Integrarea Republicii Moldova

în UE: costuri şi beneficii..

C r e c i u n Vi c t o r i a
BA202-zi
Ciclul I – Licenta

2021
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au debutat după 27 august 1991. Conştientizarea faptului
că interesele fundamentale ale ţării şi cetăţenilor săi sunt cel mai bine asigurate prin transformarea profundă a
instituţiilor, practicilor şi legislaţiei după un model de succes, cel al ţărilor europene, creează premisele
necesare pentru aderarea ulterioară a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aşadar, după două decenii de
apropiere tot mai intensă, Republica Moldova colaborează cu structurile comunitare în domenii dintre cele mai
variate, iar aportul financiar, tehnologic, cultural şi uman al UE este unul dintre cele mai importante în
democratizarea RM, în creşterea nivelului de trai al locuitorilor şi revigorarea economică a ţării.
Acest Acord va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. Consumatorii vor beneficia,
de exemplu, de produse mai calitative şi mai sigure, care vor răspunde cerinţelor tehnice şi
standardelor UE. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia pe deplin de drepturile
concurenţiale care funcţionează strict în spaţiul UE. Cetăţenii Republicii Moldova vor beneficia
de îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul mediului, sănătăţii, securităţii şi a sistemului judiciar,
care vor corespunde legislaţiei europene.
 Teoriile de integrare europeană se pot împărți
în 2 categorii

interguvernamentală
Este o paradigmă preocupată în a menține și respecta  de competențe de la un nivel național către un nivel
suveranitatea statelor – cooperarea integuvernamentală.
Cooperarea la nivel european presupune deci, punerea
laolaltă și nu transfer de suveranitate Schema funcțională
se referă la faptul că fiecare stat are drept egal de decizie,
adică dreptul de veto. Interguvernamentalismul se
bazează și pe ceea ce se poate numi cooperare între
state care înseamnă căutarea unor acorduri liber
consimțite prin dezbateri, discuții permanente și chiar
confruntări care au loc între membrii.
supranațională
Prin intermediul acestei paradigme are loc un transfer
superior, comunitar dar
supranațional.Supranaționalismul presupune
integrarea și solidaritatea statelor membre pe baza
unor principii liber consimțite care prevăd transferul de
suveranitate dinspre fiecare stat membru către un
centru supranațional, care astfel are puterea de a lua
decizii, fie integral, fie pe domenii limitate de
competență.
 Analiza obiectivelor ….
UE este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest fapt se referă la diverse aspecte
ale activităţii economice: comerţ exterior, investiţii străine şi remiteri. În perioada 2006-2010, grupul
ţărilor UE a menţinut o pondere relativ constantă în comerţul exterior al Republicii Moldova, ce a variat
între 45 şi 47%. Până la criză, comerţul cu UE a avut o tendinţă de creștere, în anul 2008, înregistrând o
valoare de aproximativ 2,92 mlrd. $.
În relaţiile comerciale cu UE, Republica Moldova este importator net. În general, până la criză,
creşterea importurilor din UE devansează majorarea exporturilor spre această regiune. O
diminuare a deficitului balanţei comerciale cu UE s-a produs în 2009. În condiţiile crizei,
exporturile către UE au scăzut doar cu 18,5%, în timp ce importurile s-au redus cu 36,4%. În
2010, s-a revenit la vechile relaţii cu UE, totuși, nivelul importurilor și exporturilor a fost sub
valorile înregistrate în 2008 .
Exportul spre UE are o diversificare geografică redusă. Exportul spre UE, în
proporție de 75%, este direcţionat spre 4 state principale: România, Italia,
Germania și Marea Britanie
Importul din UE, de asemenea, este concentrat, însă mai puțin decât
exportul şi se atestă o continuă diminuare a acestui parametru.
Principalele țări ale UE, din care Moldova importă, sunt: România,
Germania, Italia și Polonia.
Import

R o m â n ia G e rm a n ia Italia
Polonia Austria A lte ță ri
În exportul spre UE, s-au produs unele modificări structurale: pe de o parte, a crescut ponderea
maşinilor şi echipamentelor pentru transport şi a materialelor brute necomestibile, iar pe de altă
parte, a scăzut cota articolelor manufacturate diverse, a băuturilor și tutunului.

Structura exportului Republicii Moldova în Uniunea Europeană (%)

Nr.
Articole exportate în UE 2006 2010 2012 2013
crt.
1. Produse alimentare şi animale vii 17,4 16,8 17,3 20,2
2. Băuturi şi tutun 7,4 3,2 4,9 3,1
3. Materiale brute necomestibile 6,7 9,2 8,4 8,7
4. Combustibili minerali, lubrifianți şi materiale 0,4 1 1,5 1,8
derivate
5. Uleiuri, grăsimi 4,1 4,7 3 3,8
6. Produse chimice 1,2 1,4 0,8 0,9
7. Mărfuri manufacturate 13,5 6,1 8,7 5,1
8. Maşini şi echipamente pentru transport 4,1 17,5 16,2 22,7
9. Articole manufacturate diverse 45,1 40 39,2 33,7

Sursa: www.statistica.md
 În exporturile către UE, ponderea produselor agroalimentare este mult mai mică decât în exportul
total al Republicii Moldova. Acest fapt este cauzat de necorespunderea categoriei date de produse la
standardele tehnice existente în UE. Republica Moldova a început procesul de racordare la
standardele UE de reglementare tehnică, totuşi, acest proces este foarte costisitor în condiţiile unor
resurse naționale limitate şi decurge destul de lent.

Tabelul 13.2
Structura importului Republicii Moldova
din Uniunea Europeană (%)
Nr. Articole importate
2006 2010 2012 2013
crt. din UE
1. Produse alimentare şi animale vii 5,5 8,7 5,8 7,5
2. Băuturi şi tutun 1,7 2,1 2,1 1,9
3. Materiale brute necomestibile 1,9 1,8 1,9 2,1
Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale
4. 15,9 15,8 15,7 18,3
derivate
5. Uleiuri, grăsimi 0,3 0,2 0,5 0,2
6. Produse chimice 15,6 17,5 16,8 18,0
7. Mărfuri manufacturate 24,7 20,4 22,3 19,5
8. Maşini şi echipamente pentru transport 23,1 24,2 24,4 24,9
9. Articole manufacturate diverse 11,3 9,3 10,5 7,6

Sursa: www.statistica.md
 
Relaţia dintre cele două părţi s-a consolidat prin ratificarea şi semnarea Acordului de
Asociere. Integrarea RM în UE înseamnă justiţie independentă şi combaterea corupţiei.
Având în vedere că Republica Moldova se află în topul ţărilor în care corupţia încă este
un fenomen destul de răspândit, atunci orientarea proeuropeană poate reduce din acest
flagel.
Un alt avantaj este libera circulaţie, iar în rezultat - interacţionarea cu diverse culturi.
Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a devenit o realizare, iar astăzi cetăţenii moldoveni
nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa.Acest lucru înseamnă nu doar revederea
membrilor familiilor care lucrează de ani buni în ţările UE, dar şi interacţiunea cu civilizaţia
europeană. Călătoriile în Europa deschid noi orizonturi, noi perspective de dezvoltare şi
realizare a scopurilor pe care le au în special generaţia tânără.
Costurile aderării sunt compuse din: cheltuieli publice, care vor fi acoperite din bugetul de stat, costuri private,
ce vor fi plătite de agenţii economici, şi costuri individuale, ce vor fi achitate de fiecare cetatean care vrea un
nivel de viaţă mai ridicat. Aceste costuri vor fi atât de natură financiară, cât şi socială, astfel, societatea este
necesar să conştientizeze rolul şi importanţa pe care o are fiecare locuitor
 Cea mai mare parte a costurilor derivă din diferenţele existente între structurile instituţionale,
obiectivele şi conţinutul politicilor economice la nivelul Republicii Moldova, pe de o parte, şi
elementele definitorii ale modelului comunitar, pe de altă parte. De asemenea, în perspectivă
sectorială, cea mai mare parte a costurilor derivă din nivelul redus de dezvoltare a unor sectoare
comparative cu cele din Uniunea Europeana .
Drept exemplu, în Republica Federală Germania, a avut loc o diminuare considerabilă de 77% a forţei de muncă
ocupată în agricultură (de la 3,5 milioane la numai 0,8 milioane). Totodată, în aceeaşi perioadă, acestui procentaj
de reducere a forţei de muncă, îi corespunde o creştere de patru ori a capitalului străin plasat în agricultura
germană. Remarcăm faptul că Republica Moldova nu poate să aspire la nivelul de bunăstare al ţărilor UE fara
investitii.Astfel, se conturează necesitatea ajustării legislaţiei naţionale la legislaţia comunitară, stabilizarea
instituţiilor statului.
Devenind membru al Uniunii Vamale, ţările candidate vor trebui să-şi ajusteze
tarifele la cele ale Uniunii Europene în sensul micşorării acestora.
Cele mai mari costuri se referă la eforturile care urmează a fi depuse
în vederea îndeplinirii a două condiţii esenţiale impuse de către UE şi
anume – cele care se referă la controlul certificatelor de origine şi
protecţia proprietăţii intelectuale, în special denumirile de origine şi
indicaţiile geografice.
 Studiu practic
Asigurarea independenţei
energetice este o altă problemă
majoră pe care o putem soluţiona
doar cu ajutorul UE. Acest
subiect, plus problema
transnistreană, sunt esenţiale
pentru existenţa sau durata
instabilităţii care planează în
interiorul ţării.
După alegerile din aprilie-iulie 2010 la conducerea Republicii
Moldova a venit Alianţa pentru Integrare Europeană, a
constituit şi o schimbare de abordare a autorităților de la
Chişinău faţă de reglementarea transnistreană. Renunţând la
politica de confruntare şi mergând pe cea a exemplului propriu
de deschidere şi transparenţă, Chişinăul a obţinut o serie de
succese într-un termen destul de scurt, printre care:
• Întâlniri regulate
• Întâlniri neformale în format 5+2 În pofida faptului că
reprezentanții Tiraspolului consideră acest format unul auxiliar,
acesta rămâne singura platformă de negocieri cu participarea
actorilor internaționali: mediatorilor - Ucraina, Rusia, OSCE,
observatorilor – UE și SUA, precum și a părților în negocieri -
Chișinău și Tiraspol.
 Hotărârile de Guvern menite să faciliteze activitatea agenților economici din
regiunea transnistreană – au fost făcute modificări prin care agenții
economici din regiunea transnistreană, nu mai trebuie să se înregistreze în
fiecare an la autoritățile moldovenești.
 O alta modificare este cea care permite agenților economici din stânga
Nistrului înregistrați la Chișinău să poată exporta mărfurile în UE pe
tronsonul de cale ferată din regiunea transnistreană, reducând astfel costurile
pentru transport.

 Aceste discuţii dintre Rusia şi unele state membre din cadrul UE,
precum şi rolul crescând al UE în Republica Moldova pot avea un
impact decisiv în reluarea şi deblocarea situaţiei din regiunea
transnistreană care, totuşi, rămâne încă una destul de complicată.
Pentru aceasta însă este nevoie de un efort concentrat al Republicii
Moldova, împreună cu cel al altor parteneri internaţionali, în
special a UE, datorită poziţiei şi influenţei sale.
 Concluzii
1. Exporturile UE în Moldova constau, în special, din mașinării și echipamente, precum și din combustibili minerali și echipamente de
transport și produse chimice. Aceste produse constituie și principalele importuri UE din Moldova, împreună cu produsele textile și
îmbrăcămintea, produsele animaliere și vegetale, inclusiv grăsimile și uleiurile, precum și băuturile.
2. UE este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest fapt se referă la diverse aspecte ale activităţii economice:
comerţ exterior, investiţii străine şi remiteri. Aproximativ jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, restul
exportului este direcţionat, în special, către statele CSI.
3. Republica Moldova, prin participarea la structuri regionale de cooperare economică, încearcă să accelereze procesul de soluționare a
problemelor regionale și a factorilor determinanți ce influențează caracterul relațiilor comerciale regionale. Participarea Republicii
Moldova la Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), Organizația Cooperării Mării Negre (OCEMN) reprezintă
mecanisme importante de sporire a competitivității, creării stabilității și a unui mediu concurențial favorabil pentru agenții
economici.
4. Uniunea Europeană, actualmente, reprezintă un rol important de putere al economiei mondiale. Puterea economică derivă din
sinergia statelor membre. Statele membre au trecut prin toate etapele integrării economice, integrarea pieţelor a precedat
integrarea politicilor economice. Deşi mai multe competenţe au fost transferate de la nivelul naţional la nivelul comunitar, în
prezent, putem vorbi mai mult de economii cu reguli comune, decât despre o economie unică.
 Bibliografie
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Beneficii%20si%20kosturi%20de%20aderare%20a%20RM%20la%20UE_0.pdf

http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/6556/Conf_St_stud_Ziua_Europei_2015_pg98-101.pdf?sequence=1&isAllo
wed=y

http://old.ape.md/public/publications/1272156_md_rolul_ue_in_re.pdf

www.statistica.md

https://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue

https://gov.md/europa/ro/content/ce-%C3%AEnseamn%C4%83-pentru-tine-integrarea-european%C4%83
Prezentat: 15.02.2021
E-mail: creciunvictoria37@gmail.com