Vulcanismul.

Vulcanul Cumbre Vieja .

Elaborat: Carauș Andreea

Coordonator: Zlatan Galina
Sub denumirea de Vulcanism se înțeleg totalitatea proceselor și fenomenelor
geologice, legate de ascensiunea magmei din mantaua Pământului până la suprafața
scoarței terestre.
De obicei, regiunile cu o activitate vulcanică sunt afectate și de mișcări tectonice,
cum ar fi cutremure, zone de subducțiune, sau Hot-Spot (zone fierbinți de exemplu
în insulele Hawaii).

Prin activitatea vulcanică apar și unele transformări chimice sau termice ale regiunii
ca de exemplu ape minerale, ape termale, retopirea unor roci deja existente
(formarea de roci magmatice), magma fiind înmagazinată în așa numită cameră sau
rezervor de magmă care va fi alimentată cu magmă proaspătă din adâncime printr-
un canal îngust de legătură.
Produsele proceselor vulcanice (erupției) pot fi:

• solide ca: bombele vulcanice (fragmente peste 64 mm de lavă solidificată ce pot

atinge o dimensiune de mai mulți metri cubi), lapilii (fragmente între 2 - 64 mm) și
cenușa vulcanică (particule sub 2mm).
• lichide ca: lava (magma ajunsă la suprafață), lahar (curent noroios), gheizer (izvoare
fierbinți ce izbucnesc din pământ ca fântâni arteziene), maare (lacuri circulare
vulcanice)
• gaze: gaze vulcanice, fumarole (emanații vulcanice cu vapori de apă și sulf).
• sau forme mixte cu scurgeri de piroclaste, echivalentul magmei în adâncime sunt
plutonitele (roci magmatice de adâncime formate la presiuni și temperaturi ridicate).
Vulcanii sunt rezultatul proceselor geodinamice ale vulcanismului, ce au loc și pe
celelalte corpuri din sistemul solar, nu numai pe pământ, ca vulcanii cunoscuți pe lunile
planetelor (Io - satelitul lui Jupiter sau Triton - satelit al lui Neptun) sau vulcanii stinși
de pe planetele Marte și Venus. În 2014, oamenii de știință au descoperit 70 de fluxuri
de lavă care s-au format pe Lună în ultimii 100 de milioane de ani.[2]
Activitatea vulcanilor poate produce catastrofe naturale semnalate în istorie, sau pot
influența clima Pământului prin cantitățile mari de gaze și cenușă vulcanică produsă de
vulcanii activi.
În același timp activitatea vulcanică are și efecte pozitive prin crearea unor soluri
fertile, prin rocile nou formate din care rezultă materiale de construcție; de asemenea
energia geotermică este tot mai folosită la încălzire, sau vulcanii sunt atracție turistică.
Un produs de asemenea important al vulcanismului sunt mineralele utile importante
mineritului.
O zecime din populația globului terestru trăiesc în zona de influență a vulcanilor activi.
Obsevatoare țin sub supraveghere permanentă acești vulcani activi, înregistrând și
analizând activitatea lor, aceste date servind în prognoza activității vulcanului și alarmă
în cazul unei erupții probabile.
Vulcanul Cumbre Vieja
Cumbre Vieja este o creastă vulcanică
activă de pe insula Palma, Insulele Canare,
Spania.Această creastă se întinde de la
nord la sud, acoperind treimea de sud a
insulei și pe teritoriul căreia se află o serie
de cratere vulcanice.

Activitate vulcanica.
Palma este o insulă vulcanică, a doua dintre
Insulele Canare în ceea ce privește activitatea
vulcanică. Erupțiile de la Cumbre Vieja au fost
înregistrate în 1470, 1585, 1646, 1677, 1712,
1949, 1971 și 2021.În 1646, erupția a distrus
izvoarele vindecătoare (conform legendei,
vindecarea leprului). În 1712, a avut loc un
cutremur puternic care a inundat cu lavă o
mare parte din partea de sud-vest a insulei.
Erupția din 1949
În 1949, 3 cratere vulcanice - Durassnero,
San Juan și Hoyo Negro - au început să
arate activitate și să erupă lava. 2
cutremure au însoțit erupția, cu epicentru
în apropiere de Hedei. Ca urmare, s-a
format o falie de aproximativ 2 kilometri
lungime și o parte din jumătatea vestică a
Cumbre Vieja sa deplasat cu 1 metru în
lateral și 2 metri în jos, spre Oceanul
Atlantic. În 2008 au fost vizibile urmele unei
defecțiuni, care și-a păstrat și dimensiunile
din 1949. Ca urmare a erupției la o
altitudine de 1.902 metri, s-a format
craterul Del Durasnero.
Erupția din 1971
În 1971, vulcanul Tenegia a erupt, în
principal erupția aparține de tipul
strombolian. Lava a fost, de asemenea,
aruncată. Nu a apărut nicio activitate
seismică similară cu evenimentele din 1949.
Erupția Cumbre Vieja este erupția vulcanului Cumbre Vieja, situat pe insula La
Palma (Insulele Canare, Spania), care a început pe 19 septembrie 2021 la ora locală
15:12. Ca urmare a erupției, peste 1.000 de clădiri au fost distruse și 6.000 de
persoane au fost evacuate, este planificată creșterea acestui număr la 10.000.
Din 9 septembrie, activitatea seismică a început să fie înregistrată pe insulă.
Numărul de replici a ajuns la 31 până pe 12 septembrie. Luni, 13 septembrie, pe
insula La Palma, au avut loc 1.500 de cutremure, autoritățile au declarat un nivel
galben de pericol, s-au emis avertismente cu privire la posibilul început al
activității vulcanice.Vitele și cel puțin 40 de persoane au fost evacuate din cauza
avertismentelor de posibilă activitate chiar înainte de începerea erupției. Erupția
a fost precedată de până la 22.000 de tremurături cu câteva zile înainte de
începerea erupției, dintre care cea mai puternică a avut o magnitudine de 4,2.
Erupțiile de pe creasta vulcanică Cumbre Vieja au început pe 19 septembrie 2021
la ora locală 15:12. În următoarele 16 ore, au fost 8 izbucniri de lavă. Fluxurile de
lavă au început să se deplaseze spre coastă cu o viteză de 700 de metri pe oră,
ulterior viteza a scăzut la 200. Înălțimea fluxului de lavă a atins 15 metri.În
noaptea de 29 septembrie, lava a ajuns în ocean și a format o corvadă. La 30
septembrie, lava înghețată a format o peninsulă în ocean cu o suprafață de peste
20 de hectare. Pe 1 octombrie, după o serie de cutremure cu magnitudinea de
până la 3,5, s-a deschis o a treia defecțiune în craterul vulcanului. Pe 3
octombrie, o creștere a activității explozive a dus la distrugerea structurală a unei
părți a conului vulcanului, la unificarea centrelor de ejecție a lavei și la o creștere
semnificativă a fluxului de magmă. Pe 9 octombrie a avut loc o nouă prăbușire a
conului pe partea de nord a vulcanului, care a dat un nou impuls fluxului de lavă.
Erupția a dus la evacuarea imediată a populației din apropiere. Evacuarea a
afectat populația unor astfel de așezări precum El Paso și Los Llanos de Aridane. În
total, aproximativ 5.500 de persoane au fost evacuate.. Este planificată creșterea
acestui număr la 10.000. Amenințarea cu lavă care se apropia de coastă a forțat
autoritățile să interzică navigarea în zona din apropierea vulcanului. Guvernul a
cerut, de asemenea, companiilor aeriene să se abțină de la zbura către
aeroporturile insulelor La Palma, Gomera și Hierro. La 19 septembrie, spitalele
insulei au încetat să mai efectueze operațiuni non-urgente pentru a oferi asistență
de urgență victimelor. Pe 20 septembrie, spitalele au revenit la funcționarea
normală. În dimineața zilei de 20 septembrie, Ministerul Educației din Insulele
Canare a dispus suspendarea orelor școlare în municipiile El Paso, Los Llanos de
Aridane și Tazacorte. Pe 21 septembrie, numărul clădirilor distruse de lavă a
crescut la 166. Zonele afectate de lavă în imagini din satelit (10 octombrie) Pe 22
septembrie, numărul caselor distruse de lavă a crescut la 450. Din cauza poluării
aerului cu cenușa vulcanică de pe insulă, aeroportul a fost închis. Conform celor
mai recente calcule de la satelitul european Copernicus, la 8 octombrie, lava
acoperea 497 de hectare. 1.281 de clădiri au fost avariate, dintre care 1186 au
fost distruse și 95 au fost avariate. Au fost distruși 38,3 kilometri de drumuri și alți
3,1 kilometri care ar putea fi avariați. Peste șase mii de persoane au fost evacuate.
Multumim pentru atentie