CIRCUITUL ECONOMIC

MONDIAL

Cotoman Radu BA-202

 Dezvoltarea economică contemporană a fiecărui stat este indisolubil
legată de participarea la circuitul economic mondial. în acest sens,
după cel deal doilea război mondial are loc o puternică amplificare şi
diversificare a schimburilor economice între statele lumii.
 Factorii care au favorizat dezvoltarea circuitului economic mondial
au fost atât de ordin politic: apariţia unor noi state independente,
destinderea est -vest, etc, cât şi de ordin economic: gradul de
dezvoltare a economiilor naţionale, adâncirea diviziunii
internaţionale a muncii, revoluţia tehnico-ştiinţifică, liberalizarea
schimburilor între ţări, care au antrenat sporirea cantitativă şi
calitativă a activităţilor economice. Totalitatea fluxurilor de valori
materiale şi băneşti, de rezultate ale creaţiei tehnico-ştiinţifice şi ale
activităţilor prestatoare de servicii, care fac obiectul schimbului
reciproc de activităţi dintre economiile naţionale, privite în strânsa lor
împletire şi intercondiţionare alcătuiesc circuitul economic mondial.
 După natura fizică a obiectului relaţiilor dintre ţări, fluxurile
componente ale circuitului economic mondial pot fi clasificate în:
 fluxuri comerciale
 fluxuri internaţionale de capitaluri
 fluxuri de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională
 La rândul lor fluxurile comerciale, cuprind fluxurile de mărfuri
corporale şi fluxul mărfurilor incorporale.
 Fluxurile de mărfuri incorporale sunt cunoscute sub denumirea de
comerţ invizibil.
 - Acesta cuprinde:
 fluxurile de tehnologie sub forma licenţierii brevetelor de invenţie,
consulting­engineering, etc;
 fluxurile de prestări de servicii, turismul, transportul, asigurările,
telecomunicaţiile internaţionale, etc;
 Spre deosebire de schimburile internaţionale de mărfuri corporale,
fluxurile comerţului invizibil nu sunt înscrise în tarifele vamale şi deci,
lor nu li se aplica taxe vamale la trecerea frontierelor.
 Adâncirea specializării internaţionale şi noile direcţii în care acestea se dezvoltă
imprimă circuitului economic mondial particularităţi noi.
 In primul rând, circuitul economic mondial cunoaşte o puternică diversificare a
formelor legăturilor economice. Dacă în trecut comerţul internaţional de
mărfuri, iar mai târziu şi investiţiile internaţionale constituiau formele
principale ale relaţiilor economice internaţionale, în prezent au apărat noi forme
concretizate în cooperarea economică internaţională, relaţii monetare
internaţionale, turismul internaţional, schimbul de cunoştinţe ştiinţifice tehnice,
circulaţia internaţională a forţei de muncă, etc.
 In-al doilea rând, se adânceşte interdependenţa dintre fluxuri în cadoul
circuitului economic mondial. In prezent nu se mai poate imagina comerţ
internaţional care să se deruleze fără antrenarea fluxului investiţional
internaţional (maşinile şi utilajele complexe se vând în proporţie de 80-85% din
valoarea lor pe credit), fără cooperare economică internaţională, fără fluxul
internaţional de cunoştinţe ştiinţifice tehnice (comerţul cu brevete şi licenţe), etc,
Interdependenţa şi interacţiunea diferitelor fluxuri economice internaţionale
reflectă legăturile interne din circuitul economic mondial.
 In al treilea rând, fluxurile economice internaţionale se derulează în forme
noi generate de diversificarea condiţiilor concrete ale schimburilor economice
internaţionale, de calităţile noi ale bunurilor şi serviciilor care fac obiectul
schimburilor, de particularităţile aparţinând partenerilor la schimburi, etc
Progresul tehnic contemporan însuşi a influenţat asupra evoluţiei formelor şi
tehnicilor comerciale, de plaţi, de contractare în derularea schimburilor
economice internaţionale.
 Una din principalele trăsături ale circuitului economic mondial este şi
accelerarea vitezei circuitului economic, materializat în faptul că ritmul de
creştere a diferitelor fluxuri economice internaţionale şi în special a
comerţului exterior este superior ritmului de creştere a producţiei propriu-
zise. Această devansare evidenţiază tendinţa de creştere a rolului factorilor
externi în procesul reproducţiei, respectiv de adâncire a interdependenţelor
dintre state. Urmarea firească a creşterii mai rapide a comerţului exterior în
comparaţie cu producţia mondială constă în sporirea ponderii exporturilor în
totalul producţiei naţionale, în sporirea participării statelor la diviziunea
internaţională a muncii.
 Dintre trăsăturile circuitului economic mondial
menţionăm . caracterul său obiectiv. Fiecare
ţară, indiferent de mărime sau aşezare
geografică resimte necesitatea participării la
circuitul economic mondial. Prin ea îşi poate
asigura: lărgirea pieţei de aprovizionare şi
desfacere, plasamente sau surse de import de
capitaluri şi tehnologii, stimularea spiritului de
antreprenor şi a procesului de modernizare a
structurii economice etc.
 Caracterul concret istoric al circuitului economic mondial se referă la faptul că formele
şi mecanismele de derulare a fluxurilor componente diferă, ca esenţă sau mod de
manifestare, de la o perioadă la alta. Dinamica diviziunii mondiale a muncii
multitudinea si marea diversitate a participanţilor la circuitul economic mondial
transformă însăşi structura pieţei mondiale şi a mecanismelor sale: mecanismele "pieţei
cumpărătorului" iau locul celor specifice "pieţei vân­zătorului"; preţurilor de echilibru,
rezultate din confruntarea cererii şi ofertei li se substituie mecanismele "preţurilor
directoare" sau ale "preţurilor de transfer" practicate de companiile internaţionale;
mecanismul cursurilor de schimb stabile cedează în favoarea "cursurilor flotante";
tradiţionalele licitaţii de import cunosc o puternică revitalizare, devenind o piaţă
internaţională în ascensiune; tehnicile modeme de telecomunicaţii şi calculatoarele
electronice sporesc considerabil ritmul, febra şi amploarea tranzacţiilor la burse, care
devin principalele instituţii de piaţă; unele tehnici comerciale îşi pierd din importanţă,
iar altele noi, mai suple, dar mai sofisticate, sunt mereu inventate etc.. Analizînd
ponderea în care statele participă la circuitul economic mondial, observăm că aceasta
depinde - pentru o ţară sau alta - de o multitudine de factori cum suni: nivelul
dezvoltării economice şi tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de
tehnicitate şi complexitate a producţiei, volumul şi gradul de valorificare a resurselor
naturale, dimensiunile pieţei interne, complexitatea produselor pe piaţa mondială,
mijloacele de comunicaţie, precum şi de unii factori de politică economică, de interesele
imediate şi de perspectivă ale statelor. Aceşti factori nu au influenţă liniară, ci, deseori
contradictorie asupra gradului de participare ia circuitul economic.
 Multumesc pentru atentie
 Cotoman Radu