îşi extind activităţile de producţie şi comercializare pe mai multe pieţe, printr-o strategie globală,
bazată pe studii aprofundate, aduse la zi în mod permanent;
d) nu se află sub incidenţa unor anumite legi naţionale, datorită structurării şi funcţionării concomitente
în mai multe ţări;
e) litigiile ce pot să apară nu sunt în competenţa instanţelor naţionale, ci, a unor instanţe speciale.
 Performanţele economice şocante ale societăţilor transnaţionale se explică prin:

a) extinderea libertăţii comerţului în ultimul deceniu;

b) derularea unor importante exporturi în ţările care au redus taxele vamale;
c) reducerea intervenţiei statului în economie.
Societăţile transnaţionale au apărut şi s-au dezvoltat pe fondul a trei factori
principali:
1. Liberalizarea politicilor economice, deschiderea graniţelor naţionale, liberalizarea
fluxurilor de investiţii străine directe şi de portofoliu sau de alte acorduri de cooperare
şi investiţionale;
2. Accentuarea progresului tehnologic, care conduce la creşterea costurilor şi a riscurilor
la care sunt expuse companiile, impune abordarea diferitelor pieţe mondiale, prin
delocalizarea internaţională a producţiei, pentru a diversifica aceste riscuri.
3. Creşterea concurenţei, care este de fapt rezultatul celorlalţi doi factori amintiţi anterior,
impune explorarea unor noi pieţe de către companii, atât pentru a reduce costurile de
producţie, cât şi pentru valorificarea mai eficientă a rezultatului final, dar impune şi
abordarea unor noi forme de producţie internaţională, de proprietate şi de aranjamente
contractuale, care să potenţeze forţa lor pe piaţă, cum ar fi de exemplu fuziunile,
achiziţiile, participarea minoritară sau majoritară, oferta publică de schimb etc.
 Pe de altă parte, reducerea costurilor de transport şi de comunicare au facilitat
integrarea mai eficientă a operaţiunilor la nivel global, precum şi transportul
componentelor sau al produselor finite în căutarea eficienţei economice, a avantajelor
comparative date.
 Acestea contribuie în mod esenţial la creşterea ponderii investiţiilor străine directe
(1SD) motivate de creşterea eficienţei, cu importante implicaţii asupra creşterii
competitivităţii exporturilor ţărilor recipiente şi, implicit, asupra creşterii economice.
∆ Deşi standardizarea este tentantă pentru orice firmă, ea nu este posibil de realizat
întotdeauna. Adaptarea produselor se impune atunci când condiţiile unei pieţe locale o
cer. De aceea, firma trebuie să analizeze cu atenţie factorii care încurajează
standardizarea şi adaptarea şi apoi să studieze criteriile de alegere a uneia din aceste
politici pentru a lua decizia cea mai corespunzătoare.
Economia
Economia de de
scară
scară în
în
producţie
producţie Economii
Economii la la
Imaginea
Imaginea ţării
ţării cheltuielile
cheltuielile
de
de origine
origine privind
privind
marketingul
marketingul
Aceşti
Aceşti factori
factori
care
care Economii
Economii la la
încurajează
încurajează cheltuielile
Convergenţa
Convergenţa cheltuielile de
de
gusturilor standardizarea
standardizarea cercetare-
cercetare-
gusturilor
pot
pot fi:
fi: dezvoltare
dezvoltare

Mobilitatea
Mobilitatea Recuperarea
Recuperarea
consumatorului
consumatorului investiţiilor
investiţiilor
 PIAȚA SOCIETĂȚILOR
TRANSNAȚIONALE
 Mediul de acțiune al societăților transnaționale poate fi un mediu
intern, unul domestic, unul străin și unul internațional.

 Mediul, în general presupune acele forțe (cel mai adesea sunt

necontrolabile) care influențează dezvoltarea și activitatea unei firme.
Elementele ce pot fi controlate de catre firmă alcătuiesc mediul intern,
celelalte formează mediul exetern al firmei.

 Motivele internaționalizării unei firme sunt adesea extrem de complexe.

O primă motivație ar fi căutarea unei noi piețe; o firmă atinge un
asemenea grad de dezvoltare încât piața internă devine insuficientă și
extinderea pe piețe terțe ar fi soluția cea mai bună.
 PIAȚA SOCIETĂȚILOR
TRANSNAȚIONALE
 Forța de muncă mai ieftină este un alt motiv pentru care o firmă își
extinde activitatea dincolo de granițele țării de origine; de exemplu multe
dintre marile companii care lucrează în domeniul fabricării
electrocasnicelor și-au delocalizat practic industria în țări precum China
sau Taiwan.
 Datorită unei concurențe puternice pe piața locală majoritatea
societăților transnationale cu sediul în țări dezvoltate își extind activitatea
dincolo de granița națională.

 Ocolirea de bariere vamale, exploatarea diferențelor existente în

nivelurile de impozitare din diferite țări, prelungirea duratei de viață a
produsului constituie motive pentru internaționalizarea firmelor.
 SUA - reprezintă încă cea mai competitivă piață a
lumii chiar dacă evenimentele din ultimii ani din
economia mondială determină unii specialiști să fie
sceptici în ceea ce privește supremația americană în
viitor.

$numărul
Piața americană oferă avantaje care nu sunt deloc de neglijat. Dimensiunea pieței, atât
de consumatori cât și puterea de cumpărare, tendința societății americane către
telecomunicații, patria tehnologiei ultraavansate, bogăția în resurse naturale și umane,
fac din piața americană aspirația oricărei companii. Trebuie amintit faptul că cele mai
mari corporații își au sediul în SUA.

$reglementări
De asemeni piața americană ascunde o mulțime de
„paralele” care se referă la modelul
administrativ al țării. Astfel peste legile federale sunt
legile fiecărui stat care uneori sunt extrem de
birocratice; la impozitele federale se adaugă cele locale
care au deseori un nivel destul de ridicat. Pentru a putea
depăși toate dificultățile multe dintre firmele străine se
asociază cu parteneri locali.
 Uniunea Europeana - este una din cele mai
largi piețe ale lumii din perspectiva extinderii.

Ca și la piața americană consumatorii de pe această piață

au o mare putere de cumpărare, iar investițiile străine
reprezintă un mijloc de a ocoli barierele tarifare, dar mai
ales netarifare ce funcționează la granițele Uniunii.

Capitalul străin nu întâmpină dificultăți administrative,

iar garantarea repatrierii capitalurilor și a profiturilor
este oferită de fiecare țară.
 Japonia - ca și celelalte piețe este extrem de
competitivă cu exigențe ridicate din partea
consumatorilor. Există și foarte multe diferențe față
de celelalte piețe sub aspect cultural.

o Dacă înclinația spre consum este specifică consumatorilor americani, economisirea

este caracteristica japonezilor. Spiritul de sacrificiu, loialitatea față de companie,
mobilitatea redusă a angajaților și structura paternalistă a firmelor japoneze constituie
tot atâtea diferențe față de celelalte piețe ale țărilor dezvoltate.

o Pătrunderea pe aceste piețe nu este deloc ușoară deoarce

piața japoneză este dominată de companiile locale, iar
majoritatea firmelor care aleg ca destinație Japonia aleg
un parteneriat cu o fimă locală pentru a face mai ușor
față problemelor de mediu cu care se confruntă.
o În ceea ce privește țările în dezvoltare, acestea continuă
să crească din punct de vedere al atragerii de fluxuri de
investiții străine.
Rusia - se află la granița dintre țările dezvoltate
și cele în dezvoltare; din punct de vedere
politic, Rusia încearcă să rămână unul dintre
cei mai importanți actori, iar moștenirea
arsenalului sovietic o ajută în acest demers,
deși se confruntă cu multe probleme din punct
de vedere economic.

Rusia se impune datorită resurselor sale naturale

extraordinare (gaze și petrol) dar și a unei piețe
importante din perspectiva numărului de locuitori și a
creșterii exigențelor consumatorilor ruși.

 Țările cele mai sărace, ceea ce înseamnă majoritatea statelor africane și a celor din Asia
centrală beneficiază mult prea puțin de efectele pozitive ale investițiilor marilor firme;
către aceste țări se îndreaptă cele mai mici fluxuri de investiții străine, motivele ținând
în ultima instanță de sărăcia acestor țări.
 RELAȚIA STN-URILOR CU STATUL NAȚIUNE
 Această relație poate fi privită din trei puncte de vedere și anume:

Relațiile cu țările Relațiile cu țările Raportul stat-

de origine gazdă corporație

în condițiile în care forța economică a multor state și influența marilor corporații depășește puterea
economică a multor state, unele dintre ele chiar dezvoltate.
 Pentru a rămâne și a acționa ca o entitate, o firmă transnațională trebuie să coordoneze și să
controleze activitățile sale în medii diverse și să adopte decizii care pot fi benefice sau nu pentru
țările respective.
 În lucrarea sa intitulată „Global Embrace: Corporate Challenges in Transnational World” autorul
Henry Wendt afirmă că «în timp ce puterea marilor corporații crește, acea a statului ar scădea».
Temerea este legată de faptul că aceste companii transnaționale nu vor acționa în folosul
națiunii și că vor ajunge să ignore legile naționale.
 Ținta unei STN nu mai este piața națională ci piața mondială motiv pentru care ea tinde să
devină o firmă globală fără să fie interesată atât de omul cetățean cât de omul client indiferent
de țara sa de origine.
 RELAȚIILE CU ȚĂRILE DE ORIGINE
Țările Triadei (SUA, Japonia, Uniunea
Țările Triadei
Europeană) (SUA,
cuprind celeJaponia,
mai mariUniunea
și mai
Europeană) cuprind cele mai mari și mai Relațiile cu țările de origine sunt în
multe companii. Performanțele acestor Relațiile
multe companii. Performanțele acestor cea maicu țările
mare de origine
parte sunt în
relații de
economii, infrastructura modernă, avansul cea mai mare parte relații dede
economii, infrastructura modernă,susținut
avansul parteneriat; prin extindere dincolo
tehnologic și spiritul antreprenorial, parteneriat; prin extindere dincolo
granițele propriei țări, marile firme de
detehnologic
o economie și spiritul
de piațăantreprenorial,
și o democrațiesusținut
ce a granițele propriei țări, marile firme
duc cu ele culturile, obiceiurile de
permis dezvoltarea și punerea în practică ce
de o economie de piață și o democrație a a duc cu eleale
culturile,
permisnovatoare
dezvoltarea și punerea în practică consum țării deobiceiurile
origine. de
ideilor au făcut din aceaste țări a consumCocaale țării desau
origine.
ideilorcel
novatoare au făcut dinapariția
aceasteșițări McDonald’s, Cola Levi’s
mediul mai prielnic pentru McDonald’s, Coca Cola sau Levi’s
mediul celfără
maiprecedent
prielnic pentru apariția și reprezintă în ultima instanță America
dezvoltarea a fenomenului
dezvoltarea fără precedent a fenomenului șireprezintă în ultima
visul american instanță
într-o America
altă manieră.
corporatist. și visul american într-o altă manieră.
corporatist.

Universalizarea limbii engleze se

Universalizarea
datorează limbii
într-o foarte mare engleze
măsură se
datorează într-o
corporațiilor foarte șimare
americane măsură
britanice
carecorporațiilor americane și să
au „forțat” consumatorii britanice
învețe
care au „forțat” consumatorii
limba produselor pe care le consumau să învețe
limbasauproduselor
doreau să pe care le consumau
le consume.
sau doreau să le consume.
 Avantaje
Companiile transnaționale, reprezentate în multe țări ale lumii, sunt capabile să influențeze toate
sferele vieții publice.
STN-urile contribuie la dezvoltarea progresului științific și tehnologic, deoarece lucrările
științifice și tehnice sunt efectuate în cadrul lor, apar noi tehnologii pentru a îmbunătăți
producția.
Multe corporații multinaționale au puterea de monopol. Unele dintre ele au o cifră de afaceri atât
de mare încât depășesc multe țări.
Corporațiile internaționale stimulează tendința de globalizare a economiei mondiale, implicând
țările în relațiile economice internaționale.
Ele stimulează dezvoltarea producției mondiale. pentru că STN-urile creează din ce în ce mai
multe bunuri noi, își extind amploarea activităților, datorită acestui fapt, apar tot mai multe
locuri de muncă, ceea ce ajută la reducerea șomajului în țară.
Promovarea extinderii granițelor cooperării internaționale.
Companiile transnaționale influențează nu numai formarea economiei în ansamblu, ci și
economia țărilor individuale. Companiile internaționale pentru fiecare stat sunt subiecte ale
economiei mondiale și trebuie să acționeze în conformitate cu legislația fiecărei țări.
 Dezavantaje
În primul rând, STN-urile sunt extrem de competitive, drept urmare este imposibil
ca producția internă să pătrundă pe piață.
În al doilea rând, captarea de către firmele străine a celor mai dezvoltate și
promițătoare segmente ale structurilor de producție industrială și de cercetare din
țara gazdă.
În al treilea rând, se întâmplă ca filialele TNK să încalce legislația națională,
ascunzând o parte din veniturile lor de la impozitare.
În al patrulea rând, stabilirea prețurilor de monopol, dictarea condițiilor care încalcă
interesele țărilor gazdă.
În al cincilea rând, companiile multinaționale își pot muta capitalul între țări destul
de ușor. De exemplu, într-o situație nefavorabilă din țară, STN-urile își pot
transfera capitalul în țara cu cea mai favorabilă situație, în urma căreia primele
vor avea dificultăți și mai mari.
 Concluzii
 Societățile Transnaționale sunt produsul direct al liberalizării economiei mondiale.
 STN-urile sunt centre de forță economică, în lumea contemporană, principalii operatori
ai comerțului internațional.
 STN-urile au influențat diviziunea internațională a muncii prin:
a) Delocalizare - deplasarea unei activități de producție dintr-o țară în alta în căutarea
avantajului comparativ;
b) Multinaționalizare - extinderea activității unei întreprinderi prin implementarea de
filiale în exterior în baza unei strategii gândite la scară mondială.
 În prezent Societățile Transnaționale constituie principalii subiecți ai procesului de
globalizare a activității economice.
 Companiile americane dețin poziții cheie în majoritatea cazurilor.
 Firmele japoneze, în anumite domenii, nu se regăsesc deloc (producția de software,
industria aeronautică, medicamente) sau joacă un rol secundar (producția de hardware,
electronica industrială și echipament electric). În schimb, ele se remarcă în industria de
automobile, în electronica de larg consum (Sony), în sectorul bancar și în cel de
asigurări.
 Domeniile unde se vor produce modificări repetate vor fi industria de automobile, de
medicamente și sectorul financiar-bancar.