Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Întocmit:
Definitie si rol:
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida, beton armat sau metal care
au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand
totodata tirajul necesar arderii.
Clasificari:
Cosurile de fum pot fi clasificate pe baza urmatoarelor criterii:
dupa forma:
◦ cilindrice;
◦ tronconice;
◦ tronconice din mai multe tronsoane inscrise intr-un hiperboloid;
dupa temperatura gazelor:
◦ cosuri reci (t ≤ 100oC);
◦ cosuri calde (t = 100oC - 300oC);
◦ cosuri fierbinti (t > 300oC);
dupa realizarea protectiei:
◦ cosuri necaptusite;
◦ cosuri captusite cu izolatie intre peretele de beton si zidaria de protectie;
◦ cu spatii de aer neventilate;
◦ cu spatii de aer ventilate.
Elemente componente:
•cenusarul;
•fundatia;
Cosurile de fum se caracterizeaza prin inaltimea mare in raport cu dimensiunile sectiunii transversale.
Corpul cosului poate fi executat din beton armat monolit, din elemente prefabricate zidite, legate prin stalpisori
si centuri turnate monolit, sau din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare.
Fundatiile cosurilor de fum, inclusiv corpul cenusarului si zona de legatura a corpului cosului cu canalul de
fum, se executa totdeauna din beton armat monolit.
Comparativ cu cosurile de fum din caramida, cele din beton armat au greutati mai reduse, permit metode
industriale de executie (glisare sau prefabricare) si au o stabilitate mai mare datorita caracterului monolit.
Introducerea cofrajelor glisante si a prefabricatelor a largit tot mai mult domeniul de folosire a betonului
armat la realizarea cosurilor de fum. Posibilitatea de asamblare a elementelor prefabricate, prin precomprimare,
permite executarea cosurilor de fum, in pozitie orizontala, atunci cand inaltimea lor nu depaseste 60 m.
Forma obisnuita a cosurilor de fum este cea tronconica. Cosurile de fum din elemente prefabricate au in general forma cilindrica.
Rezolvarea de catre specialisti a glisarii sistemelor cu sectiune variabila – conica – a permis largirea domeniului de folosire a
cofrajelor glisante la cosurile de fum de toate categoriile.
Forma tronconica prezinta fata de forma cilindrica urmatoarele avantaje esentiale: stabilitatea la rasturnare mai mare, silueta
trunchiului cosului rezulta mai zvelta, imbuntatindu-se aspectul arhitectonic al complexelor industriale in mijlocul carora se
construiesc cosurile de fum, rezistenta la actiunea vantului este mai redusa, materialele sunt distribuite mai rational pe inaltimea
constructiei, ducand astfel la reducerea consumului de beton si armatura; greutatea proprie se reduce, ceea ce se rasfrange
favorabil asupra costului fundatiilor.
Inaltimea cosurilor de fum rezulta din conditii functionale; cosul trebuie sa asigure tirajul necesar evacuarii gazelor la o
anumita inaltime de la nivelul terenului, pentru a asigura protectia terenului si constructiilor vecine de actiunea nociva a gazelor.
Sectiunile transversale de la capatul superior al cosului sunt defavorabil solicitate la momentele produse de actiunea vantului
ce actioneaza in planul orizontal.
La cosurile inalte de mare capacitate, la partea superioara, se prevad podeste de circulatie, necesare diferitelor
interventii.
A. TIPURI DE COSURI DIN BETON
CORPUL COSURILOR DE FUM DIN BETON
Cosurile de fum din beton turnat monolit
Cosurile de fum din beton monolit de forma tronconica si cilindrica se executa folosind cofrajele glisante. In ultima vreme se executa peretele
cosului concomitent cu izolatia termica, ceea ce aduce simplificari tehnologice importante.
Recomandarile normativului 307 ACI prevad grosimea minima a peretelui de 17,5 cm pentru cosuri cu diametrul interior d i ≤ 6 m, aceasta
majorandu-se cu 1 cm pentru fiecare metru in plus. La executia peretelui se folosesc clase de beton ridicate, peste C 20/25. Stratul de protectie al
armaturii este de minimum 3 … 5 cm. Pentru a feri betonul de influenta corosiva a gazelor care ar putea patrunde prin rosturile captuselii, suprafata
interioara se protejeaza cu o tencuiala sclivisita, executata cu ciment metalurgic.
Grosimea minima a peretilor este impusa de conditiile de turnare: ea nu va cobora la cosurile de fum turnate cu cofraje glisante sub 15
cm. Grosimea maxima este de obicei de 30 cm, putand ajunge in portiunea unde patrund canalele de fum pana la 50 cm.
Pentru a asigura o rigiditate suficienta a cosurilor de fum, este necesar ca raportul intre inaltimea cosului si diametrul exterior maxim sa
nu depaseasca (H:D ≤ 20).
Pentru rezemarea zidariei de caramida se scot in partea interioara a peretelui cosului de fum console, dispuse din 10 in 10 m. Inaltimea
consolelor este egala cu circa 1,25 m, iar latimea pragului pentru rezemarea caramizilor si realizarii spatiului pentru izolatia termica, la partea
superioara, cu 18 … 25 cm.
Detalii constructive:
1. rost de temperatura
2. consola
3. peretele cosului
4. armatura vertical
5. armature inelara
6. placi din ceramica speciala
7. captuseala
8. armatura de rezistenta din consola
9. armatura orizontala
b) Capul cosului
Inelele in dreptul consolelor, datorita ingrosarii peretelui in aceasta zona, sunt mult mai rigide, ceea ce face ca tensiunile rezultate din
efectul de temperatura sa fie mai mari. Pentru a micsora eforturile rezultate datorita variatiei temperaturii pe grosimea si inaltimea peretelui,
consolele sunt prevazute pe toata inaltimea lor cu rosturi verticale de dilatatie cu grosimea de 25 mm, dispuse la distanta de 50 cm. Consolele
la cosurile cilindrice au forma inelara cu aceeasi grosime pe inaltimea de 12 … 15 cm.
Pe conturul care limiteaza golurile de acces si cele care se executa pentru legatura cosului cu canalul de fum, peretele corpului cosului
de fum se ingroasa sub forma unui rebord. In cazul cand pe o anumita inaltime a cosului de fum golurile ocupa o suprafata importanta fata de
suprafata plina, peretele se ingroasa pe toata suprafata in portiunea care cuprinde golurile, inclusiv o zona inelara deasupra si dedesubtul
acestora, pe o inaltime de 1 … 2 m.
Gura cosului este locul cel mai expus coroziunii, din cauza formarii acizilor la contactul gazelor cu umiditatea atmosferica, motiv
pentru care se protejeaza. Se pot folosi placi protectoare din basalt artificial, inele de beton special, caramizi antiacide, inele de fonta sau alte
Detalii de alcatuire a gurii cosului:
metale anticorozive
1 – placa de otel;
2 – rost de dilatare;
3 – element de fonta;
4 – tabla de otel;
5 – izolatie elastica;
6 – zidarie de protectie;
7 – izolatie termica;
8 – perete din beton turnat monolit;
9 – element prefabricat;
10 – placa de plumb;
11 – jgheab perforat;
12 – placa de protectie
O atentie deosebita trebuie acordata armarii in jurul golurilor prevazute pentru canalul de fum