Constantin Brâncoveanu

REALIZAT DE ANDRONE DARIA

Constantin Brâncoveanu (1654 – 1714)
• Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și
1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și
a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri
mobile și sume de bani depuse la bănci din străinătate.
• În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă
de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa
rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic
ce-i poartă numele.
Constantin a ajuns la domnie într-o perioadă agitată pentru
istoria Țării Românești, în timpul unui îndelungat război
între turci și austrieci. Înzestrat cu diplomație și un simț
politic înnăscut, tânărul domn a reușit să păstreze legături
de prietenie cu toate Marile Puteri, pentru a feri țara de
jafuri și pustiiri. A rezistat eroic în fața presiunilor interne
și externe și a reușit să apere pacea și independența Țării
Românești și să se impună, ca egal, Imperiilor Habsburgic,
Rus și Otoman, factorii politici de decizie ai Europei. În
fața tentativei austro-ungare de a ocupa și jefui cele mai
importante localități din punct de vedere strategic și
economic, Brâncoveanu a chemat în ajutor pe turci. S-a
debarasat însă de acest ajutor periculos prin promisiuni și
numeroase daruri, după înfrângerea trupelor de ocupație
ale generalului austriac Heissler la Tohani-Zărnești (11
august 1690)
Bătălia de la Zărnești
• Bătălia de la Zărnești (11/21 august 1690) a fost o bătălie dintre 
imperiul habsburgic și imperiul Otoman. Este prima victorie otomană după o
serie catastrofală de înfrângeri începută cu înfrângerea de sub zidurile Vienei (
Al doilea Asediu al Vienei din 1683).
• La 15 aprilie 1690 murind voivodul Mihai Apafi I, sultanul îl numește pe 
Imre Thököly principe în Transilvania. În tabăra imperialilor erau pe lângă cei
2000 de călăreți imperiali și 7000 de români și secui sub comanda lui Mihail
Teleki. Trupelor imperiale erau conduse de generalul Donat Heissler.
• Trupele "otomane" erau formate din otomani, români, tătari și curuți. În flancul
drept erau tătarii, în centrul otomanii (15-20.000) și în flancul stâng muntenii
(2000) și Imre Thököly cu un număr neprecizat de curuți (oricum
nesemnificativ). De cealaltă parte oastea lui Donat Heissler era așezată pe 2 linii
paralele, în față cavaleria imperială bine dotată și în spate era cavaleria ușoară
din secuime (români și secui). La luptă a participat însuși voivodul 
Constantin Brâncoveanu care, se pare că, a fost și strategul întregului război prin
care s-a stopat seria incredibilă de victorii austriece asupra turcilor.
Cum a murit Constantin Brâncoveanu?
• Constantin Brâncoveanu a avut un final tragic,
fiind decapitat de către turci. Deși, mulți istorici au
relatat că Brâncoveanu a fost ucis din cauza
faptului că a refuzat să accepte religia musulmană,
lucrurile sunt mai complicate de atât. Sfârșitul
domnitorului român a fost stabilit cu mult înainte
de a fi omorât și nu pe considerente religioase, ci
pentru faptul că își făcuse un renume de trădător în
fața marilor puteri ale lumii.
• Drept urmare, pe data de 15 august 1714,
Brâncoveanu asista cum cei patru fii ai săi
(Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și ginerele,
Enache Văcărescu, erau decapitați în fața sa la
Istanbul. După ei a urmat domnitorul, fiind lăsat
cel din urmă pentru a suferi și mai mult.
Constantin Brâncoveanu avea 60 de ani în
momentul în care a fost decapitat.
 Implicații în cultură
Denumirea de stil brancovenesc, sau de arta
• Domnia Sfantului Martir Constantin brancoveneasca, este folosita in istoriografia romana de arta
Brancoveanu (1688-1714), sarbatorit in pentru arhitectura si artele plastice din Tara Romaneasca in
timpul domniei lui Constantin Brancoveanu.
Biserica Ortodoxa Romana la data de 16
august, marcheaza un punct important in
evolutia culturii si artelor pe teritoriul Tarii
Romanesti. Domnitorul a initiat o ampla
activitate de constructii religioase si laice,
imbinand armonios in arhitectura, pictura
murala si sculptura traditia autohtona, stilul
neo-bizantin si ideile novatoare ale
renascentismului italian intr-un nou stil
caracteristic, numit stilul brancovenesc. Unele
dintre ctitoriile sale s-au pastrat, dar sunt si
multe dintre ele care au disparut.
Monumente istorice
 Prin ce se remarcă stilul brâncovenesc
• Stilul brâncovenesc este unul eclectic, o fuziune între arhitectura populară,
între tradiţiile artistice locale bizantine, elemente islamice ale Imperiului
Otoman şi elemente cu caracter renascentist, baroc şi gotic aduse în ţară
prin meşteri străini şi boieri care au studiat la Padova şi Constantinopol. Cu
ajutorul acestora, Constatin Brâncoveanu a reuşit să creeze un stil naţional
coerent şi grăitor.
• Pridvorul deschis, un element preluat din arhitectura ţărănească, devine una
din principalele caracteristici ale acestui stil. 
• Coloane
• Decorațiuni