CONSULTAŢIA PRENATALĂ

IGIENA SARCINII
MEDICAŢIA ŞI SARCINA
CONSULTAŢIA PRENATALĂ
 Sarcina este o stare fiziologică dar care
trebuie urmărită cu atenţie de către
obstetrician. Unul din principalele obiective
ale consultaţie prenatale este identificarea
sarcinilor cu risc, a acelor situaţii în care
sarcina nu se mai încadrează în limitele
fiziologicului. Este de prefarat ca un număr
cât mai mare de sarcini cu risc să fie
identificate de la prima consultaţie
Scopul consultaţiei prenatale

 reducerea riscului obstetrical, matern şi

fetal
 naşterea la termen a unui făt eutrofic,
sănătos
 reintegrarea ulterioară în societate a femeii
Obiective
 depistarea tuturor factorilor de risc
 verificarea funcţională a
organelor/sistemelor materne care în noua
situaţie vor fi suprasolicitate
 supravegeherea dezvoltării fătului
 dirijarea condiţiilor de igienă a sarcinii
 pregătirea fizică şi psihică în vederea
naşterii
Prima consultaţie prenatală

 Se face la solicitarea gravidei, de preferat

cât mai precoce, în primul trimestru de
sarcină şi presupune:
 anamneza
 examen clinic general
 examen obstetrical
 investigaţii paraclinice
 încadrarea gravidelor în categoria celor
cu risc crescut
Anamneza
 antecedente heredo-colaterale: boli genetice,
malformaţii, gemelaritate
 antecedente personale fiziologice
 antecedente personale patologice
 antecedente personale: vârsta, domiciliu,
condiţii de viaţă, profesie
 antecedente obstetricale: paritatea, patologia
sarcinilor sau naşterilor anterioare (HTAIS,
DPPNI, placenta praevia,prezentaţie pelviană,
prematuritate)
 istoricul sarcinii actuale
 stabilirea vârstei gestaţionale (ultima
menstruaţie şi ecografie)
Examen clinic general
 apreciază starea funcţională a tuturor
organelor şi sistemelor, tipul constituţional,
starea de nutriţie (înăţimea, greutatea,
puls, tensiune)
Examen obstetrical
 inspecţia regiunii vulvare
 examen cu valve (col, vagin)
 tuşeu vaginal (col, uter, anexe, configuraţie
bazin)
 Paraclinice
 grupa de sânge şi Rh. În caz de Rh- se determină
şi la soţ Rh-ul, iar în caz de Rh+ al soţului, la
viitoarea mamă se dozează anticorpii anti Rh
 Hb, Ht, test serologic pentru LUES
 examenul secreţiei vaginale/examen Babeş
Papanicolau
 examen de urină pentru depistarea protenuriei,
glicozuriei şi bacteriuriei - urocultură şi
antibiogramă
 glicemia
 HIV – SIDA, toxoplasmoza, rubeola, CMV, HSV
 ecografia pentru confirmarea sarcinii intrauterine
şi a viabilităţii produsului de concepţie
 dublu test, triplu test, amniocenteza – dacă se
impune
Încadrarea gravidelor în categoria
celor cu risc crescut
 circumstanţe psihosociale – sarcina nedorită,
familii dezorganizate, alimentaţia deficitară,
domiciliu în zone geografice greu accesibile;
 factori generali: vârsta sub 20 sau mai mare
de 35 de ani, marile multipare, înălţime sub
1,55 m, greutate sub 45 kg, izoimunizare Rh,
boli autoimmune
 antecedente ginecologice – obstetricale: uter
cicatricial, malformaţii genitale, sterilitate
tratată, operaţii plastice în sfera genitală,
avort, naştere prematură, naştere cu
hemoragii în delivrenţă, lehuzie cu sindrom
infecţios sau boală tromboembolică, naşteri de
copii malformaţi, hipotrofici, macrosomi
 Încadrarea gravidelor în categoria
celor cu risc crescut
 boli preexistente: cardiopatii, HTA, anemie,
diabet, hipertiroidism, hipotiroidism, afecţiunii
respiratorii, nefropatii, infecţii cronice, boli
infecţioase, hepatita cronică, afecţiuni
ortopedice – cifoscolioza, şchiopătare
 intoxicatii: alcoolism, tabagism, medicamente,
stupefiante
 sarcina complicată prin: distocii osoase, de
prezentaţie, creşterea anormală în greutate,
disgravidia de ultim trimestru, creşterea
anormală a volumului uterin – gemelaritate,
polihidramnios, oligoamnios, incompetenţa
cervicală, fals travaliu, hemoragii după
săptămâna 20, durata sarcinii în afara
termenului normal
În funcţie de aceşti factori se calculează scorul de risc
şi vom avea gravide cu risc mic, crescut şi sever
Consultaţia prenatală în trimestrul II

 se efectuează lunar
 are ca scop: prevenirea anemiei, depistarea
HTAIS, combaterea naşterii premature
 controlul ecografic – se efectuează
morfologia fetală
Consultaţia prenatală în trimestrul III
 scop: prevenirea patologiei de sarcină, stabilirea
datei concediului prenatal şi a DPN;
 se urmăreşte: măsurarea TA, greutate, prezenţa
sau absenţa edemelor, stabilirea prezentaţiei;
 investigaţii paraclinice: serologie pentru LUES,
examen sumar de urină – lunar, Hb, Ht, examen
secreţii vaginale;
 ecografie: determină prezentaţia, greutatea
fetală, starea fătului, cantitatea de LA, gradul de
maturaţie şi localizarea placentei;
 vaccinarea antitetanică;
 pregătirea psihologică pentru naştere;
 în caz de incompatibilitate Rh – dozare anticorpi.
 IGIENA SARCINII
1. Igiena alimentaţiei
 În sarcină trebuie să se asigure un regim
alimentar normocaloric, glucidic, proteic, lipidic
echilibrat şi diversificat. Necesarul caloric al
gravidei variază între 2200-3000 de
calorii/24ore. Nevoile calorice sunt acoperite în
proporţie de 60% de glucide, 25% lipide, 15%
proteine
 Aportul caloric va fi suplimentat la gravidele
subnutrite anterior sarcinii sau la cele ce
desfaşoară activităţi fizice intense şi redus la
gravidele cu obezitate sau la cele care prezintă
creştere ponderală excesivă, depăşind maxima
admisă de 12-13 kg până la termen
 Aportul mineral
 aportul de NaCl este de 4 - 6 g/zi
 aportul de Calciu este de 0,8 g/zi, dar la gravide e necesar
o suplimentare de 0,5 – 0,8 g, acoperită prin dieta
adecvată ce include lapte şi derivaţi, ouă, carne şi legume
 aportul de Fe este de 1000 mg/zi. Anemia prin deficit de
fier apare în următoarele situaţii: aport insuficient,
vărsături prelungite, sarcini prea apropiate în timp, sarcini
anterioare cu hemoragii importante
 aportul de vitamine: C, D, B1, B6, B12, acid folic sunt
acoperite printr-un regim alimentar echilibrat, compus din
carne, lapte, ouă, legume şi fructe Alimentele vor fi
întotdeauna prospete, preparate cât mai simplu. Vor fi
evitate conservele, mâncărurile grase, prăjelile,
condimentele, ceaiul negru, cafeaua concentrată, băuturile
alcoolice tari
 2. Igiena generală

 Gravida îşi continuă activitatea profesională şi în

cadrul familiei cu evitarea eforturilor mari,
prelungite. În sarcină şi lehuzie este interzisă
munca în condiţii grele, periculoase, cu noxe, la
temperaturi înalte sau scăzute, în poziţii vicioase.
Sunt interzise sporturile de performanţă, călăria,
schiul, tenisul. Este recomandată gimnastica
medicală uşoară
 Îmbrăcămintea gravidei va fi comodă, largă şi
uşoară vara, călduroasă iarna. Încălţămintea
trebuie să fie comodă, cu tocuri joase. Centurile
abdominale nu sunt necesare. Sunt interzise băile
de aburi sau prea fierbinţi
 Sunt interzise raporturile sexuale în ultimele 2
luni de sarcină şi la gravidele cu ameninţare de
avort sau naştere prematură
MEDICAŢIA ŞI VACCINĂRILE ÎN
SARCINĂ
 Starea de graviditate implică modificări la
nivelul organismului matern în ceea ce
priveşte absorbţia şi acţiunea
medicamentelor. Peste jumătate dintre
medicamentele care există nu au studii sau
date care să releve efectele acestora asupra
embrionului/ fătului
MEDICAŢIA ŞI VACCINĂRILE ÎN
SARCINĂ
 Modificări de farmacocinetică în starea de
graviditate:
 volumul sanguin creşte cu 50%, rezultă o
creştere a volumului în care se distribuie
medicamentul
 filtrarea glomerulară creşte cu 50%
 creşte cantitatea totală de lichide
 creşte cantitatea de proteine plasmatice
 creşte competiţia pentru locurile de legare a
proteinelor
 scade motilitatea gastro-intestinală, crescând
astfel absorbţia medicamentelor
 scade concentraţia proteinelor plasmatice
 MEDICAŢIA ŞI VACCINĂRILE ÎN
SARCINĂ
 Numeroase medicamente pot traversa placenta
şi pot afecta embrionul (săptămânile 2-8 de la
concepţie) şi fetusul prin efectele teratogenice şi
embriotoxice. Efectele teratogene sunt
reprezentate de defectele apărute în perioada
de organogeneză – săptămânile 2-8 de la
concepţie. Perioada fetală se întinde de la 9
săptămâni postconcepţie până la momentul
naşterii
 Efectele toxice fetale sunt alterări ale structurii
ori funcţionării unor organe sau sisteme formate
în timpul organogenezei sau sisteme ce se
dezvoltă în timpul perioadei fetale
Talidomida
 Este un sedativ şi agent hipnotic utilizat în
tratamentul leprei, TBC, HIV. Este cel mai
cunoscut agent teratogen uman
 Administrată între zilele 27-42 de la
concepţie produce absenţa oaselor lungi de
la nivelul membrelor
 Alte anomalii congenitale observate la
administrarea medicamentului în afara
perioadei critice, includ defecte ale urechii
externe şi malformaţii cardiace
 Vitamina A în doze de peste15.000 UI prezintă
risc de malformaţii fetale
 Majoritatea antineoplazicelor au efecte
teratogene umane deorece opresc replicarea
celulară
 Antagoniştii folaţilor (Methotrexat)
sunt recunoscuţi ca puternici agenţi teratogeni şi
cu un mare potenţial abortiv.
 Agenţii alchilanţi (Ciclofosfamida)
utilizaţi în tratamentul leucemiei, cancerului
cervical, ovarian, de endometru, sân, administrat
în primul trimestru determină absenţa degetelor,
palatoschizis, imperforaţie anală
Anticonvulsivantele
 Sunt asociate cu risc crescut de anomalii
congenitale. Agenţii hidantoinici sunt
cunoscuţi pentru asocierea lor cu o serie de
anomalii denumite “Sindromul Fetal
Hidantoinic” ce include anomalii
craniofaciale, hipoplazia falangelor distale,
retard de creştere şi mental
 Carbamazepina a fost considerată relativ
sigură pentru utilizare în cursul sarcinii, deşi au
fost raportate cazuri de malformaţii similare
celor asociate cu Fenitoina. Totuşi FDA a
raportat un risc de defect de tub neural de 1%
faţă de populaţia generală unde este de 1/1000
 Fenobarbitalul are un potenţial tertogen neclar
 Medicaţia anticonvulsivantă prezintă un
impediment major în calcularea riscului de
malformaţii asociate cu acesta pentru că
epilepsia este chiar ea un factor major de risc
pentru anomalii congenitale
Anticoagulantele
 Heparina cu greutate moleculară mare şi mică nu reprezintă
un risc crescut de anomalii congenitale, dar administrate timp
îndelungat determină osteoporoza şi trombocitopenie

Hormonii
 Terapia androgenică poate determina o virilizare a
organelor genitale externe a fetuşilor feminini cu
clitoromegalie şi fuziune labioscrotală
 Danazolul utilizat în tratamentul endometriozei este un
derivat de testosteron cu slabă activitate androgenică şi
determină aceleaşi efecte
 Dietilstilbestrolul cauzează adenocarcinom vaginal cu celule
clare la fiicele femeilor expuse la acest medicament în ultimul
trimestru de sarcină
Antibiotice
 Singurele antibiotice cu efecte teratogenice bine
cunoscute sunt tetraciclinele, dar efectul este
tranzitoriu (colorarea galben-maronie a dentiţiei
de lapte). Dentiţia definitivă, frecvenţa cariilor şi
creşterea scheletală nu sunt influenţate
 Penicilinele sunt considerate ca sigure de
administrat în sarcină (Ampicilina, Penicilina si
Amoxicilina)
 Cefalosporinele traversează placenta şi
creează nivele plasmatice similare în sângele
fetal cu cel al mamei
 Eritromicina - antibiotic din clasa
macrolidelor care nu traversează placenta
pentru a obţine niveluri terapeutice în
compartimentul fetal. Nu este asociat cu
efecte adverse fetale sau anomalii
congenitale, dar nu poate fi utilizată pentru
tratamentul fătului
 Aminoglicozidele traversează bariera
placentară şi ating niveluri aproape
terapeutice în sângele fetal
 Streptomicina este asociată cu toxicitate
pe nervul cranian VIII (surditate senzorială).
Există şi un risc de ototoxicitate fetală
Psihotropele
 Diazepam este benzodiazepina, utilizată ca
şi tranchilizant uşor şi sedativ, dar şi ca
amnezic şi anticonvulsivant. Studii mari
evidenţiază absenţa riscurilor malformative.
Administrat în apropierea naşterii există un
risc de hipotonie, hipotermie şi depresie
respiratorie fetală tranzitorii
Antidepresivele
 Amitriptilina – este cel mai important
antidepresiv triciclic. Riscul de anomalii
congenitale după administrare este neglijabil.
 Prozac nu prezintă risc de anomalii congenitale
 Sertralina nu prezintă risc de anomalii
congenitale
Antihipertensivele
 Metildopa este utilizat în HTA cronică la femeile
gravide. Nu s-a constatat o creştere a frecvenţei
anomaliilor congenitale
 Beta-blocantele. Nu s-a constatat o creştere a
anomaliilor congenitale în cazul administrării în
sarcină
 IEC-Captopril şi Enalapril. Există numeroase
studii de caz care arată o asociere cu
oligoamnios, anomalii renale, nefrotoxicitate. IEC
sunt consideraţi teratogeni umani
AINS
 Indometacin. Frecvenţa anomaliilor
congenitale nu este crescută la
administrarea în primul trimestru.
Administrat în ultimul trimestru poate
determina închiderea prematură a ductus
arteriosus cu hipertensiune pulmonară.
Utilizarea Ains este considerată sigură
înainte de 34 săptămâni şi pentru o
perioadă scurtă
Antiemeticele
 Prometazin, Clorpromazin, Proclorperazin
– există studii care atestă absenţa
creşterii frecvenţei anomaliilor congenitale
 Metoclopramidul - este un prokinetic
(stimulează motilitatea tractului digestiv).
Este utilizat şi ca antiemetic, însă nu
există studii pe oameni privind riscul
apariţiei de anomalii congenitale
Vaccinarea în sarcină
 Este de preferat ca vaccinarea să se efectueze
în afara stării de graviditate. Dacă acest lucru
nu este posibil, vaccinurile nu reprezintă o
contraindicaţie strictă
 Vaccinurile ar trebui evitate pe perioada sarcinii
din următoarele motive:
 există un risc de apariţie a infecţiei la făt (risc teoretic)
 pot detremina stări de hipertermie (mai greu de
controlat la gravide) iar fătul nu va fi protejat de
vaccin dacă mama a fost vaccinată în ultimul trimestru
de sarcină
 Totuşi în general avantajele protecţiei şi prevenţiei
unor boli depăşesc cu mult riscul apariţiei unor efecte
adverse