Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pașoptistă
Cuprins
Ca primă generație a
literaturii noastre moderne,
scriitorii paşoptiști au
intrat în conștiinţa
românească drept oamenii
începutului de drum.
Personalitaţi ale perioadei paşoptiste
• Andrei Mureşeanu
• Mihail Kogalniceanu
• Ion Heliade-Rădulescu
• Vasile Alecsandri
• Costache Negruzzi
• Alecu Russo
• Nicolae Bălcescu
• Grigore Alexandrescu
• Dimitrie Bolintineanu
Personalităţi ale perioadei paşoptiste
Costache Negruzzi Mihail Kogalniceanu
Personalităţi ale perioadei paşoptiste
Ion Heliade Rădulescu Alecu Russo
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină
Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade-Rădulescu.
Curierul românesc.
Articolele programatice ale unui curent sau ale unei mișcări
literare au avut întotdeauna o importanţă majoră, pentru că au
cristalizat şi au dat coerenţă tendințelor fundamentale ale epocii.Cel
dintâi care a schițat un program teoretic având ca scop modernizarea
literaturii române a fost Ion Heliade-Rădulescu.
Marea influenţă pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a
exercitat mai ales prin articolele teoretice publicate în ziarul Curierul
românesc, începând cu anul 1829, prin care autorul îndemna în
primul rând la scris şi mai puțin la spirit critic.
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină
Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade-Rădulescu. Curierul românesc.
Este faza entuziastă și oarecum „naivă" a romantismului paşoptist, când distincția între opera
originală și prelucrarea unui model străin aproape că nu se făcea. Datorită însă atmosferei create
de îndemnurile lui Helia- de-Rădulescu, a fost posibil debutul, între 1830 și 1840, a unei întregi
generații, din care s-au remarcat Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu,
Cezar Bolliac.
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină
Arhiva românească
Revista Dacia literară, în care şi-au publicat
cele dintâi scrieri Costache Negruzzi și Vasile
Alecsandri, nu a putut să apară decât o scurtă
perioadă, pentru că a fost interzisă de cenzură.
Ideea romantică a inspirației din trecutul istoric
va răzbate însă foarte curând într-un alt articol-
program care deschide revista Arhiva românească,
editată de același îndrumător literar - Mihail
Kogălniceanu.
Prelungirea spiritului Daciei literare
Arhiva românească
"Istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpitenie,
să ne fie paladiul naționalității noastre. Într-însa vom învăța ce
am făcut și ce avem să mai facem; printr-însa vom prevede
viitorul, printr-însa vom fi români. Căci istoria este măsura sau
metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește, sau
dacă se înapoiază. Întrebați dar istoria și veți ști ce suntem, de
unde venim și unde mergem. De unde venim și unde mergem,
trecutul și viitorul, iată toată ființa noastră, iată mijlocul de a
ne cunoaște." (Arhiva românească, nr. 1, 1840)
Prelungirea
spiritului Daciei
literare
Propășirea
Propășirea
” Lipsa dar a unei foi care, lăsând deoparte toate noutățile dinafară și
discuțiile politicei de zi, precum și toate acele traducții de articule ușoare și
de anecdote franțuzești și nemțești, s-ar îngriji nu- mai cu adevăratele
interesuri materiale și intelectuale a românilor, lipsa unei asemine foi
publice, zic, este obștește simțită.
Această lipsă, într-atât încât împregiurările dinafară o vor ierta, se va
sili a o împlini Propășirea. [...] izgonind orice traduceri din scrieri străine,
care neavând niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți
literatura, foaia noastră nu va cuprinde decât compuneri originale
românești.” (Propășirea, nr. 1, 1844)
Concluzii
Rolul de îndrumător cultural și literar pe care l-au avut Ion Heliade-
Rădulescu (Muntenia) și Mihail Kogălniceanu (Moldova) a avut o
importanță majoră în modernizarea literaturii noastre în perioada
pașoptistă.
Poezia paşoptistă pune bazele liricii moderne româneşti. Tematica
se lărgeşte enorm față de epoca premodernă. După anul 1830, melancolia
adâncă, organică, va învălui versurile tuturor poeților. Se cultivă meditația
pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea
trecutului glorios, descrierile de natură, se face apel la folclor.
Concluzii
În domeniul prozei, îşi scriu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri, Costache
Negruzzi, Alecu Russo şi Nicolae Bălcescu. Unii, în spiritul impus de revista Dacia literară, vor cultiva:
- filonul istoric: nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi, Românii supt Mihai-voievod
Viteazul de Nicolae Bălcescu, Cântarea României de Alecu Russo etc.
- memorialistica (Costache Negruzzi, Negru pe alb) ori pe cea a însemnărilor de călătorie, precum Vasile
Alecsandri în O plimbare la munți, Călătorie în Africa sau Grigore Alexandrescu în Memorial de
călătorie.
Există însă şi o altă zonă a prozei, critică, ironică, acidă, plină de luciditate, întâlnită la Vasile
Alecsandri care surprinde multe dintre deficienţele unei societăți în plină transformare în Balta-Albă,
Borsec, dar mai ales în Istoria unui galbân unde situațiile și personajele, la limita caricaturii, stârnesc
râsul.
Proiect realizat
de:
Ciocan Iuliana
Doban Mirela-Elena
Mironescu Bianca-Maria
Morari Tatiana
Petrilă Ana-Maria
Vieru Elena-Bianca