Grigore Ureche

Letopiseţul Ţării Moldovei de cân

d s-au descălecat ţara şi de cursu
l anilor şi de viaţa domnilor care s
crie de la Dragoş până la Aron-vo
dă
 InInSecolul
Secolulalal XVII-lea
XVII-lea
Apar: :
Apar
- -cronici
croniciscrise
scriseînînlimba
limbaromână
românăininMoldova:
Moldova:
LetopiseţulTarii
Letopiseţul TariiMoldovei
Moldoveide deGrigore
GrigoreUreche,
Ureche,
continuatde
continuat deMiron
MironCostin
CostinşişiIon
IonNeculce;
Neculce;
- -cronici
croniciininlimba
limbapolonă,
polonă,înînversuri
versurişişiînîn
proză,scrise
proză, scrisede deMiron
MironCostin;
Costin;
- - ooistorie
istorieaamoldovenilor
moldovenilorscrisă
scrisădedeMiron
Miron
Costin;
Costin;
- -cronici
cronicianonime
anonimemuntene;
muntene;
- -cronici
cronicidedeautor
autordin
dinŢara
ŢaraRomânească;
Românească;
Ideea
Ideeaoriginii
originiiromânilor,
românilor,apare
aparelalacronicari,
cronicari,
dovedită
dovedităşişiprin prinlatinitatea
latinitatealimbii.
limbii.Activitatea
Activitatea
şişiscrierile
scrierilemarilor
marilorcronicari
cronicariau audeterminat
determinat
apariţia
apariţiaunui
unuispecific
specificromânesc,
românesc,cum cumar arfifi
elogiul
elogiuladus
adusŢărilor
ŢărilorRomâne
Românepentrupentrulupta
lupta
împotriva
împotrivaexpansiunii
expansiuniiotomane
otomanesau sau
argumentarea
argumentareaoriginii originiiromane
romaneaapopulaţiei
populaţieişişi
aalatinităţii
latinităţiilimbii
limbiiromâne.
române.Activitatea
Activitatea
cronicarilor
cronicarilorajungeajungelalastrălucire
strălucireînînsecolele
secolele
XVII
XVII––XVIII
XVIIIînînletopiseţe
letopiseţe. .
 Letopiseţul
Letopiseţul
Letopiseţul
Letopiseţulse sescrie
scrielalaînceput
începutînînlimbă
limbă
slavovă,
slavovă,apoi
apoiînînlimba
limbaromână.
română.
Este
Estecartea
carteafundamentală
fundamentalăaafiecărui
fiecăruipopor,
popor,
pentru
pentrucăcătextul
textulsăusăuesteesteînsăşi
însăşi
transcrierea
transcriereaconştiinţei
conştiinţeisale
salede
desine.
sine.
Este
Este“cap
“capşişiîncepătură
începătură” ”aaexistenţei
existenţeiunei
unei
colectivităţi
colectivităţiînînistorie.
istorie.
 Grigore Ureche
Cronicarul este
Cronicarul este fiu
fiu de
de mare
mare boier,
boier, de
de la
la
care mosten
care mosteneste inclinatii
este inclin spre cultura
atii spre cultura si
si
politica.
politica.
Era fiul
Era fiul lui
lui Nestor
Nestor Ureche,
Ureche, boier
boier instruit
instruit
deţinând funcţii
deţinând funcţii politice
politice importante
importante la la
sfârşitul veacului
sfârşitul veacului al al XVI-lea,
XVI-lea, în în repetate
repetate
rânduri purtător
rânduri purtător dede solii
solii la
la Poarta
Poarta
Otomană, mare
Otomană, mare vornic
vornic alal Ţării
Ţării de
de Jos
Jos pe
pe
vremea domniei
vremea domniei luilui Eremia
Eremia Movilă.
Movilă.
Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e
primul cronicar moldovean de seama, a
cărui opera a infruntat timpurile, ajungând
pâna la noi.
Cronicarul,bogat
Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de civilizaţie
şi cult,iubitor de
şicivilizaţie
legi afirmăşiun spirit
legi nou un
afirmă în scriere,fără
spirit nou însă
se emancipeze
scriere,fără săcusetotul de interpretarea
emancipeze cu totul de
providenţialistă. Timpul povestit este
interpretarea providenţialistă. Timpul
anterior
povestit duratei biografieiduratei
este anterior sale,ceea ce
biografiei
indică evocarea
sale,ceea unei istorii
ce indică la care
evocarea n-aistorii
unei fost
martor.
la care n-a fost martor.
Energia
Energianaraţiunii
naraţiuniiîl arată un un
îl arată raţional şi nuşi
raţional
un
nusentimental.
un sentimental.
Cronicarul motivează scrierea acestui
letopiseţ din simplul pretext "ca să nu se
înece ...anii cei trecuţi" şi să lase
urmaşilor amănunte despre cele ce au fost
Cronicarul motivează scri erea acestui
să se petreaca în anii de demult, dar şi din
letopiseţ din simplul
grija ca aceştia să nupretext
rămână "ca"asemenea
să nu se
înece ...anii cei trecuţi " şi să lase
fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără
urmaşilor
minte". amănunte despre cele ce au fost
să se petreaca în anii de demult, dar şi din
grija ca aceştia să nu rămână "asemenea
fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără
minte".
E de accentuat importanţa pe care o
acordă cronicarul istoriei în trezirea şi
creşterea conştiinţei naţionale a poporului,
E de accentuat importanţa pe care o
"Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind
acordă cronicarul istoriei în trezirea şi
începutul istoriografiei în limba română.
creşterea conştiinţei naţionale a
Elpoporului,
scrie împins de curiozitatea
"Letopiseţul de a “ afla
Ţării Moldovei"
cap şi începătură
constituind moşilor,
începutul de unde au
istoriografiei în limba
izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.”
română.
El scrie împins de curiozitatea de a “ afla
cap şi începătură moşilor, de unde au
izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.”
 Problema
Problema esenţială
esenţială pentru
pentru Grigore
Grigore Ureche
Ureche : :
este
este neîndoielnic
neîndoielnic aceea
aceea de a-şi
de a-şi scriscri e
e cronica
încronica în româneşte.
româneşte.

A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă

nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie,
cuAimense
scrie înconsecinţe de ordin
limba vulgară practic,
şi nu ci şi o
în aceea
mare dificultate
cultă în sine.pentru cronicar doar o
nu reprezintă
inovaţie, cu imense consecinţe de ordin
practic, ci şi o mare dificultate în sine.
ÎnÎncronica
cronicaluilui
Ureche sunt
Ureche suntcuprinse
cuprinse
trăsăturile caracteristice,
trăsăturile de început,
caracteristice, ale
de început,
umanismului românesc.
ale umanismului "Letopiseţul"
românesc. "Letopiseţul"
urmăreşte
urmăreşteistoria unei
istoria ţări:
unei succesiunea
ţări: succesiunea
domnilor,
domnilor,destinele,
destinele,gloria
gloriaprin care
prin a a
care
trecut
trecutunun
popor.
popor.
 Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G.
Ureche este întemeiatorul portretisticii in
literartura română veche. In virtutea
talentuluifiind
Inzestrat sau,cueldarul
selecteaza figurile G.
de povestitor,
domnitorilor
Ureche sau boierilor,portretisticii
este întemeiatorul le ierarhizeazin ă,
le dă contur
literartura rompropriu,
ână veche.punInând alăturitalentului
virtutea de
trăsel
sau, ăturile fizice sifigurile
selecteaza anecdote -insuşiri de
domnitorilor sau
caracterledefinitorii.
boierilor, ierarhizează, le dă contur propriu,
punând alături de trăsăturile fizice si anecdote
-insuşiri de caracter definitorii.
“Fost-au acest Stefan Voda om nu mare
de statu, minios si degraba a varsa
sînge nevinovat; de multe ori pe la
ospete omora“nu Fost-au
fara acest Amintrilea
judeţu. Stefan Voda om
mare de statu, minios si
era om întreg degraba
la fire, neleneşu, si lucrul
a varsa sînge
său il stiia a-l acoperi,
nevinovat;sideunde
multenu ori pe la
gîndiai, acolo ospete
îl aflai.omora
La lucruri de
fara judeţu.
războaie meşter, unde era
Amintrilea era nevoie
om întreg însusi
la fire,
se vîrîia...” neleneşu, si lucrul său il stiia a-l
acoperi, si unde nu gîndiai,
acolo îl aflai. La lucruri de
războaie meşter, unde era
nevoie însusi se vîrîia...”
 “Gr
“Grigore
igoreUreche
Urecheeste,
este,ininceea
ceeace
ce
priveşte
priveştepersoana
persoanalui,
lui,de
deoodiscreţie
discreţie
plină
plinăde
dedemnitate
demnitate; ;
Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre sine,
Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre
nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai aştepta,
sine, nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai
când ai dori-o chiar.
aştepta, când ai dori-o chiar.
Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi
Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi
nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când făptaşii
nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când
sunt persoane care i-au stat aproape de suflet.”
făptaşii sunt persoane care i-au stat aproape de
suflet.”

Nicolae
NicolaeCa
Cartojan
rtojan
 “Notaţiile
“Notaţiileluilui
Grigore Ureche
Grigore din din
Ureche
Letopiseţul
Letopiseţul Ţării Moldovei
Ţării Moldovei ...sunt atât
...sunt
de agere în formularea lor
atât de agere în formularea lor laconică,
încât scriitorii
laconică, încâtde scriitorii
mai târziude care
mais-au
inspirat din opera lui n-au avut
târziu care s-au inspirat din opera de
schimbat
lui n-au nimic
avut şi
de n-au avut
schimbat nevoie
nimic şi n-
decât de puţine adaosuri.
au avut nevoie decât de puţine”
adaosuri.”

Al. Piru
 “Letopiseţul lui Grigore Ureche este o
construcţie
“Letopiseţulepică de tip linear,
lui Grigore Urecheevoluând
este o pe
a
construcţie a xa evoluând
epică de tip linear, timpului pe
istoric. ”
axa timpului istoric.”

Elvira Sorohan
Elvira Sorohan
 Originea
Originearomană
romanăaapoporului
poporuluişişi
latinitatea
latinitatealimbii
limbiiromâne:
române:
“de
“delalaRâm
Râmne netragem,
tragem,şişicu cuale
alelor
lorcuvinte
cuvinte
ni-s
ni-samestecate
amestecate” ”
“de
“delalarâmleni,
râmleni,ce celelezic
ziclatini,
latini,pâine,
pâine,eieiziczic
panis,
panis,carne,
carne,eieizic
ziccaro,
caro,găină,
găină,eieizic zic
galena,
galena,muieria,
muieria,mulier,
mulier,fămeia,
fămeia,femina,
femina,
părinte,
părinte,pater,
pater,alalnostru,
nostru,noster
nosterşişialte
alte
multe
multedindinlimba
limbalatinească
latinească” ”
pe
peaceste
acestemeleaguri
meleaguri“au “aulăcuit
lăcuitostile
ostile
Râmului
Râmuluişişiau auiernatu
iernatude demulte
multeoriori”.”.
 “Extraordinar, este că Ureche a putut să
pară de la început un clasic, impunându-se
“ca
Extraordinar,
un maestrueste că Ureche
al artei a putut să pară
primitive.
de Incă
la început un clasic,
din primele paginiimpunându-se
ale cronicii: ca un
maestru
“macară al că
artei
deprimitive.
la Rîm ne tragem.” Fiind şi
Incă din pentru
motivul primelecare
pagini ale cronicii:
Ureche “macară
a reprezentat
căizvorul
de la de
Rîm ne tragem
inspiraţie .” Fiind
al mai şi motivul
multor generaţii.”
pentru care Ureche a reprezentat izvorul de
inspiraţie al mai multor generaţii.”

Nicolae Manolescu
Nicolae Manolescu
 “Adevăratul dar al lui Ureche este
“Adevămoral.
portretul ratul dar
Acialelluicreează
Urecheşieste
portretul moral. Aci el creează şi
sintetizează.
sintetizează.
Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu
sub care
Omulse aşează
e privit subfaptele lui memorabile
o însuşire într-o
capitală sau un viţiu
cadenţă tipică.
sub care ”
se aşează faptele lui memorabile într-o
cadenţă tipică.”

G. Călinescu
G. Călinescu
 “Excepţională la Ureche este tocmai
perceperea în imagini vii şi unitare a
trecutului moldovenesc, domnie cu domnie,
etapă cu etapă.”

“Excepţională la Ureche este tocmai perceperea

în imagini vii şi unitare a trecutului moldovenesc,
domnie cu domnie, etapă cu etapă.”

George
George Ivaşcu
Ivaşcu
 “Caracterul popular, dat de însăşi
structura unificatoare a limbii noastre
naţionale este trăsătura fundamentală a
cronicii.”

Ion Rotaru
 Dimitrie Bolintineanu -- Muma lui
Ştefan cel Mare
I
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărămată.
Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...
Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"
Tânăra domniţă la fereastră sare.
- "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"
III
Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;
Oastea lui zdrobită de prin văi adună.
Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.
„în anul 7012 (=1504) luna iulie 2, a
răposat binecredinciosul domn Io Ştefan
Voievod, fiul lui Bogdan voievod, şi a fost
îngropat în mănăstirea zidită de dînsul, la
Putna. Şi a domnit 47 de ani 2 luni şi 3
săptămîni”
„a fost în acelaşi an, înaintea de moartea
lui, iarnă grea şi foarte aspră, cum nu
fusese niciodată. Şi au fost în timpul verii
ploi mari şi revărsări de apă şi înecuri din
pricina apelor mari”
 Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti,
inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea
mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si
singura destinata a fi manastire de calugarite.
Biserica din Borzesti poarta hramul
Adormirea Maicii Domnului si a fost
construita din initiativa lui Stefan Cel Mare intre
9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.
 “Citim azi cu placere versurile batranului Omer, cu
Grecia si imnele din Rig-Veda pe care pastorii
Indiei le indreptau luminii si puterilor naturii… Tot
asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare
poet pe care l-a purtat pamantul nostru, plasmuirile
lui Shakespeare… Tot astfel ne bucura portretul pe
care-l face Grigore Ureche lui Stefan Voievod cel
Mare, incat simtin si azi placere citind ce vrednic si
cu vartute Roman a fost Maria Sa. ”

Mihai Eminescu
 “Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza
printr-o concizie si precizie intr-adevar
“Stilul luieste
clasice; Grigore Ureche
un stil separe
lapidar; caracterizeaza
ca e sapat
printr-o
in piatra,concizie si precizie
ca o pisanie intr-adevar
bisericeasca ”
clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat
in piatra, ca o pisanie bisericeasca”

N. Cartojan
N. Cartojan
 “In ultima analiza toata mierea cronicii
“lui
In Ureche se reduce
ultima analiza toatalamierea
cuvant,cronicii
la acel
darUreche
lui foneticse
dereduce
a sugera faptele la
la cuvant, prin
acel
fosnitura
dar foneticside
aroma graiului.”
a sugera faptele prin
fosnitura si aroma graiului.”

G.Calinescu
G.Calinescu
 “Ureche scria intr-o limba curat
romaneasca
“Ureche scria dar nulimba
intr-o destulcurat
de exersata,
nemladiata. dar
romaneasca El n-a
nu profitat decat
destul de de traditia
exersata,
orala, dar aEl
nemladiata. intemeiat o traditie
n-a profitat decat ladecare se
traditia
va referi
orala, dar posteritatea
a intemeiat oimediata
traditie .la
” care se
va referi posteritatea imediata.”

Elvira
ElviraSorohan
Sorohan
 “Cronica lui Ureche nu este numai un izvor
“ Cronica lui Ureche nu este numai un
pentru istorici, ci o opera literara, un izvor izvor
pentru istorici, ci o opera literara,
de bagata inspiratie pentru scriitorii un izvor
de bagata
romani, inspiratie
aceasta pentru
datorita scriitoriifaptelor
nu numai
romani, aceasta datorita nu numai
pe care le consemneaza, dar si felului cum faptelor
pe care
le-a evocatle ”consemneaza, dar si felului cum
le-a evocat”

P.P.Panaitescu
P.P.Panaitescu
 “In dezvoltarea limbii romane literare,
exprimarea lui Ureche se caracterizeaza
prin incercarile reusite de parasire,in mare
“In dezvoltarea limbii romane literare,
masura, a sablonului limbii bisericestisi de
exprimarea lui Ureche se caracterizeaza
promovare a limbii populare, fapt care
prin incercarile reusite de parasire,in
constituie un moment important al evolutiei mare
masura, a sablonului limbii bisericestisi
stilului artistic al limbii noatre literare.” de
promovare a limbii populare, fapt care
constituie un moment important al evolutiei
stilului artistic al limbii noatre literare.”

Al Rosetti-Boris Cazacu
Al Rosetti-Boris Cazacu
Proiect realizat de:
Mihalcea Elena
Alexandra
Păşoiu Denisa
Alexandra
Mărculescu
Daniela
Nicoleta
Manolache Irina
Nicoleta
 FIȘA DE EVALUARE A UNUI
PPT- CRITERII
*****= FOARTE BINE; ***- ACCEPTABIL; **- SUFICIENT
ACURATEȚEA ȘTIINȚIFICĂ:  *****
CORECTITUDINEA GRAMATICALĂ/ UTILIZAREA LIMBII
LITERARE: ***
CONCIZIE: *****
PRECIZIE: *****
ATRACTIVITATEA EFECTELOR: *****
SELECTAREA ȘI ORGANIZAREA MATERIALULUI RELEVANT
PENTRU TEMĂ: *****
EXPUNEREA CAPTIVANTĂ A INFORMAȚIILOR: *****