„Ceea ce îmi doresc în viaţă este compasiunea,

un flux între mine şi ceilalţi, bazat pe dăruire

reciprocă din inimă”
Marshall B.Rosenberg

IMPORTANȚA COMUNICĂRII
NONVIOLENTE ÎN FAMILIE
Comunicarea

75% - din timpul de lucru se consumă pentru

comunicare
10% - scriem
15% - citim
35% - vorbim
40% - ascultăm
CONCEPT:
1. Comunicarea nonviolentă poate fi un stil de viaţă,
este un mod de interacţiune care facilitează
schimburile dintre oameni şi rezolvarea conflictelor
în mod paşnic.
2. Comunicarea nonviolentă este o stare de spirit, o
atitudine ce stă la baza relaţiilor dintre oameni,
reducînd la maximum conflictul.
Istoric:
Unul dintre cei care a pus bazele comunicării nonviolente în
anul 1960 este doctorul în psihologie Marshall B.Rosenberg.
Din dorinţa de a oferi lumii o alternativă la agresivitate, l-a
determinat pe Rosenberg să studieze îndeaproape oamenii şi
comunicarea lor.
 M.Rosenberg susţine că există patru componente
care declanşează procesul comunicării
nonviolente şi anume:
•Observaţia;
•Sentimentul;
•Nevoile;
•Cererea.
De fapt autorul vorbeşte despre acţiunile concrete pe care le
observăm şi ne afectează starea de bine. Cum ne simţim în relaţie
cu ceea ce observăm. Nevoile, vlorile, dorinţele etc., care dau
naştere stării noastre afective. Acţiunile concrete pe care le ce
cerem pentru a ne îmbogăţi viaţa.
 EXEMPLU:
Am programat să mergem undeva împreună dar când a venit timpul să
mergem în acel loc copilul/părintele nostru nu apare. Observăm acțiunea lui
fără să presupunem că acesta nu ne consideră suficient de importanți sau că a
anulat planurile cu noi.
După ce am observat că nu a venit conștientizăm sentimentele trăite, poate
ne simțim triști sau supărați. Urmează cea de-a treia faza a comunicării
nonviolente si anume identificarea nevoilor, aveam nevoie ca copill/părintele
nostru să vină în locul stabilit său să ne explice de ce nu a venit. Ultimul lucru
pe care il avem de facut este să îi cerem acestuia sa ne explice de ce nu a
ajuns sau poate sa reprogramăm pentru o altă ocazie.
Așadar, comunicarea nonviolentă ne ajută să
dezvoltăm relații sănătoase cu cei din jurul
nostru, să ne amintim că suntem egali cu cei de
lângă noi și că atunci când ne folosim de
compasiune putem rezolva problemele mai
ușor, fără să afectat relația cu cei de lângă noi.
Comunicarea nonvolentă
în familie
Adeseori limbajul folosit de noi poate să producă
durere, suferinţă, iar acest lucru fiind făcut conştient
sau inconştient. Bazele comunicării violente trebuie
să fie puse încă din copilărie.
• O piatră de temelie a acestui proces trebuie să-şi găsească existenţa
în orice familie.
• Părinţii sunt cei care pot educa copiii în sens nonviolent şi aici
vorbim de violenţa ca atare şi de comunicarea cu sens nonviolent.
• Educarea copiilor este foarte importantă pentru societate,
o societate ân care să domnească pacea şi liniştea.
• De cele mai mult eori conflictele declanşate pot avea ca
punct de pronire, cuvintele aruncate în van cu sens
negativist.
• Copii sunt cei care preiau comportamentul şi modele de
comunicare de la părinţii lor, de aceea în orice
familie trebuie să se folosească un limbaj corect,
lipsit de cuvinte jignitoare sau murdare.
 Importanța îngrijirii parentale
pozitive/disciplinării nonviolente:
Comportamentul violent deseori se transmite de la o generație la următoarea.
Curmarea violenței acum poate întrerupe acest ciclu odată și pentru totdeauna.
Ce puteți face Dvs. pentru a opri violența?
• Pedeapsa fizică este ineficientă în calitate de mijloc
de disciplinare. Atunci când copiii sunt pedepsiți fizic,
ei pot adopta o acțiune sau un comportament, dar
numai din cauza fricii. Copiii învață că prin violență și
frică lucrurile pot fi schimbate. Există modalități
pozitive de a învăța, corecta sau disciplina copiii,
care sunt mai bune pentru dezvoltarea copiilor și
care contribuie la crearea unei relații bazate pe
încredere și respect reciproc.

Studiile arată că părinții care au fost abuzați

sunt predispuși la a fi abuzivi față de
următoarea generație. Haideți să creștem
următoarea generație de copii fără abuz.
Judecăţile moralizatoare 
• În lumea judecăţilor ne concentrăm pe „cum este”
cineva.
• Analiza asupra altora este, de fapt, o expresie a
propriilor noastre nevoi şi valori.
• Încă de mic, copilul învaţă să comunice greşit
într-un limbaj impersonal, care nu cere să
dezvăluie ce se petrece în interiorul lui.
• Clasificarea şi judecarea oamenilor
încurajează violenţa.
Mesaje pentru copii
• Nu te teme, vorbeşte.
• Dacă cunoşti un prieten bătut, spune-i
profesorului sau altei persoane de încredere.
• Nimeni nu merită să fie bătut. Dacă părinţii te
bat, raportează imediat
Concluzii
Un moment nu mai puţin important pe care tind să îl menţionez este faptul
că de cele mai ori comunicarea nonviolentă nu vine doar din faptul că aşa
s-a vorbit cu copilul în familie dar din motivul că multe din filmele
televizate transmit aceste sentimente de violenţă sau limbaj neadecvat.