MENINGOENCEFALITE

Precizare de termeni
• Meningita = inflamaţia membranelor ce
învelesc creierul şi măduva spinării

• Meningo-encefalita = meningită + afectare

semnificativă a creierului

•Encefalita = afectare cerebrală fără creșterea

numărului de celule în LCR
Precizare de termeni

MENINGITĂ

acută
cronică

...4 săptămâni...
Cauze meningite

• Infecţioase
- etiologia virală este cea mai frecventă
- urmează cea bacteriană

•Noninfectioase
• iritaţie chimică
• alergii (medicamentoase)
• carcinomatoasă
Meningita infecţioasă - clasificare
După etiologie
• virală
• bacteriană (pneumococică, meningococică...)
• fungică (criptococozică, candidozică...)
• parazitară
sau
După aspectul LCR
• purulentă – bacterii piogene (pneumococ, meningococ...)
• cu LCR clar – alte infecţii, inclusiv bacteriene (BK, Listeria)
• cu LCR hemoragic
Patogenie
1. Focar septic primar
- cel mai adesea respirator (nazofaringian)
- uneori: ORL, cutanat, digestiv...
2. Depăşirea mecanismelor de apărare locale
3. Invazia SNC
- Circulator: -emie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi)
- Direct (vecinătate): traume, operator, sinuzite/otite medii
- Neuronal retrograd: paraziţi (rar)
4. Supravieţuire/multiplicare SNC
- Mecanisme apărare limitate: imunoglobuline, PMN

5. Inflamaţie meninge
 Etiologii frecvente

bacteriene virale

meningococ, enterovirusuri >

herpesvirusuri, urlian
pneumococ,
H influenzae
stafilococ, Listeria

...ponderea lor depinde de vârsta pacientului şi de

circumstanţe patogenice...
 Etiologie - particularităţi
a.Vârsta
- nou-născut, sugar: streptococ de grup B, E coli, Listeria
- vârstnic: Listeria, BGN aerobi, pneumococ

b. Patogenie
- neurochirurgie: stafilococ
BGN aerobi, inclusiv Ps aeruginosa
- Fractură craniană: pneumococ, streptococ grup A,
H influenzae
- Şunturi ventriculare: stafilococi, BGN aerobi
- Imunodeprimaţi: fungi
Orientare etiologică

• sezonalitate - enterovirusuri,
• epidemii - paramixovirusuri
• cazuri similare in anturaj: meningococ
• risc sexual: HIV, HSV
• lapte insuficient prelucrat termic: Listeria, Brucella
• contact şobolani: CML, Leptospira
• şunt ventricular, implant cohlear: bacterii piogene
 SUBIECTIV
Cefalee FEBRĂ
Fotofobie
Vărsături de tip central – “în jet”

OBIECTIV
Semne de iritaţie meningiană
-Redoare de ceafă
-Kernig I si II
-Brudzinski – al cefei şi controlateral
Cauza sindromului de iritaţie
meningiană

- Contractură musculară paravertebrală, în scop antalgic

- Inflamaţia meningelor rădăcinilor nervilor spinali

- Manevrele de evidenţiere a sindromului meningian sunt

dureroase  dacă una e prezentă, nu se mai fac celelalte
SINDROAME CLINICE
Sindrom infecţios – febră, frison
stare generală alterată

Sindrom meningian – cefalee+ vărsături în jet + fotofobie

- semne de iritaţie meningiană

Sindrom encefalitic – delir, iritabilitate,

confuzie/comă
convulsii
paralizii de nervi cranieni
Sindrom de hipertensiune intracraniană:
bradicardie,
edem papilar,
pareză oculomotor comun
 TABLOU CLINIC

Manifestări sistemice

• erupţie: rujeoliformă, rubeoliformă (rujeolă, rubeolă),

vezicule (VZV, HSV)
purpură (meningococ),
• parotidita (oreion)
• sinuzită, otită - pneumococ
• rinorahie, otorahie – fistulă LCR
• adenomegalie, hepatosplenomegalie – EBV, HIV, CMV
Diagnostic – suspiciune clinică
• meningita: cefalee + febră + redoare de ceafă
• encefalită: + convulsii, tulburare conştienţă
sau
• evaluare posibile focare septice (stări septice
cu focar septic neidentificat)

confirmare
ALGORITM DIAGNOSTIC
Ce se poate face?
1. Temporizare PL până după efectuare CT/RMN cerebral !
= poate identifica proces expansiv intracranian – nu mai
este indicat PL
= în caz de edem cerebral marcat terapia antiedem poate
permite efectuarea PL după un anumit interval de timp

2. Recoltarea de hemoculturi este şi mai importantă în

aceste cazuri dacă se menţine suspiciunea de meningită !
 Algoritm diagnostic
Fără PL
Continuă terapia iniţială
Adaptare în funcţie de:
-date nespecifice laborator
(viral? bacterian?)
-Hemoculturi, culturi din
alte focare concomitente
- imagistică
- evoluţie
PL
Adaptare în plus în raport
cu:
- suspiciunea diagnostică
iniţială (biochimie,
celularitate, teste rapide)
- culturi, amplificare genică
 Punctie lombară

Meningism
Sindrom de iritatie
meningiană cu LCR normal

Reactie meningiană
Sindrom de iritatie meningiană
cu minime modificari ale LCR

Meningită
 ENCEFALITE

Clinic:
Clinic sindrom encefalitic
PL:
PL LCR poate fi absolut normal
uneori doar hiperglicorahie
Cea mai frecventa etiologie este cea virala
Diagnosticul este foarte dificil de facut

Tratament: Acyclovir pana la infirmarea etiologiei

herpetice
Manitol, Dexametazona
 3. Meningite fungice – Cryptococcus, Candida
-la imunodeprimați
-se văd incă din camera de numărat -40-50% PMN
-se pun in evidență la colorația cu Tuș de China -hipoglicorahie
-se pot determina – Ag criptococ
Ag manan pt Candida

4. Meningite cu bacterii piogene

a. „Decapitată” – parțial tratată
b. „În cultură pură” – masă de germeni
putine celule
dacă intră inocul mare
pneumococ/stafilococ
5. Bacterii „speciale”
-Listeria
-spirochete
1. Meningita meningococică
-90-95% dintre infecțiile cu meningococ sunt rinite (rămân nediagnosticate)
Mecanism – de obicei prin invazie directă a meningelui

- foarte rar apare bacteriemie = meningococemie

-asociază disfunctie organică multiplă

-se poate complica cu Sdr Waterhouse- Friderichsen
-anunțată clinic de prezența purpurei fulminans

- este necesară izolarea pacientului – risc de contagiune

2. Meningita pneumococică
-de obicei după infecții în sfera ORL
-poate recidiva
-precocitatea tratamentului antibiotic este esentială
-de luat în discuție riscul de pneumococ R la penicilină

-Afecțiuni cronice ORL

-Tratamente repetate cu betalactamine
-Tratamente recente cu betalactamine

Important de efectuat examen ORL

Complicaţii
• disfuncţii de organ
• complicații cerebrale: abces cerebral,
hidrocefalie,
comiţialitate,
AVC masiv

• deficite neurologice localizate: mono/hemipareze,

• empiem subdural
SECHELE:

• Hipoacuzie

• tulburări de memorie

• deficite motorii persistente

• tulburări afective

• epilepsie

• hidrocefalie internă
 PROFILAXIE PREEXPUNERE

Vaccinare
• anti H influenzae: la copilul mic, imunodeprimat
• antipneumococ: vârstnic, afecţiuni cardiace şi respiratorii
cronice
• antimeningococ: la plecare în zone hiperendemice
• antirujeolă, antiurliană

• antipneumococ, antimeningococ, anti H influenzae: asplenic

Profilaxie postexpunere
contacţii cazului-index au risc important să devină
purtători şi să facă ulterior meningită

– meningococ, H influenzae
Izolare
Chimioprofilaxie
• H influenzae tip B: rifampicină 4 zile
• meningococ: rifampicină 2 zile
ceftriaxonă – doză unică
ciprofloxacină – doză unică
Profilaxie secundară: antifungice la ID