INTESTINALĂ
LA COPIL
LEVCA ANASTASIA
M1619
Definiție:
Toate invaginațiile se clasifică în primitive (idiopatice) și secundare (pe fundalul unui factor organic).
Invaginaţia este primitivă, fără leziune organică la copiii cu vârsta de până la un an, cu o frecvență de până
la 90% din cazuri, fiind provocată de tulburări ale motricităţii intestinale la o iritaţie neurovegetativă sau
agresiune neurală. Cea mai înaltă incidenţă se înregistrează la copiii de 4-9 luni şi corespunde unei creșteri
mai rapide a cecului faţă de dimensiunile ileonului.
Este şi o incidenţă crescută în funcţie de sezon, cu maxime în primăvară, vară şi la mijlocul iernii. Acestea se
asociază cu apariţia gastroenteritelor şi a infecţiilor tractului respirator superior.
Invaginaţia secundară (10% din invaginaţii) este întâlnită la copiii de peste 2 ani și la nou-născuţii cu vârsta
de până la 3 luni.
Factori favorizanți
1. Invaginaţia cecocolică cea mai frecventă. În mod curent este denumită ileocecală. Capul de
invaginaţie este constituit din valva ileocecală şi porţiunea adiacentă a cecului. El progresează
prin răsturnarea colonului, invaginaţie cu inel mobil.
2. Invaginaţiile ileocolice, ca frecvență, urmează după cele cecocolice. Ileonul se invaginează în
cec traversând valvula ileocecala, care devine inel de invaginaţie. Inelul rămâne fix, iar
invaginaţia progresează prin prolabarea ileonului, realizând o variantă cu cap mobil.
3. Invaginaţiile ileoileale debutează pe intestinul subţire şi pot progresa trecând prin valvula lui
Bauhin în colon, realizând o invaginaţie cu 5 cilindri.
4. Invaginaţia colocolică se întâlnește rar, nu interesează cecul, se produce de obicei la nivelul
transversului, care este mobil.
5. Invaginația ileo-ceco-colonică.
Tabloul clinic
Sindromul algic. Prima criză dureroasă survine în plină stare de sănătate aparentă: copilul are un ţipăt
sfâşietor care alertează mama, îşi crispează mâinile, îşi agită gambele. Criza durează 3-5 minute, apoi
sugarul se linişteşte. Crizele dureroase reapar la un interval de 10-30 de minute.
Vărsăturile. Prima vărsătură însoţește, de obicei, prima criză dureroasă. Ele sunt mai puţin frecvente decât
crizele dureroase şi la început au un caracter alimentar. Dupa care vărsăturile sunt biloase şi mai apoi chiar
fecaloide.
Semnul biberonului- copilul are un refuz alimentar complet .
Emisiile de sânge prin anus- Apariţia acestui semn este în raport direct cu gradul de strangulare a
mezenterului şi peretelui intestinal (cilindrul intern) strangulat și localizarea invaginației.
Sindromul ocluziv
Durere
abdominala
Triada
Clasica
a II
Emisia
sangvinolenta Varsaturile
Examenul obiectiv general
1. Palparea tumorii de invaginaţie (tumoră fantomă)
este posibilă între crizele dureroase sau în timpul
somnului.Este posibil de palpat in 70-90%.
2. Tușeul rectal-prezenta singelui modificat
3. Semnul lui Dance constă în depresibilitatea fosei
iliace drepte prin absenţa de aici a cecului deplasat de
progresia invaginaţiei. La sugar însa nu are valoare
decât semnul lui Dance inversat, adică o impresie de
plenitudine a fosei iliace drepte în raport cu cea
stângă, deoarece ileonul dilatat vine să ia locul
cecului şi colonului drept.
Evoluția bolii
– regim alimentar;
– examen obiectiv zilnic;
– efectuarea USG abdominale;
– clister evacuator cu bicarbonat de sodiu;
– preparate antibacteriene: antibiotice: cefalosporine de generaţiile I-III: cefazolină – 50-100
mg/kg în 2 prize, per os;
– preparate antipiretice: paracetamol în doză maximă – 25 mg/kg, apoi 12,5 mg/kg la fiecare
6 ore, 2-3 zile; – externare după 3-5 zile.