Gestionarea și neutralizarea

deșeurilor medicale
Autor: Saharnean Veronica
Calificarea: Medicină nr.1
Grupa: M1912
 CUPRINS:
• DEFINIȚII ȘI CLASIFICĂRI;
• RISCURI ȘI PERICOLE GENERATE DE
GESTIONAREA INCORECTĂ A
DEȘEURILOR MEDICALE;
• TIPURI DE RISC;
• ETAPELE GESTIONĂRII DEȘEURILOR
MEDICALE;
• METODE DE NEUTRALIZARE A
DEȘEURILOR MEDICALE.
2
 DEFINIȚII ȘI CLASIFICĂRI
Deșeuri rezultate din activitatea medicală –
toate deșeurile periculoase și nepericuloase care
se produc în unitatea sanitară.

3
Deșeuri periculoase – deșeuri rezultate din
activitățile medicale care prezintă un risc real
pentru sănătatea umană și pentru mediu, fiind
generate în cursul activităților de diagnostic,
tratament, supraveghere, prevenția bolilor și
recuperarea medicală, inclusiv cercetarea
medicală și producerea, testarea, depozitarea și
distribuția medicamentelor și produselor
biologice.
4
Deșeuri nepericuloase -  deșeuri asimilabile celor
menajere, rezultate din activitatea serviciilor
medicale, tehnico-medicale, administrative, de
cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de
distribuție a hranei. Aceste deșeuri de colectează și
se îndepărtează la fel ca deșeurile menajere.

5
Deșeurile periculoase rezultate din activitatea medicală se
clasifică în:
 Deșeuri anantomo-patologice și părți anatomice –
deșeurile care cuprind părți anatomice, material biopsic
rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică,
părți anatomice rezultate din laboratoare de autopsie,
cadavre de animale rezultate în urma activităților de
cercetare și experimentare.
 Deșeuri infecțioase – deșeuri lichide sau solide care
conțin sau au venit în contact cu sângele sau alte fluide
biologice, precum și cu virusuri, bacterii, paraziți și/sau
toxinele microorganismelor. 6
Deșeuri înțepătoare-tăietoare – deșeurile care pot
produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere.
Deșeuri chimice și farmaceutice – deșeurile
reprezentate de substanțele chimice solide, lichide sau
gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile.
Deșeuri radioactive – deșeuri solide, lichide și
gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale,
de diagnostic și tratament, care conțin materiale
radioactive.

7
 RISCURI GENERATE DE
GESTIONAREA INCORECTĂ A D. M.
Contactul cu deșeurile medicale periculoase
poate determina apariția de boli sau leziuni.

8
 TIPURI DE RISC
Riscurile prezentate de deșeurile medicale se
datorează următoarelor caracteristici:
 Conțin agenți infecțioși;
 Sunt genotoxice;
 Conțin produse chimice sau farmaceutice
toxice sau periculoase;
 Sunt radioactive;
 Prezintă caracter înțepător-tăietor.
9
 CINE ESTE EXPUS LA RISC ?
Toți indivizii care vin în contact cu deșeurile
medicale periculoase prezintă un risc potențial de
îmbolnăvire.
Sunt expuse persoanele care lucrează în cadrul
unităților sanitare producătoare de deșeuri
medicale, precum și cei din afara acestor unități,
care fie manipulează aceste deșeuri, fie vin în
contact cu acestea ca urmare a unei gestionări
incorecte.
10
 GRUPE DE RISC:
1. Medici, asistente medicale, personal auxiliar
și de întreținere a unității sanitare;
2. Pacienți;
3. Vizitatoti;
4. Lucrători din serviciile auxiliare: spălătorie,
depozitul de materiale sanitare, cei însărcinați
cu colectarea și transportul deșeurilor;
5. Lucrători din serviciile ce se ocupă cu tratarea
și eliminarea deșeurilor în unitatea sanitară.
11
 ETAPELE GESTIONĂRII
DEȘEURILOR MEDICALE
1. Colectarea la locul de producere ( sursa):
Producătorul este responsabil pentru
corectitudinea separării la sursă pe categorii a
deșeurilor.
Ambalajul în care se face colectarea și care vine
în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate
din activitatea medicală este de unică folosință și se
elimină odată cu conținutul.

12
Codul de culori ale ambalajelor în care se
colectează deșeurile din unitățile sanitare este:
Galben - pentru deșeurile periculoase (infecțioase,
înțepătoare-tăietoare, chimice și farmaceutice);
Negru – pentru deșeurile nepericuloase (deșeuri
asimilabile cu cele menajere)
Pentru deșeurile infecțioase și înțepătoare-
tăietoare se folosește pictograma ,,PERICOL
BIOLOGIC”.
13
1. Deșeurile infecțioase care nu sunt înțepătoare-
tăietoare se colectează în cutii de carton prevăzute
în interior cu sac de polietilenă sau direct în saci de
polietilenă galbeni sau marcați cu galben. Atât
cutiile prevăzute cu sac de polietilenă cât și sacii
sunt marcați cu pictograma ,,PERICOL BIOLOGIC”
.

14
2. Deșeurile înțepătoare-tăietoare se colectează în
cutii din material rezistent la acțiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac
special care să permită introducerea deșeurilor și să
împiedice scoaterea acestora după umplere, având
pentru aceasta un sistem de închidere definitivă.

15
3. Părțile anatomice sunt colectate obligatoriu
în cutii din carton rigid prevăzute interior cu sac
din polietilenă de înaltă/joasă densitate sau direct
în sac de polietilenă cu marcaj galben, special
destinați acestei categorii de deșeuri. Sacii vor fi
pe suport ,,holder” sau în găleți de plastic cu
capac.

16
4. Deșeurile chimice și farmaceutice se
colectează în recipiente speciale, cu marcaj
adecvat pericolului (inflamabil, coroziv). Ele se
îndepărtează conform prevederilor legale privind
deșeurile chimice periculoase.

17
5. Medicamente expirate, în cantități mici pot fi
colectate împreună cu deșeurile infecțioase
solide, urmând apoi să fie eliminate final prin
incinerare. Pentru a evita acumularea unor
cantități mari de deșeuri farmaceutice, acestea se
pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau
depozitului de produse farmaceutice în vederea
eliminării finale.

18
6. Deșeuri lichide periculoase se colectează în
recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor
se poate realiza fie de către o firmă specializată, sau
se pot îndepărta în sistemul de canalizare, dacă
unitatea sanitară dispune de stație de tratare a apelor
uzate.
Pe ambalajele care conțin deșeuri periculoase se
lipesc etichete autocolante cu datele de identificare
ale secției sau laboratorului care a produs deșeurile.

19
7. Deșeurile nepericuloase asimilabile celor
menajere se colectează în saci de polietilenă de
culoare neagră.

20
2. Depozitarea temporară:
Trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri
colectate la locul de producere. Este interzis accesul
persoanelor neautorizate în încăperile destinate
depozitării temporare.
Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă
posibil, iar condițiile de depozitare vor respecta
normele de igienă în vigoare. Pentru deșeurile
periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să
depășească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta
unității și 24 de ore pentru transport și eliminare finală.21
3. Transportul:
Transportul deșeurilor periculoase până la locul de
eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de
igienă și securitate în scopul protejării personalului și
populației generale.
În incinta unității sanitare se face pe un circuit separat de
cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile sunt transportate cu
ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor
mobile. Cărucioarele și containerele mobile se spală și
dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt
descărcate.

22
4. Eliminarea finală:
Eliminarea deșeurilor periculoase rezultate din
activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările
în vigoare referitoare la această categorie de deșeuri.
Deșeurile periculoase produse din unitățile sanitare
trebuie eliminate specific fiecărei categorii de deșeuri, prin
procedee autorizate. Metodele de eliminare trebuie să asigure
distrugerea rapidă și completă a factorilor cu potențial nociv
pentru mediu și pentru starea de sănătate a populației.

23
 METODE DE NEUTRALIZARE
A DEȘEURILOR MEDICALE
• Incinerarea – cea mai răspândită metodă de
tratare a deșeurilor periculoase. Instalația de
incinerare este o instalație tehnică, fixă sau
mobil, destinată tratamentului termic al
deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de
la gazele de ardere rezultate.

24
25
 DEPOZITAREA ÎN DEPOZITUL DE DEŞEURI.

Deşeurile periculoase medicale pot fi supuse

tratamentelor de neutralizare, înainte de a fi eliminate
final prin depozitare în depozitul de deşeuri. Procedeul
de neutralizare pentru deşeurile periculoase rezultate
din activitatea medicală , este sterilizarea termică.
Deşeurile periculoase medicale încă se elimină final prin
ardere în crematoriu. Unită ţile medicale care nu dispun
de crematorii proprii transporta deşeurile periculoase
generate la unitatea apropiata. Există , totuşi şi câ teva
incineratoare care funcţionează în sistem centralizat, dar
care nu pot deservi decâ t unită ţile sanitare şi cabinetele
medicale din zona respectivă .   26
27