Metode de lansare în afaceri

Scutaru Alexandru
 I.Ciclul de viaţă al afacerii
Întreprinderile parcurg în decursul vieţii lor mai multe etape, care,
succedându-se, formează ciclul de viaţă al acestora. Adepţii
teoriei ciclului de viaţă explică analogia biologică a
întreprinderii cu fiinţa vie prin faptul că, similar vietăţilor,
întreprinderile se nasc, cresc, se dezvoltă, se maturizează,
îmbătrânesc şi mor. În rezultatul cercetărilor asupra
companiilor-longivitale, D.Miller şi P.Friesen (1984) au arătat că
în dezvoltarea întreprinderilor predomină incertitudinea, iar
ciclul de viaţă al întreprinderii este construit de către manageri
în urma analizei şi interpretării cumulative a mediului de afaceri
al acesteia. Astfel , afacerea cunoaşte următoarele etape :
lansarea , creşterea ,maturitatea şi declinul .
Astfel , afacerea cunoaşte următoarele etape :
lansarea , creşterea ,maturitatea şi declinul .
 Caracteristici, obiective şi strategii de marketing
în fiecare etapă a ciclului de viaţă al afacerii

Indicatori
- Lansare Creştere Maturitate Declin
Caracteristici

Puternic
Vânzări Slabe Maxime Descrescătoare
crescătoare

Cost unitar Ridicat Mediu Redus Redus

Profit Negativ În creştere Ridicat Redus

Piaţă
Clientelă Pionieri Cumpărători precoce Tradiţionali
de masă

Concurenţă Limitată În creştere Stabilă În scădere

Creşterea
profitului cu
Dobândirea Extinderea Reducerea
menţinerea
Obiective notorietăţii pieţei cheltuielilor
părţii de
piaţă
 Strategii posibile la fiecare etapă a
ciclului de viaţă al afacerii
Lansare Creştere
1. Strategia preţului ridicat - sau "luarea 1. Construcţia unor noi canale sau circuite
caimacului pieţei“, care constă în introducerea de distribuţie; penetrarea pe noi
produsului pe piaţă la un preţ mare şi cu un
efort intens de promovare. Ea se recomandă
segmente de piaţă,creşterea numărului
când produsul este foarte puţin cunoscut pe punctelor de vânzare;
piaţă, iar imediat ce este cunoscut este solicitat 2. Reducerea progresivă a preţului;
rapid, chiar şi la preţuri ridicate, fiind obligată să găsirea unor noi formule
atragă cât mai rapid consumatorii spre marca ei;
publicitare,cheltuielile pentru acestea
2. Strategia penetrării masive - se bazează pe
fiind mult mai mici în comparaţie cu
preţuri mici şi pe un efort de promovare
important, fiind recomandată în cazul pieţelor volumul crescător al vânzărilor;
extinse şi al produselor necunoscute; 3. Îmbunătăţirea calităţii produsului,
3. Strategia penetrării progresive - se adăugând noi caracteristici, adoptând
caracterizează prin preţuri şi eforturi de noi modele şi o serie de produse
promovare reduse, practicându-se atunci când:
strategice etc.
produsul este relativ bine cunoscut; piaţa
produsului este vastă etc.
 Strategii
Maturitate
1. Modificarea pieţei include: atragerea
nonconsumatorilor sau a consumatorilor potenţiali;
penetrând pe noi segmente de piaţă; câştigând noi
clienţi prin luptă de concurenţă (acest mijloc este
folosit de multă vreme de firma Pepsi-Cola, care
depune toate eforturile de a-i determina pe toţi
clienţii firmei Coca-Cola să-şi schimbe marca de
băuturi răcoritoare); utilizări mai noi şi mai variate
(descoperind noi domenii de utilizare a produsului)
etc.
2. Modificarea produsului este o strategie care constă
în: îmbunătăţirea calităţii acestuia; adăugarea unor
noi caracteristici; reviziunea stilului (forma, culoarea
etc.).
3. Modificarea mix-ului de marketing este o strategie
complexă care presupune reviziunea de bază a
atitudinilor întreprinderii în ceea ce priveşte:
preţurile, distribuţia, publicitatea, metode de
promovare, forţa vânzărilor etc.
Declin
1. Menţinerea produsului în declin, micşorând
cheltuielile promoţionale în aşa fel încât
profitul obţinut să rămână încă acceptabil;
2. Modificarea considerabilă şi relansarea
produsului, care necesită cheltuieli de
producţie şi promoţionale considerabile;
3. Abandonarea progresivă a unor segmente de
piaţă nerentabile;
4. Decizia de renunţare. Când o firmă se
hotărăşte să renunţe la un produs, ea trebuie
să ia mai multe decizii. Dacă produsul are o
distribuţie puternică şi un bun renume, firma
respectivă îl va putea vinde unei firme mai
mici.
Dacă firma nu poate găsi nici un cumpărător, ea
va hotărî să lichideze încet sau rapid marca.
 II.Primii paşi în business
Atunci când lansezi o
"Cele mai bune idei de start-up tind să
aibă trei lucruri în comun: sunt ceva ce
afacere , te gândești și la
fondatorii înșiși doresc să facă, ceva ce
ei înșiși pot construi, și ceva despre
oportunitățile acesteia de
care puțini înțeleg adevărata valoare. "
viitor . Astfel , afaceri care
se construiesc cu pași
mărunți ,dar care aduc
succese considerabile se
consideră a fi cele mai
eficiente.
 10 ,cele mai bune direcții de inițiere a
afacerilor de succes sunt :
1. Prestarea serviciilor de divertisment
2. Domeniul IT și rețele informaționale
3. Sfera transporturilor și întreținerea acestora
4. Traininguri și dezvoltare profesională
5. Ședințe de mediere și consultație diplomatică
6. Consultații juridice necalificate(parajurist)
7. Servicii de dactilografiere și realizare a textelor
8. Servicii de consiliere și consulting
9. Servicii particulare de asigurări sociale / pensionare
10.Cursuri de management al proiectelor , scierea proiectelor
europene –traininguri ,master-class-uri.
 III.Metode de lansare în afaceri.Avantajele
şi dezavantajele înfiinţării propriei afaceri
Întreprinzătorul are două metode principale de intrare în afaceri:
• iniţierea unei afaceri proprii;
• cumpărarea unei afaceri existente.
La aceasta se mai adaugă una, derivată din cumpărare : concesionarea (franciza).

Iniţierea unei afaceri este adesea cea mai bună metodă de lansare în afaceri şi uneori
singura posibilă. Dacă afacerea vizează un nou produs sau serviciu, nu există altă
alternativă. Dacă produsul sau serviciul nu este nou, însă se află pe o piaţă în creştere,
mai pot exista şi alte firme pe piaţă, însă acestea arareori sunt de vânzare. Faptul că
nici o afacere nu este de vânzare pe o anumită piaţă este un semn că pe acea piaţă
mai există încă oportunităţi neexploatate.
Iniţierea unei afaceri este mult mai dificilă decât cumpărarea unei afaceri existente sau
concesionarea ,deoarece totul trebuie pornit de la început. De asemenea, şi riscul este
mai mare. Iniţierea unei afaceri are atât avantaje cât şi dezavantaje.
 Avantajele înfiinţării propriei afaceri
• a.Flexibilitatea.
• b.Imagine.
• c.Alegerea personalului.
• d.Lipsa erorilor precedente.
• e.Amplasare adecvată.
• f.Noi materiale şi
echipamente.
• g.Crearea de locuri de muncă.
• h.Mândria.
• i.Responsabilitatea socială.
• j.Costul mai scăzut.
Dezavantajele iniţierii unei afaceri

• a.Rezistenţa consumatorilor.
• b.Timp de lansare îndelungat.
• c.Dificultăţi în finanţare.
• d.Răspunsul agresiv al
concurenţilor.
• e.Dificultatea formării unei
imagini proprii.
• f. Costuri suplimentare.
• g.Neluarea în considerare a
ciclului de viaţă al produselor.
• h.Efort prelungit.
• i.Birocraţie.
• j.Risc ridicat.