Lumea postbelică

Proiect realizat de:

Brîndușescu Miruna Ionescu Tudor
Tița Beatrice Andra Petrovan Diana
Hosu Andrei
 Conținut

01 02
Impactul în plan economic Impactul în plan civil
Planul Marshall; Desfacerea pieței Instaurarea ONU; Drepturile omului
în statele democratice Instaurarea NATO

04
Personalități marcante

03
Impactul în plan social
Ascensiunea consumatorismului; Revoluția tehnico-științifică

Sporul demografic și alte realizări excepționale

05
Probleme sociale adresate
Libertatea religioasă; Drepturile femeii;
Dreptul la vot
Europa în 1948
 Reabilitarea economică
1. În statele democratice
→ La 12 martie 1947, președintele american Harry S. Truman a anunțat un program de asistență militară și economică pentru Grecia si
Turcia. Truman susținea că „era necesar ca politica SUA să sprijine popoarele libere”. Doctrina acestuia va continua să inspire multe
alte astfel de campanii, cum ar fi:
 Planul Marshall (plan de asistență economică, destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a opri extinderea
comunismului, cu precădere în Turcia și Grecia, iunie 1947)
 Operațiunea Deliberate Force (Bosnia și Herțegovina, 1995)
 Operațiunea Forțele Aliate (Republica Federală Iugoslavia, 1999)
→ În anul 1957 se înființează Comunitatea Economică Europeană, în urma Tratatului de la Roma. Pe plan intern, statele membre ale
comunității au promovat doctrina neoliberală. Intervenția statului îm elaborarea unui cadru juridic a asigurat organizarea concurenței
și limitarea abuzurilor monopolurilor.
2. În statele comuniste
→ În estul Europei, din inițiativa URSS se formează Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER, 1949), cu scopul orientării comerțului
extern al țărilor membre către URSS, al organizării pe principiul diviziunii socialiste, a muncii și al folosirii rublei ca monedă
neconvertibilă. Pe plan intern, statele socialiste au promovat intervenția statului în economie, pentru a centraliza și dirija activitatea.
Schimbă ri în plan civil
 La data de 14 mai 1945 a avut loc Pactul de la Varșovia, inițiat de Nikita Hruscoiv, care a fost semnat de:

 URSS  Cehoslovacia  Româ nia

 Polonia  Albania  RDG

 La data de 4 aprilie 1949 a fost înființată Organizația Pactului Atlanticului de Nord (NATO), alcă tuită din:

 SUA  Islanda  Danemarca

 Belgia  Canada  Portugalia
 Louxembourg  Italia  Norvegia
 Marea britanie  Olanda  Franța

 În anul 1948, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, o
declarație ce avea ca scop fixarea drepturilor și libertă ților omului. Treptat, a fost integrată în
constituțiile și jurispundențele mai multor ță ri. Instituția creată pentru controlul drepturilor
garantate în statele semnatare a fost Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
 Impactul social
În statele democratice s-a pus accent asupra
dezvoltă rii unei societă ți civile. Aceasta presupune:
 implicare cetă țenească în probleme legislative sau
probleme de interes național
 participarea la viața publică și politică
 cooperare civică favorizată de libertatea de
comunicare și încrederea reciprocă între cetă țeni
Se înregistrează creșteri ale nivelului speranței de
viață , dar și scă derea ratei morții infantile. Populația
lumii a crescut de la 2,2 miliarde în 1945 la 4 miliarde
în 1975, o explozie demografică nemaivă zută .

În statele comuniste s-a urmă rit împiedicarea

constituirii societă ții civile și anihilarea oricărei
inițiative civice. Acest lucru este prevă zut în constituția
fiecă rui stat comunist care interzicea dreptul la libera
asociere și la libertatea întrunirilor.
Costul producției scăzut (comparativ cu cel anterior) a facilitat ascensiunea
consumatorismului. Reclamele și amplasamentul de produse au devenit tot mai
proeminente în viața cotidiană a cetă țenilor. Toate promovau în mare același mesaj
privitor la nevoia de a cumpă ra un produs sau un serviciu. Această tendință s-a extins mai
tâ rziu și peste granițe, nu fă ră a fi mai întâ i întâ mpinată de critici din partea celor
îngrijorați de periclitarea identită ții europene. În germană există chiar un verb care se
referă la „americanizarea” unui lucru: cocacolisierung.

Dacă în timpul ră zboiului resursele erau limitate și chiar insuficiente pentru popor,
boomul economic a determinat așa-numita „a treia revoluție industrială” prin continuarea
producției de masă . În ceea ce privește consumul în masă , sunt introduse electrocasnicele,
televizorul, telefonul, detergenții sintetici sau casetofonul. Totodată , sunt create și produse
noi ca: nylonul, polietilena sau polistirenul, folosite atâ t la confecționarea materialelor
textile, câ t și la obiectele sau recipientele din plastic.

Tinerii au promovat subcultura Mod și cea Rock 'n Roll, influențâ nd enorm divertismentul
postbelic, dar și în plan cultural.
Personalită ți marcante
 În deceniul al șaselea și al șaptelea al secolului XX se înregistrează evoluții și în ceea ce privește cercetarea spațiului. În anul
1957 URSS va lansa primul satelit artificial al Pă mâ ntului, Sputnik I, iar în anul 1969 Statele Unite înregistrează un succes
ră sună tor prin intermediul lui Neil Armstrong care este primul om ce a ajuns pe Lună .

 Radarul, descoperit de Watson Watt, va fi folosit atâ t de poliție, câ t și de aeronautică , pentru depistarea navelor sau a
diverselor automobile în trafic. Alte contribuții ale lui Watson-Watt includ un dispozitiv de că utare a direcției tuburilor catodice,
utilizat pentru studierea fenomenelor atmosferice, cercetarea radiațiilor electromagnetice și alte invenții utilizate pentru siguranța
zborului.

 Grace Hopper a fost un pionier în domeniul informaticii, a fost printre primii programatori ai computerului Harvard Mark I și a
dezvoltat primul compilator pentru un limbaj de programare. A conceptualizat ideea unor limbaje de programare dezvoltate
independent de echipamente, lucru care a dus la apariția COBOL, unul dintre primele limbaje de programare moderne. De
asemenea, a fost ofițer de marină cu gradul de contraamiral. A obținut 10 decorațiuni militare pentru meritele ei, pe lâ ngă
numă ratele distincții obținute în domeniile matematicii, informaticii și fizicii.
Neil Armstrong Watson Watt Grace Hopper
Probleme în plan social
Libertatea religioasă
În timpul celui de-al doilea ră zboi mondial, lumea a vă zut dezastrul adus de Holocaust și bomba atomică , exterminarea pe criterii
etnice, sociale sau politice, umilința ființei umane. Pentru a se evita pe viitor o situație asemă nă toare ca cea care a dus la formularea
ideologiei naziste, a fost adoptată Convenția cadru pentru protecția minorită ților naționale care prevede:
• egalitate în fața legii
• accesul la mass-media
• pă strarea și dezvoltarea culturii minorită ților naționale
• respectarea religiei, a limbii și a tradițiilor culturale
ale minorită ților

Imaginea din dreapta a fost fă cută câ nd soldatul SS Josef Blö sche

îndrepta arma spre un bă iețel în timpul Ră scoalei de la Ghetoul
Varșoviei. Imaginea este una dintre cele mai ilustrative fotografii
ale Holocaustului, iar bă iatul a ajuns să reprezinte copiii din
Holocaust, precum și toate victimele evreiești.
Drepturile femeii
Începâ nd cu anii 1960, câ nd feminismul din secolul al XX-lea se apropia de apogeul să u, femeile
au militat și au câ știgat în cele din urmă drepturi egale în educație și ocupare. Disponibilitatea
crescâ ndă a contraceptivelor a însemnat că femeile își pot planifica câ nd să întemeieze o familie,
dar și viitorul lor. Aceste schimbă ri sociale au avut un impact major asupra participă rii femeilor
în învă ță mâ ntul superior. În loc de câ teva femei care se pregă teau pentru a fi profesori sau
asistenți medicali, studentele din ce în ce mai numeroase alegeau acum cariere în fizică , chimie
și matematică, precum și în drept și afaceri. Deviza Cercetare și Dezvoltare promovată în urma
ră zboiului a permis femeilor să realizeze invotații în domenii care înainte ar fi fost accesibile
numai bă rbaților. Argumentul potrivit că ruia femeile erau incapabile din punct de vedere
mental, fizic sau emoțional pentru munca științifică , o noțiune care persistase încă din cele mai
vechi timpuri, nu mai era tenabilă . În plus, noțiunea că femeile din clasa de mijloc nu ar trebui să
continue să lucreze odată ce s-au că să torit, care a scos multe femei calificate din forța de muncă
științifică , a început, de asemenea, să -și piardă credibilitatea.
Dreptul la vot
Așa cum am menționat mai devreme, implicarea cetă țenilor în scena politică a fost încurajată în
statele democratice. Totuși, timp de multă vreme au existat proteste legate de dreptul la vot.
După al Doilea Ră zboi Mondial femeile au că pă tat drept la vot municipal în 100 de ță ri, abia mai
tâ rziu în alegerile prezindențiale. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile politice ale
femeii, adoptată în 1952, prevede că „femeile vor avea dreptul să voteze la toate alegerile în Rosie the Riveter
condiții egale cu bă rbații, fă ră nicio discriminare”.
Bibliografie
 JUDT, T., „Postwar: A History of Europe Since 1945”, 2005, Penguin Press
 Mihaela Selevet, Ecaterina Stănescu, Marilena Bercea, Istorie - Manual pentru clasa a X-a, 2008, Editura Corint
 Valentin Băluțoiu, Democrația și drepturile omului în secolul XX, Istoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetă ţenie
democratică , 2006, Centrul Educația 2000+
 https://liceunet.ro/manual-istorie-clasa-10/lumea-postbelica
 https://www.britannica.com/
 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO
 https://www.stlouisfed.org/timely-topics/house-prices-homeownership-rise
 https://en.wikipedia.org/wiki/Aftermath_of_World_War_II
 https://en.wikipedia.org/wiki/Post%E2%80%93World_War_II_economic_expansion
 https://www.youtube.com/watch?v=nlp068CmQaE
 Mulțumim pentru
atenția dumneavoastră !