TEMA 8

PARTENERIAT, COOPERARE, COMUNICARE IN

INTELLIGENCE

Informatie si intelligence in ec
şi cooperare în intelligence-ul modern

limite, necesităţi
i siguranţa/securitatea au constituit două elemente definitorii ale fiinţei umane, prevalând
l alteia în diferite epoci istorice (unii gânditori au ales sacrificiul suprem pentru a-şi susţine ide
omunităţi au promovat lupta şi expansiunea ca formă a puterii.
ă s-a confruntat deopotrivă cu provocările noilor teorii ştiinţifice, cu descoperirile care au sc
- din punct de vedere economic, social şi cultural, dar şi cu provocările sau confruntările (stat
u definit, uneori în mod devastator, secolul XX dar şi pe cel actual.

Informatie si intelligence in ec
e la necesităţile din ce în ce mai mari şi mai acute de siguranţă/securi
voluţiile istorice (determinate cauzal atât de cerinţele de securitate int
etăţeni, cât şi de obiectivele de asigurare a unei supremaţii în faţa advers
tăţile şi-au definit şi structurat structuri de intelligence care au cun
ermanentă adaptare şi schimbare. In fapt, acestea sunt menite şi caută
e cunoaşterea necesară asigurării securităţii propriului popor, pri
ant, marcat de incertitudini şi de limite.
e internaţionale, obiectivele comune de securitate, efectele globalizăr
riscurile inerente), au determinat constituirea unor forme de coopera
Informatie si intelligence in ec
de intelligence, din perspectiva schimbului de informaţi
rijinului operaţional şi al identificării/utilizării celor mai bune form
e cunoaştere şi acţiune.
intelligence-ului presupun, în mod primordial cunoaşterea (definită
înţelegerea şi anticiparea dinamicii riscurilor, vulnerabilităţil
necesare fundamentări deciziilor în domeniul securităţii naţionale), cel
protecţia, contracararea, promovarea) fiind ulterioare, der
e, corelate cu aceasta.
notabile în cunoaşterea/definirea/preconizarea unor riscuri sau ame
sice în literatura de specialitate din SUA/occidentală: 9/11 sau erorile p
ate de capacităţile de luptă irakiene), au determinat reevaluarea modu
izată activitatea de intelligence, determinând redimensionarea compo
Informatie si intelligence
l încât aceasta să poată genera cunoaşterea/explicaţiile necesare cu ec
inpri
se întâmple, să prevadă viitorul, astfel încât beneficiarii/decizionalii să
ceea ce au de făcut.
at şi cooperare - nuanţe terminologice

tic, ambele concepte presupun derularea unei acţiuni comune, termen

plică o accepţiune sistemică, de asociere în vederea realizării unui
să, printr-o anumită accepţiune generală (şi generoasă) presupune
u domenii de cooperare (spre exemplu noţiunea de securitate).
ă că există şi situaţii în care anumite parteneriate rămân cantonate
al (fără demersuri subsumate atingerii scopurilor propuse) şi, pe de
iverse forme de cooperare (ex: lupta Informatie
împotrivasi intelligence ec
terorismului)inîn
enate nu sunt neapărat partenere (din cauza unor viziuni ideol
interese politico-economice concurenţiale sau divergente/antagonice).
 perspectivă, apreciez că atât cooperarea cât şi existenţa/manifestarea
ficient şi durabil (mai ales în domeniul intelligence) sunt „condiţio
rea unei încrederi şi a unui respect reciproc.
formă de respect (din perspectiva intelligence) se manifestă şi în rap
erse unei părţi, în sensul unei estimări/evaluări corecte a capabilităţil
une, a cadrului/contextului în care se manifestă (operaţional), respe
în care starea de fapt se poate modifica (în sensul schimării poziţi
tr-una de cooperare - un astfel de exemplu putându-l
Informatie constitui Iranul).
si intelligence in ec
riatul presupune o formă de lucru colaborativ, fără raportu
între entităţile implicate, fiecare contribuind - funcţie de resursele deţ
obiectivelor asumate.
pectiva intelligence-ului, astfel de demersuri presupun punerea la disp
ementelor de cunoaştere deţinută pe domeniul în care se conluc
expertizei/instrumentelor metodologice necesare dimensi
meninţărilor (operaţională, tehnică, analitică) respectiv a unor r
larea de operaţiuni, accesul la resurse (economice, diplomatice, etc
atingerea obiectivelor.
unui astfel de nivel de cooperare presupune deopotrivă un angajamen
Informatie
a atitudinii/convingerilor de încredere intelligence in ec
şi respectsireciproc.
re stare de fapt presupune şi existenţa unor mecanisme funcţiona
control intern al structurilor informative din perspectiva elim
terminate de posibilitatea infiltrării/preluării sub control de către e
specialitate, cooperarea în cadrul comunităţii de intelligence (IC) face referire deopotriv
individuale, la necesităţile de valorificare a experienţei partenerului şi a unui dialog efici
oricărui demers integrat (din perspectiva stabilirii obiectivelor, a măsurilor aferente şi rol
rm următoarelor:
în ce mai complexă şi interdependentă, nici o persoană sau organizaţie nu are un mono
necesar pentru a face treaba;
că mai mult de jumătate din comunitate are mai puţin de cinci ani de experienţă de lucru în
ecta noi ofiţeri cu membrii mai experimentaţi în domeniu creşte dramatic;

Informatie si intelligence in ec
a este distribuită din ce în ce mai mult, deoarece limitele dintre an
erator devin din ce în ce mai neclare;
eficient să se angajeze întregul spectru de actori-cheie la începutul
se genereze un consens cu privire la modul de acţiune decât să se aş
ul procesului şi să se lupte pentru ceea ce este corect.

oziţionare internă a intelligence-ului

Informatie si intelligence in ec

ructurilor de intelligence în plan intern a cunoscut, în ultimele dec

e, funcţie de tipul de organizare statală (dictatură, democraţie), de mod
tat la societatea civilă sau la conducerea statală în ansamblu.
 ere influenţele reciproce dintre structurile de intelligence şi decizionalii statali, cele d
rimordial în direcţionarea/determinarea unor politici interne sau a componentei diplo
externă), fie un rol de partener al decizionalilor, fie a constituit subiectul
atacuri virulente din partea populaţiei (eventual catalizate şi de factori externi) - so
să realizeze un echilibru cât mai adecvat între cerinţele de cunoaştere şi limitele (ca
turilor de intelligence.

Informatie si intelligence in ec
 , se remarcă faptul că fiecare stat a creat şi dezvoltat diverse struct
ctivităţi de intelligence (militare, diplomatice, spionaj, securitate inter
onvergente, dar cu capabilităţi, resurse şi modalităţi de acţiune dife
, în situaţia unei nearmonizări, ar putea determina fie
ficacitate, fie chiar o afectare/obstrucţionare a obiectivelor viz
rincipal de la specificul clandestinătăţii operaţiunilor
Informatie şi al formelor
si intelligence in ec
izate).
nd, se pot manifesta suprapuneri operaţionale, care ar putea să deno
ompetitivitate (favorizată eventual şi de un cadru normativ insuficient
unor interese externe structurii (prin inflitrarea acesteia de str
imixtiuni ale politicului), care vor „modela” cunoaşterea (input i
rioară, alimentare/feed-back pentru a oferi legitimitate şi „rezultate” ca
ţia astfel impusă). Informatie si intelligence in ec
ce-ul în societatea democratică este caracterizat prin trei trăsături: lip
(„cei care spun nu ştiu, iar cei care ştiu nu spun”), tensiunea cons
t şi transparenţă (în condiţiile în care democraţia presupune/re
respectiv natura puţin plauzibilă a dezvăluirilor apărute în deba
rivire la succesul/insuccesul operaţional (din perspectiva capabilităţil
unor date către entităţile adverse). Informatie si intelligence in ec
iderente, în societatea actuală este necesar ca structurile de intelligence să capaciteze deop
actorii decizionali şi actorii sociali şi economici, prin deschidere şi dialog profesionist
ograme dedicate de creştere a culturii de securitate (awareness) - prin care practic sunt
ale cunoaşterii deţinute.
ligence şi-a asumat un astfel de demers pentru îndeplinirea misiunii de prevenire a ameninţăr
aţionale, având deopotrivă şi un rol de sporire a încrederii beneficiarilor interni cu privire l
anţa acţiunilor agentiilor.

Informatie si intelligence in ec
 tarea eficientă a unei culturi de securitate, considerată a fi esenţi
nstituţii la nivel naţional, se poate realiza doar cu deschiderea acest
uri sprijină, pe de o parte, creşterea gradului de educaţie al personal
osibile ameninţări şi conştientizarea faptului că există posibilitatea
ţinute să fie ţinta unor activităţi de spionaj.
ltă parte, subliniază înţelegerea necesităţii de a aborda o cond
tivă faţă de diverse grade de interes ale unor entităţi pentru obţinerea
fel, programele de prevenire prin informare ar trebui să fie percepute
ve normale şi să fie asimilate ca valoare
Informatie
adăugatăsidimensiunii
intelligenceetice ş
in ec
trategic a organizaţiilor.
lu al modului în care activitatea de intelligence este definită, în rapor
oaştere, respectiv cu cele de racordare la susţinerea actului guvername
an.
la tipologia informaţiilor lui Sherman Kent (informaţia de bază descrip
entă raportoare, informaţia speculativă evaluativă), la nivelul intellige
au fost stabilite cinci tipuri de produse (bazate pe definiţiile NA
Informatie si intelligence in ec
cerinţele/aria de investigare menită să aducă cunoaştere, astfel:
 Informatie si intelligence in ec
furnizează materialul de referinţă pentru planificare şi
baza pentru prelucrarea informaţiilor ulterioare. Este
alcătuită dintr-un fundal despre orice subiect relevant şi
Basic este păstrat în baze de date care sunt actualizate în mod
Intelligenc continuu. Poate conţine informaţii despre lucruri, cum ar fi
e capacitatea adversarului, desfăşurarea, conducerea, istoria
şi instruirea. Principalele utilizări ale inteligenţei de bază
sunt de a stabili scena la începutul operaţiunilor şi de a
explica fapte relativ neschimbate.
Current încearcă să explice ce se întâmplă în situaţia actuală şi ce
Intelligenc se va întâmpla, probabil, în continuare. Este un element
e important al conştientizării situaţiei.
Estimative furnizează evaluări anticipative şi judecăţi predictive.
Intelligenc încearcă să proiecteze viitoarele cursuri adversare ale
l acestora relevă deopotrivă necesităţi de cunoaştere factuală, concr
ectiv dimeniuni de anticipare a unor evoluţii, de predicţie, astfel în
doptată o decizie adecvată. Tipologia canadiană este indicată ca fi
entru orice tip de elemente specifice intelligence-ului.
viziunea elaborată asupra activităţii guvernamentale, respectiv sprijinul
e de intelligence le acordă acesteia, au determinat o corelare directă
ară a celor trei nivele de acţiune: strategic, operaţional şi tactic,

Informatie si intelligence in ec
este una devenită clasică dar în cazul de faţă ea este aplicată/utilizată
formulare a cerinţelor pe care intelligence-ul le are pentru susţin
/deciziilor statale şi nu din perspectiva funcţionării sale interne.
 Informatie si intelligence in ec
necesară pentru formularea politicii şi a strategiei la
nivel naţional. Acesta este cel mai înalt nivel de
Strategic inteligenţă derivat din informaţiile culese în cea mai
Intelligence largă zonă posibilă, ca răspuns la cerinţele naţionale din
spectrul de probleme militare, diplomatice, politice şi
economice naţionale

Operational sprijină planificarea şi desfăşurarea campaniilor şi

Intelligence evenimentelor majore la nivel operaţional
Tactical
Intelligence susţine desfăşurarea angajamentelor
e şi relaţii internaţionale

orturilor dintre structurile de intelligence/agenţii, cooperarea/deschiderea, modalităţile de ev

i a concluzivităţii demersului logico-analitic poate face diferenţa între reuşită şi eşec (în cunoa

a lui Wesley K. Wark, evoluţia Intelligence-ului (occidental) a fost una nonliniară, marca
rfuri determinate de cele trei mari conflicte ale secolului XX: cele două războaie mon
In fiecare dintre aceste conflicte, statele au privit intelligence-ul ca o armă de apărare şi ca
Sub presiunea intensă a condiţiilor de război sau cvasi-război, puterea serviciilor de inform
lor a crescut, devenind tot mai calificate în îndeplinirea misiunii lor de evaluare a ameninţărilo

Informatie si intelligence in ec
tul lor social a fost susţinut/promovat/confirmat de diverse producţii culturale (literatură, pr
tc).
a de apogeu a celor trei conflicte a determinat adâncirea în zona de invizibilitate a servici
aţie care determină (de asemenea, ciclic) reluarea unor procese de evaluare a funcţionalită
ra (sub forma unor presiuni ale societăţii civile şi ale politicului).
erviciile de informaţii sunt considerate ca fiind instituţii omogene statelor, fiind nu
ii occidentale ci a întregii lumi moderne.

Informatie si intelligence in ec
tat-structuri de intelligence s-a consolidat pe fondul unor stări preca
ionale (marcată inclusiv de expansiunea altor state), a proliferării armel
masă, etc, determinând necesitatea unei cunoaşteri necesare real
avertizare imediată/timpurie/preventivă sau pentru elaborarea unor p
diu şi lung.
Informatie si intelligence in ec
a, evoluţiile lumii moderne sunt percepute ca fiind de natură să redefinească conce
resa siguranţei naţionale - pe lângă războiul clasic şi tulburările civile, terorismul, proli
ndirea tehnicilor de luptă chimică şi biologică, comerţul cu droguri sau creşterea competi
obală reprezentând zone în care serviciile de informaţii se vor implica. Temerile legate de deg
rmina, de asemenea, un nou rol al serviciilor de informaţii în monitorizarea schimbărilor de
l, a aplicării legislaţiei internaţionale. Fluxurile de populaţie vor reprezenta o preocupare naţi
mai ales a acelora care provin din instabilitatea politică sau de mediu din străinătate.

Informatie si intelligence in ec
plex, globalizat, intelligence-ul actual este creditat ca având cel mai semnificativ rol de păn
ondială, cu efecte în determinarea unor viitoare relaţii între state - generate spre exemplu
în lupta împotriva terorismului sau în probleme legate de activităţile nucleare ale Iranului şi a

ninţări nu vor putea fi tratate singular, individual, ci în cadrul unor parteneriate menite s
guranţă şi capabilităţi de dezvoltare/afirmare a populaţiei/statelor.

Informatie si intelligence in ec
 imeniunea de cooperare constituie atribute ale intelligence-ului mo
itatea unor divergenţe şi conflicte aparent latente - precum cele der
ăsurilor active iniţiate din perioada Războiului Rece - dintre SUA şi R
prezent drept un Război Rece 2.0 - în condiţiile utilizării unui întreg ar
ologii: haking, fake news) menite a determina/înfăţişa publicului ţi
erican, un anumit tip de cunoaştere asupra sistemului/elitei
Informatie politice.
si intelligence in ec
oce la nivel diplomatic dintre cele două puteri, angrenarea intelligence-ului în evaluarea/der
măsuri (fără a exista o dimensiune publică recunoscută/oficializată), presupun fără doar şi
nerilor celor două entităţi în eventuale acţiuni de susţinere, respectiv contracarare a
are comunicarea eficientă, elaborarea de răspunsuri/intervenţii rapide este necesară.
statele partenere pot constitui ţinte ale unor măsuri similare, tocmai pentru slăbirea sistem
operare existent.

Informatie si intelligence in ec
onsecinţă a unei delimitări/viziuni neunitare cu privire la modul de cooperare/valorifi
ulegere de date şi analiză a acestora a generat eşecuri în privinţa posibilităţii evaluării/pre
11 septembrie: diverse agenţii deţineau, disparat, anumite elemente a unui puzzle, lipsa/caren
uind la imposibilitatea "conectării punctelor" (elementelor disparate).
feritor la concluzia privind deţinerea de către Irak a capabilităţilor de distrugere în masă, a
şi agenţiile din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Rusia credeau acelaşi lucru), a relevat def
ructurile de colectare de date respectiv cele de analiză au funcţionat/cooperat.

Informatie si intelligence in ec
 remarcând diferenţele dintre componentele de captare de date şi cele de analiză a ac
ctivităţile specifice ca un fel de ştiinţă pe care au condus-o din punct de vedere ştiinţific, d
ifestată printr-o organizare birocratică), respectiv faptul că activitatea de intelligence s-a dezvo
rii de probleme, Philip Bobbitt a apreciat ca necesară reconceptualizarea raporturilor
formaţii şi beneficiari (în sensul unei mai strânse colaborări), scoaterea “din întuneric” a anal
e informaţiilor lor şi constrângerea celor care culeg informaţii (collectors) să adune informaţi

Informatie si intelligence in ec
le agentiilor/serviciilor romanesti de intelligence.

entă a agentiilor/serviciilor romanesti de intelligence presupune un schimb de date, metode ş

i realizarea de operaţiuni comune cu parteneri externi.
cooperare internaţională desfăşurată de institutiile respective s-a dezvoltat constant, în preze
bi- şi multilateral, în cadrul unor Cluburi şi platforme de cooperare, în relaţii parteneriale cu pe
rmaţii şi securitate şi structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare dintr-o multitudine (peste

Informatie si intelligence in ec
n vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru NATO şi
mentionate iau parte la activitatea departamentelor şi structurilor cu atribuţii în asigur
itorizării şi implementării politicilor de securitate la nivel euroatlantic: Oficiul de Securi
nitatea pentru Informaţii (IU - NATO), Divizia pentru Provocări Emergente de Securitate (ES
sau Europol, Directoratul de Securitate al Comisiei Europene (DS), Oficiul de Securitat

stea colaborează, de asemenea, cu departamente şi structuri cu profil de securitate din cadrul

isme internaţionale (ONU, OSCE, Interpol, OCEMN ş.a.).

Informatie si intelligence in ec
rolului, implicării şi potenţialului intelligence-ului României in cadrul parteneriatelor active
l că în prezent intelligenceul romanesc, respectiv Serviciul Român de Informaţii, împreuna
formaţii Externe şi Direcţia de Informaţii a Armatei, este al doilea contributor pe analiză la
e Unite ale Americii.

Informatie si intelligence in ec
ooperării ia nivel intern a agentiilor/serviciilor nationale de intellicence cunoaşte o nouă etapă
neriatului cu cetăţenii, orientare asumată public de conducerea acestor institutii.
riza de încredere manifestată din ce în ce mai pregnant faţă de instituţiile statului (nu doar î
global) şi de la perspectiva extinderii acesteia şi a generării unor crize majore, se susţine necesi
etăţenii, astfel încât instituţiile să-şi îndeplinească partea de contract social ce le revin, resp
ării şi siguranţei cetăţenilor.

Informatie si intelligence in ec
at este parte a unui mecanism democratic pe ca ţara noastră îl parcurge şi a unui proces mult
re a încrederii şi susţinerii în cadrul altor forme de asociere, cel mai important fiind cel d
u al Uniunii Europene.
acestui deziderat sunt necesare investiţii de încredere reciprocă, asigurarea echilibrului de p
e şi implicare civică, responsabilitate instituţională, o definire corectă şi adecvată a legi
deopotrivă a capabilităţilor de intervenţie/prevenţie la noile riscuri de securitate şi a prot
ăţilor cetăţeneşti.

Informatie si intelligence in ec
agentiile/serviciile romanesti de intelligence (in pricipal cel cu atributii in plan intarn) si-au s
de comunicare, cu rolul de a promova profesionalismul in domeniul activitatii de intelligenc
cietatea civila demersurile institutiei de a asigura securitatea nationala in folosul cetatenilor.
mersurilor de promovare a culturii de securitate, se vizeaza:
e clara si coerenta ce ofera instrumentele pentru familiarizarea publicului cu misiunea intellige
mai buna contribuie la o perceptie corecta asupra legitimitatii si legalitatii institutiei de intelli
Studii de securitate si intell
deschidere catre public, ce urmareste consolidarea unu parteneriat cu cetatenii;
re la nivel international, ce valideaza efortul de transformare intr-un brend dezirabil pentru as
lligenceului se adreseaza:
larg -categorie a carui cunoastere asupra locului, rolului si activitatilor instirutiei se bazeaza, in
stereotipuri promovate in mass-media;
formatori de opinie, bloggeri- public a carui principala caracteristica-esentiala din pe
comunicare-este capacitatea de a actiona ca multiplicator de mesaje;
legali- public specializat, principalul destinatar al produsului de intelligence. Reprezinta
omunicare, in masura in care isi pastreaza obiectivitatea in relationarea cu institutia;
mentul de audienta ce se bucura de recunoastere publica si grad superior de credibilitate care po
ii institutiilor de intelligence;
demic -public cu care intelligenceul isi doreste sa colaboreze in vederea organizarii de de
bului de ezxpertiza.
Informatie si intelligence in ec
 Informatie si intelligence in ec
Va multumesc pentru atentie !