Comportamente

p ro t e c t o a re ș i d e r i s c
 STILUL DE VIAŢĂ

Stilul de viaţă se referă la totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare

care ne afectează starea de sănătate.

rol esenţial în promovarea

şi
SANOGEN menţinerea sănătăţii şi
prevenirea îmbolnăvirilor.

Stilul de viaţă
este format
din comportamente de
PATOGEN risc pentru starea de
sănătate.
Comportamente protectoare a sănătăţii (Sarafino, 1994):

• a dormi între 7 şi 9 ore;

• a lua micul dejun regulat;
• a nu consuma alimente între mese;
• menţinerea greutăţii în limite normale;
• a nu fuma (activ şi pasiv);
• a nu consuma alcool decât ocazional;
• a face exerciţii fizice regulat.
• peste 25% din bolile cardiovasculare ar putea fi evitate
prin modificarea unui singur comportament de risc –
fumatul (Băban, 2009).

• Alcoolul??
 Comportamentele de risc care aflate în relaţie cu cele
mai importante cauze de deces sunt:

a) fumatul, sedentarismul, alimentaţia necorespunzătoare, stresul – în tulburările

cardiovasculare;

b) fumatul, consumul de alcool, alimentaţia neechilibrată, expunerea la soare neprotejat-

în cancer;

c) alimentaţia neechilibrată, stresul, sedentarismul - în accidentele vasculare cerebrale;

d) consumul de alcool, droguri, conducerea fără utilizarea centurilor de siguranţă,

stresul - în accidente (inclusiv accidentele de maşină).

(Băban, 2009)
Prevenția
1. Prevenţia primară are ca obiective reducerea riscului de îmbolnăvire
prin adoptarea comportamentelor protectoare a sănătăţii.

2. Prevenţia secundară implică reducerea factorilor de risc la grupurile

cu risc crescut pentru îmbolnăvire.

3. Prevenţia terţiară are ca obiective reducerea duratei îmbolnăvirii şi

creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de o boală.

(Iamandescu, 2005)
 Modelul convingerilor despre sănătate

valorile generale privind sănătatea (“Sunt

preocupat de sănătatea mea”);

percepţia ameninţării convingerile privind vulnerabilitatea la o anumită

bolii sau boală (“Mama mea este
supraponderală, aşa că şi eu voi fi
comportamentului de supraponderală”);
risc

convingerile despre consecinţele bolilor (“Vor

Comportamentul muri dacă voi avea cancer pulmonar”).

“Nu am bani”
costurile şi beneficiile “Nu voi mai avea atât de mult timp să stau cu
comportamentului. prietenii”
 https://www.facebook.com/watch/?v=1546565732169380

Teoria comportamentului planificat (Ajzen)

ORICE COMPORTAMENT ESTE GENERAT DE STIMULI AMORSAȚI DE PRELUCRĂRI
INFORMAȚIONALE ȘI ESTE ÎNTREȚINUT DE CONSECINȚE!

A B C
Antecedente Comportament Consecințe
• stimuli • Starea de bine
(emoții)
• Prelucrări
informaționale
• Cunoștințe procedurale
• Autoeficacitate
• • Alte reacții
comportamentale

• Expectanțe
• Studiile în domeniu arată că în general comportamentele de risc nu
apar izolate ci într-un set comportamental.

• Relaţia dintre fumat, consumul de alcool şi consumul de droguri ca şi

între consumul de alcool sau droguri şi actele sexuale neprotejate sunt
cele mai semnificative.
Funcţiile comportamentelor de risc pentru tineri (Nutbeam, Booth, 1994)

(a) exprimarea opoziţiei faţă de autoritatea adultului şi normele convenţionale

alesocietăţii - ex. consumul de droguri;
(b) o modalitate de a se identifica cu grupul şi de a fi acceptat de grup - ex. fumatul;
(c) exprimarea şi confirmarea valorilor identităţii personale - ex. consumul de
alcool;
(d) un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte - ex. consumul
de alcool, fumatul;
(e) mecanism de coping, de adaptare la situaţiile de stres, frustrare, inadecvare,
eşecsau la situaţiile anticipate ca fiind de eşec - ex. consum de alcool, droguri,
fumat;
(f) o funcţie de recreere, amuzament, experienţe inedite sau pentru a “rupe” rutina
-ex. consumul de droguri.