POLUAREA AERULUI

Poluarea
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează
cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor.

Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

Se disting următoarele categorii: poluare fizică, poluare chimică și poluare biologică

Poluarea afectează toate cele trei medii de viață:

Aerul

Solul

Apa
 POLUAREA AERULUI

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu

efecte majore, dezastruoase, asupra mediului
înconjurator.
Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica,
biologica sau chimica in atmosfera, poate fi denumita
poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv,
praf sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele,
animalele precum si fiintele umane.
 Cauzele poluării aerului
Printre cauzele poluarii aerului se numara o
serie de activitati precum:
 Arderea combustibililor fosili – Dioxidul de sulf
emis in urma arderii combustibililor fosili reprezinta
una dintre principalele cauze ale poluarii aerului;

 Autoturismele cu motoare cu ardere interna -

reprezinta surse poluante majore cu efecte nocive
asupra calitatii aerului;

 Activitatile agricole - Prin folosirea amoniacului, a

insecticidelor si pesticidelor contribuie la poluarea
mediului inconjurator;
 Activitatile miniere - Mineritul este un domeniu in care se
folosesc echipamente de mari dimensiuni. In timpul procesului,
praful si substantele chimice sunt eliberate in aer cauzand o
poluare masiva a aerului;

 Activitatile casnice - Produsele de curatare de uz caznic

sau produsele de vopsire emit substante toxice in aer ce
produc poluarea mediului inconjurator. Desi pare o poluare
minora, zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore”
ale aerului, insa privind in ansamblu vom constata ca toate
contribuie la deteriorarea constanta si aproape ireversibila a
calitatii aerului pe care cu totii il respiram.
 Efectele poluării aerului
Dintre efectele poluarii aerului,  cele mai grave sunt:
Probleme respiratorii si cardio-respiratorii – Studiile au demonstrat ca locuitorii din zone cu cantitati mari
de poluanti atmosferici in compozitia aerului sunt predispusi la afectiuni precum pneumonie sau astm, pe langa multe
altele;
Incalzirea globala – Aceasta are ca rezultat creșterea temperaturii la nivel mondial, cresterea nivelului marii si
topirea ghetarilor;
Ploile acide – gazele care patrund in atmosfera, precum oxizii de azot si oxizii de sulf, se amesteca in atmosfera cu
picaturile de apa, rezultand ploile acide, cu efecte daunatoare asupra solului si plantelor;
Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci cand o cantitate mare de azot se depune pe suprafata marilor favorizand cresterea
unor alge ce afecteaza in mod negativ flora si fauna subacvatica.

Efectul poluarii asupra animalelor salbatice – Substantele chimice prezente in aer pot determina speciile salbatice
de animale sa-si schimbe habitatul, pot cauza imbolnaviri sau chiar determina moartea lor in anumite circumstante.

Subtierea stratului de ozon – acesta este afectat prin prezența clorofluorocarburilor si hidroclorofluorocarburilor în
atmosferă. Pe masura ce stratul de ozon se subtiaza apar dezechilibre majore  in urma patrunderii unei cantitati mult
mai mari de raze UV in atmosfera.
Principalii poluanți
Principalii poluanți ai aerului sunt ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf și particulele
în suspensie.

Ozonul (O3) Dioxidul de azot (NO2)

Oxizii de azot sunt gaze care conțin azot și

Ozonul este un gaz compus din trei atomi de
oxigen. Dioxidul de azot este un gaz de
Ce este? oxigen. Poate fi bun sau dăunător în funcție de
culoare roșu-brun cu un miros puternic și
situație.
înțepător și este o sursă importantă de smog.

În stratosferă ozonul este bun, pentru că este

necesar să absoarbă radiațiile ultraviolete nocive
și să le impiedice să ajungă pe pamânt. Aproape Principalalele surse de oxizi de azot produși
de sol, ozonul este dăunător, provenind din de oameni sunt motoarele mașinilor,
De unde vine? reacțiile chimice dintre razele soarelui și gazele centralele electrice și alte surse de ardere a
organice și oxizii de azot emise de mașini, de combustibililor fosili.
centrale electrice, de boilere industriale, de
rafinării, de uzinele chimice și de alte surse.
 Pulberi în suspensie (PS)
Pulberile în suspensie (PS) sunt un amestec de particule
solide și lichide de diferite mărimi.
1. Particule mari: 2.5-40 μg/m3 diametru (de grosimea
firului de păr :75 μg/m3)
Ce este?
2. PM10: 2.5-10 μg/m3
3. Particule fine: (cunoscute și ca PM2.5) <2.5 μg/m3
4. • Particule ultrafine : diametru <0.1 μg/m3
Sursele naturale de pulberi în suspensie (PS) sunt vulcanii,
valurile mărilor, polenurile, sporii de ciuperci și particulele
de sol. PS produse de om rezultă în principal din procesele
De unde vin? industriale, construcții, emisiile provenite de la motoarele
diesel și benzină și frecarea cauciucurilor pe carosabil. PS
mai mari tind să rămână prinse în nas, în timp ce PS mai
mici au șanse mari să pătrundă adânc în plămâni.
Dioxidul de sulf (SO2)
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu un
miros ințepător, sufocant, produs de arderea
sulfului.
Dioxidul de sulf provine în cea mai mare
parte din instalațiile electrice care ard
combustibili fosili. Alte surse de dioxid de
sulf sunt industriile care folosesc ca materii
prime cărbune și petrol brut sau care ard
cărbune și petrol pentru a produce căldură
(rafinăriile de petrol, fabricile de ciment,
prelucrarea metalelor). Dioxidul de sulf și
poluanții proveniți din dioxidul de sulf, cum
ar fi particulele de sulfat, pot fi transportați
pe distanțe mari.
 Cine controlează nivelurile de poluare a
aerului?
Standardele calității aerului sunt stabilite de Uniunea Europeană pentru a ne proteja sănătatea. Ele variază
de la o țară la alta, în funcție de riscurile pentru sănătate, de cât de ușor pot fi atinse nivelele, de costuri și
de alte considerente. Principalele acte legislative sunt Directiva din 2008(2008/50/CE) și Directiva-cadru
din 1996 (96/62/CE).

La nivelul României, activitatea în domeniul calității aerului este reglementată prin Legea
104/15.06.2011. Aceasta prevede măsuri destinate menținerii calității aerului acolo unde aceasta
corespunde obiectivelor, măsuri privind îmbunătățirea calității aerului, acolo unde este cazul, instituțiile
competente în implementarea acestor măsuri precum și sancțiuni pentru încălcarea prevederilor legale.

La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății revizuiește regulat dovezile privind efectele poluării
aerului asupra sănătătii și apoi elaborează linii directoare.
OMS a stabilit anumite niveluri de calitate a aerului pe care le recomandă și pe
care toate țările ar trebui să le urmărească, așa cum este prezentat în tabelul de
mai jos:

Poluant Timp mediu Linii directoare pentru calitatea

aerului
1 an 10 mg/m3
PM2.5
24 ore 25 mg/m3

1 an 20 mg/m3
PM10
24 ore 50 mg/m3

O3 8 ore (zilnic) 100 mg/m3

1 an 40 mg/m3
NO2
1 ora 200 mg/m3

24 ore 20 mg/m3
SO2
10 minute 500 mg/m3
 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului
Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura, pentru noi si
pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt câteva din măsurile care previn
poluarea aerului:
Folosirea mijloacelor de transport in comun – folosirea mijloacelor de transport in comun reduce
considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi timp traficul;

Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci cand plecati de acasa sau cand
nu il mai folositi;
Refolosirea și reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau recicland, economisim indirect si resursele necesare
producerii lor dar in acelasi timp contribuim si la o calitate mai buna a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect
nociv care s-ar fi produs in urma proceselor tehnologice de fabricatie;

Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea poluarii aerului. Eliminarea
pe cat posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau electrice duce indirect la
diminuarea gazelor care rezulta in urma arderilor, contribuind astfel la pastrarea unui aer mai putin poluat;

Modernizarea instalatiilor sau inchiderea celor neperformante;

Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile in fiecare tip de industrie.