BALTA ALBĂ

de
VASILE ALECSANDRI
 DATE DESPRE AUTOR

• Vasile Alecsandri (1821-1890) este considerat primul romantic

al literaturii romane alături de Mihai Eminescu.
A avut o remarcabilă activitate politică (a redactat unul dintre
documentele programatice ale Moldovei la revoluţia paşoptistă) ia
parte la lupta pentru unirea principatelor romane.
Autorul era considerat si „Barda de Merceşti”
 Povestirea „Balta Albă” de
Vasile Alecsandri a fost scrisă
în vara anului 1847, fiind
publicată în 1849 în
„Calendarul pentru romani” şi
în 1855 în „Romania literară”.
Opera reprezintă un jurnal de
călătorie, principalul personaj
relatand gandurile şi trăirile din
Valahia.
 CONCEPTE NOU ÎNVĂŢATE

Povestirea în ramă este specia genului epic în care autorul se foloseşte de procedeul inserţiei
şi alternanţei prin care se introduce o povestire într-o altă povestire.
• Inserţia – este tehnica care constă în includerea unei povestiri în interiorul alteia.
• Atomsfera – este relaxantă, ea avand rolul de a capta atenţia receptorilor.
• Ceremonialul – se realizează prin anumite formule de adresare (domnilor, prieteni), prin
care este solicitată atenţia receptorilor.
 TEMELE OPEREI
• TEMA SOCIETĂŢII
Prin intermediul călătoriei francezului este prezentată societatea principatelor
romane de la mijlocul secolului al XIX-lea .
Autorul aduce o critică societăţii în ceea ce priveşte regresul Valahiei prin
comparaţie cu celelalte ţări ale Europei. El reliefează mijloacele de transport înapoiate
faţă de cele ale Europei şi anume căruţa (acest fapt este pus în evidenţă prin momentul în
care francezul cade din căruţă şi se loveşte sau atunci cand roataacesteia se rupe),
„hotelurile” unde sunt găzduiţi oaspeţii, care sunt reprezentate, de fapt, de locuinţe ale
persoanelor binevoitoare care se încumetă să ofere străinilor un adăpost (spre exemplu,
francezul a fost găzduit de Strajer), oamenii care nu sunt atat de calzi (dovada este
purtarea Strajerului faţă de francez căruia îi dă o plapumă, o pernă şi o saltea dar nu îl
face să se simtă cat mai bine)
Faptul că francezul vede societatea ca pe o sălbăticie pune în evidenţă ideea că
educaţia oamenilor este mult mai limitată decat în Europa (francezul se sperie atunci
cand aude atata gălăgie afară, neştiind că este un targ de fapt, el este revoltat de modul
în care căruţaşul mana caii şi este lăsat în mijlocul pustietăţii)
Aşadar, peripeţiile de care are parte francezul evidenţiază că, în ceea ce priveşte
evoluţia ţării noastre, ea mereu a rămas în urmă faţă de cele ale continentului nostru.
• TEMA CĂLĂTORIEI
Călătoria presupune deopotrivă aventura şi cunoaşterea de noi locuri şi
oameni. Aşa este cazul francezului care, dintr-o pura coincidenţă, ajunge să
cunoască Valahia.

Curiozitatea de a afla mai multe despre Balta Alba îl împinge pe

protagonist să pornească într-o călătorie pe care nu o va putea uita vreodată.
(Francezul află despre o baltă care e făcătoare de minuni, căci aşa se zicea, şi
curios să vadă dacă, chiar e adevărat ce se spune îl informează pe consulul lui
că vrea să ajungă acolo iar acesta îl îndrumă exact, însa la fiecare pas avea
parte de cate o peripeţie)

În călătoria sa acesta descoperă cat de diferită este Valahia faţa de ţara

lui prin prisma faptului că este mult mai puţin dezvoltată acesta numind-o
chiar sălbăticie (înainte să vină pe pămant romanesc se pregatise cu pistoale
deoarece credea că aici sunt hoţi si talhari, apoi are parte de o serie de
neplăceri: se rupe roata căruţei în care se afla, este lăsat singur pe un drum de
unde habar nu are unde să se ducă şi doarme într-un loc unde nu este atat de
primitor)

Cu toate că are parte de multe neplăceri, el ajunge la balta albă, în final

schimbandu-şi părerea şi despre societatea romanească, intr-una cat de cat
bună.
 MOTIVELE LITERARE
• Motivul călătorului francez- I se atribuie perspectiva critică asupra Valahiei. Prin
intermediul acestei critici, se observă marea diferen ţă dintre Valahia şi celelalte
ţari europene „o ţară pustie, cu fiare sălbatice şi oameni pribegi ca în sanul
Africii” aşa cum este caracterizată de către francez.

• Motivul Bălţii - este văzut ca cel mai important motiv deoarece în jurul ei se
petrece întreaga acţiune, francezul vran d să găsească acest loc.

• Motivul trăsurii - trăsura este văzută de către francez ca ceva ce nu mai văzuse
pană atunci.

• Motivul străjerului – pune în evidenţă caracterul oamenilor din Valahia

• Motivul vaporului - descrie foarte bine cat de dezvoltată era Europa faţă de
Valahia.
 SEMNIFICAŢIILE CĂLĂTORIEI
Prin intermediul acestei opere, autorul Vasile Alecsandri evidenţiază
importanţa pe care o poate avea o călătorie şi faptul că oricat de neplăcute
ar fi experienţele mereu vei rămane cu o lecţie de viaţa după ce explorezi un
anumit loc.

Din ceea ce a trăit Francezul pe pămanturi romaneşti putem deduce că

prima impresie este deseori înşelătoare, deşi ea contează foarte mult. Spre
exemplu călătorul nostru nu avea o părere atat de bună despre romani dar
ajungand să cunoască aceste meleaguri, s-a întors acasă cu o altă viziune
despre poporul nostru, una mai bună.

Călătoria te determină să-ţi teastezi limitele şi te obligă să te adaptezi la

diferite condiţii de viaţă. Asta a testat pe propria piele protagonistul, care
venit dintr-o ţară mai dezvoltată, a văzut că totuşi există şi oameni care se
descurcă mai greu, că există încă societăţi cu principii vechi, demodate şi a
simţit cum e să trăieşti într-o lume „mai săracă” decat a lui. Cel mai
important lucru pe care l-a putut învăţa, dar nu numai el, ci şi noi este că
oamenilor nu trebuie să le pui etichetă doar după haina pe care o poartă,
doar după poveşti auzite despre ei, doar după traiul pe care îl duc.