Sunteți pe pagina 1din 21

Rolul literaturii în perioada

pașoptistă
Cuprins 

1. Premisă. Definirea problemei


2. Descrierea și analiza cazului
3. Personalități ale perioadei pașoptiste
4. Ideologia literară: articole programatice și de doctrină
5. Prelungirea spiritului Daciei literare
6. Concluzii
Premisă. Definirea problemei

În al doilea pătrar al veacului al XIX-lea, civilizația și cultura din Țările Române


încep să se orienteze spre Occident. Redirecționarea are două cauze importante: pe de o
parte criza Imperiului Otoman, iar pe de altă parte, într-un context mai larg european,
trezirea conștiinței naționale.
Independența politică și libertatea națională devin coordonatele fundamentale ale
acestei perioade. Epoca pașoptistă marchează începutul literaturii noastre moderne,
iar prin opera scriitorilor se instaurează un nou climat literar și o nouă stare de spirit.
Funcția literaturii nu mai rămâne doar aceea de a răspândi cultura, de a ,,lumina".
Conceptul de literatură include acum noi valențe: transmiterea emoțiilor estetice,
trezirea sentimentului național, educația morală, mesianismul social.
Descrierea și analiza cazului

Din punct de vedere cronologic, epoca pașoptistă se situează


între anii 1830 și 1860. Legată de importante evenimente
politice și sociale, această delimitare temporală nu are nimic
rigid: debutul perioadei este legat de ieșirea Țărilor Române de
sub dominația otomană, de începutul unei energizări economice
și al dobândirii libertăților politice.
În epoca pașoptistă, cultura trecutului, predominant feudală
și întârziată în raport cu Europa Occidentală, este regândită în
totalitate, din perspectiva modernizării. 

Fruntașii revoluției din Țara  Românească (1848).


După o gravură germană de la Biblioteca
Academiei  Românească
Descrierea și
analiza cazului
Scriitorii pașoptiști, născuți în
primele două decenii ale secolului al
XIX-lea, provin, de obicei, din
clasele de sus. Educați în Apus sau
influențați de ideile Apusului,
vorbind şi scriind franţuzeşte, ei
sunt promotorii renaşterii naționale.
Foarte tineri şi plini de elan,
paşoptiştii încearcă, pentru prima
oară la noi, o sincronizare cu Europa
Occidentală, chiar dacă la început ea
a fost una mai mult mimetică. 
Gustul este unul comun: toți
sunt romantici, iar Parisul devine
pentru o jumătate de veac polul
intelectualității românești.
Descrierea și
analiza cazului

Ca primă generație a
literaturii noastre moderne,
scriitorii paşoptiști au
intrat în conștiinţa
românească drept oamenii
începutului de drum.
Personalitaţi ale perioadei paşoptiste

• Andrei Mureşeanu 
• Mihail Kogalniceanu 
• Ion Heliade-Rădulescu 
• Vasile Alecsandri 
• Costache Negruzzi 
• Alecu Russo
• Nicolae Bălcescu 
• Grigore Alexandrescu 
• Dimitrie Bolintineanu 
Personalităţi ale perioadei paşoptiste
Costache Negruzzi  Mihail Kogalniceanu 
Personalităţi ale perioadei paşoptiste
Ion Heliade Rădulescu  Alecu Russo
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină
Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade-Rădulescu.
Curierul românesc.
  Articolele programatice ale unui curent sau ale unei mișcări
literare au avut întotdeauna o importanţă majoră, pentru că au
cristalizat şi au dat coerenţă tendințelor fundamentale ale epocii.Cel
dintâi care a schițat un program teoretic având ca scop modernizarea
literaturii române a fost Ion Heliade-Rădulescu.
 Marea influenţă pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a
exercitat mai ales prin articolele teoretice publicate în ziarul Curierul
românesc, începând cu anul 1829, prin care autorul îndemna în
primul rând la scris şi mai puțin la spirit critic. 
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină
 Rolul de îndrumător al lui Ion Heliade-Rădulescu. Curierul românesc.
  Este faza entuziastă și oarecum „naivă" a romantismului paşoptist, când distincția între opera
originală și prelucrarea unui model străin aproape că nu se făcea. Datorită însă atmosferei create
de îndemnurile lui Helia- de-Rădulescu, a fost posibil debutul, între 1830 și 1840, a unei întregi
generații, din care s-au remarcat Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu,
Cezar Bolliac.
Ideologia literară: articole programatice și de
doctrină

Rolul de îndrumător al lui Ion


Heliade- Rădulescu.Curierul românesc
  "Folosul Gazetei este de obște și deopotrivă pentru toată treapta de
oameni: într-însa politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale
căutături și să adâncează în gândirile și combinările sale; aci, liniștitul
literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întâmplările lumii,
îndrăznețul și neastâmpăratul războinic se desăvârșește într-însa
povățuindu-se din norocirile sau greşalele altor războinici; Nu este nicio
treaptă; nu este nicio vârstă care să nu afle plăcere și folos într-această
aflare vrednică și cuviincioasă cuvântării omului, adică în Gazetă.
„ (Curierul românesc, nr. 1, 8/ 20 aprilie 1829)
Ideologia literară: articole programatice și d
e doctrină
Rolul de îndrumător al lui Mihail Kogălniceanu. Dacia
literară
Constituirea deplină a romantismului paşoptist a fost marcată de programul teoretic al
articolului Introducție, redactat de Mihail Kogălniceanu, care a apărut în revista ieşeană
Dacia literară (1840). Aşezat în fruntea primului număr al revistei, Introducție
sintetizează o nouă fază a pașoptismului care s-ar putea numi ,,etapa critică".
Redactorul responsabil al Daciei literare îşi fixează ca obiectiv exclusiv literatura, fără a
părăsi însă țelurile politice şi naționale pe care merseseră predecesorii săi. Revista îşi
propune să publice scrieri originale, din oricare parte a provinciilor româneşti, pentru a
Mihail fi un repertoriu general al literaturii românești. Dând o asemenea perspectivă de
Kogălniceanu ansamblu național, Kogălniceanu stabilește atât ţinuta redacţiei, cât şi rostul criticii care
se va practica: Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.
Ideologia literară: articole programatice și de doctrină

    Rolul de îndrumător al lui Mihail Kogălniceanu. Dacia literară.


Polemizând cu tipul de literatură care se scria atunci, bazată în special
pe traduceri și imitații după modele străine, autorul articolului-program
consideră că trebuie declanșat potenţialul de creație literară românească din
cele trei țări, cu tot specificul lui. 
Astfel, se condamnă ferm mania imitațiilor şi a traducerilor, pentru că
acestea omoară originalitatea. În schimb, Kogălniceanu trasează direcțiile pe
care ar trebui să se dezvolte literatura autentică și sugerează posibile surse
de inspirație, în manieră romantică, pentru scriitorii români - istoria
națională, natura și obiceiurile, tradițiile noastre.

Revista Dacia literară


-1840-
Prelungirea spiritului
Daciei literare

Arhiva românească
 Revista Dacia literară, în care şi-au publicat
cele dintâi scrieri Costache Negruzzi și Vasile
Alecsandri, nu a putut să apară decât o scurtă
perioadă, pentru că a fost interzisă de cenzură. 
Ideea romantică a inspirației din trecutul istoric
va răzbate însă foarte curând într-un alt articol-
program care deschide revista Arhiva românească,
editată de același îndrumător literar - Mihail
Kogălniceanu.
Prelungirea spiritului Daciei literare

Arhiva românească
   "Istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpitenie,
să ne fie paladiul naționalității noastre. Într-însa vom învăța ce
am făcut și ce avem să mai facem; printr-însa vom prevede
viitorul, printr-însa vom fi români. Căci istoria este măsura sau
metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește, sau
dacă se înapoiază. Întrebați dar istoria și veți ști ce suntem, de
unde venim și unde mergem. De unde venim și unde mergem,
trecutul și viitorul, iată toată ființa noastră, iată mijlocul de a
ne cunoaște." (Arhiva românească, nr. 1, 1840)
Prelungirea
spiritului Daciei
literare

Propășirea

     Spiritul Daciei literare se regăsește integral în


revista Propășirea, editată în anul 1844 de un grup
de scriitori moldoveni, având ca principal animator
pe Mihail Kogălniceanu. 
Încă din primul număr se exprimă dezacordul
față de gazetele timpului care apăreau toate cu
greșeala capitală că prea se îndeletniceau cu cele
din afară și prea puțin cu cele din lăuntru.
Prelungirea spiritului Daciei literare

Propășirea
        ” Lipsa dar a unei foi care, lăsând deoparte toate noutățile dinafară și
discuțiile politicei de zi, precum și toate acele traducții de articule ușoare și
de anecdote franțuzești și nemțești, s-ar îngriji nu- mai cu adevăratele
interesuri materiale și intelectuale a românilor, lipsa unei asemine foi
publice, zic, este obștește simțită. 
       Această lipsă, într-atât încât împregiurările dinafară o vor ierta, se va
sili a o împlini Propășirea. [...] izgonind orice traduceri din scrieri străine,
care neavând niciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți
literatura, foaia noastră nu va cuprinde decât compuneri originale
românești.” (Propășirea, nr. 1, 1844)
Concluzii

     Rolul de îndrumător cultural și literar pe care l-au avut Ion Heliade-
Rădulescu (Muntenia) și Mihail Kogălniceanu (Moldova) a avut o
importanță majoră în modernizarea literaturii noastre în perioada
pașoptistă.
      Poezia paşoptistă pune bazele liricii moderne româneşti. Tematica
se lărgeşte enorm față de epoca premodernă. După anul 1830, melancolia
adâncă, organică, va învălui versurile tuturor poeților. Se cultivă meditația
pe teme romantice (ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea
trecutului glorios, descrierile de natură, se face apel la folclor.
Concluzii

      În domeniul prozei, îşi scriu acum operele fundamentale autori precum Vasile Alecsandri, Costache
Negruzzi, Alecu Russo şi Nicolae Bălcescu. Unii, în spiritul impus de revista Dacia literară, vor cultiva:
- filonul istoric: nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi, Românii supt Mihai-voievod
Viteazul de Nicolae Bălcescu, Cântarea României de Alecu Russo etc.  
- memorialistica (Costache Negruzzi, Negru pe alb) ori pe cea a însemnărilor de călătorie, precum Vasile
Alecsandri în O plimbare la munți, Călătorie în Africa sau Grigore Alexandrescu în Memorial de
călătorie. 
      Există însă şi o altă zonă a prozei, critică, ironică, acidă, plină de luciditate, întâlnită la Vasile
Alecsandri care surprinde multe dintre deficienţele unei societăți în plină transformare în Balta-Albă,
Borsec, dar mai ales în Istoria unui galbân unde situațiile și personajele, la limita caricaturii, stârnesc
râsul.
Proiect realizat
de:

Ciocan Iuliana

Doban Mirela-Elena

Mironescu Bianca-Maria

Morari Tatiana

Petrilă Ana-Maria

Vieru Elena-Bianca

S-ar putea să vă placă și