Proiect la Istorie

Monumentul de arhitectură din epoca medieval

Al Republicii Moldova :Mănăstirea „Adormirii Maicii
Domnului”din satul Țîpova,Raionul Rezina
 Informație
• Mănăstirea rupestră „Adormirea Maicii Domnului” din Țipova este o mănăstire rupestră de
călugări din Republica Moldova. Este situată pe malul drept al râului Nistru în apropiere de
satul Țîpova din raionul Rezina. Biserica datează din secolele XVI-XVII. Mănăstirea este de rit
ortodox și adăpostea 9 viețuitori în anul 2012. Ea se găsește la o distanță de aproximativ 40,50 km
de capitala țării, Chișinău, și este amplasată pe un mal abrupt la o înălțime de 100 de metri față
de nivelul apei râului Nistru.
Descrierea
• Complexul mănăstiresc se întinde pe trei nivele numărând mai multe
încăperi și trei biserici (Sfânta Cruce - secolele XI-XII; Sfântul Nicolae -
secolul XIV și Adormirea Maicii Domnului - secolele XVI-XVIII).
Clopotnița, chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi datând din secolul
al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între ele prin tuneluri,
galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii
Domnului.
• Complexul mănăstiresc este săpat în calcar și nimic altceva.
Împrejurimi
• Mănăstirea Țipova este înconjurată de apele râului Nistru și de pârâul Țipova care
trecând prin stâncile de calcar formează frumoase cascade, unele dintre acestea
ajungând la o înălțime de până la 16,05 metri. Pe una dintre colinele învecinate se
găsesc resturile unei cetăți dacice.
• Potrivit unei legende aici, în această mănăstire, şi-a sfîrşit viaţa poetul mitologic grec Orfeu, iar mormîntul lui se afla într-o
nişă de la poalele cascadei şi-l poti recunoaşte dupa o lespede cu şapte găuri.
•    Schitul a fost desfiinţat în anul 1842, pămîntul fiind luat şi trecut mănăstirii Căpriana, iar schitul este alipit la mănăstirea
Saharna. Astfel, din anul 1842 pînă în 1919, schitul a fost administrat de mănăstirea Saharna. Biserica din deal a fost
reînnoită de ieromonahul Inochentie în anul 1912. Deja în anul 1919, sub conducerea arhimandritului mitrofor Sofronie
Neaga, venit de la Saharna., schitul Ţipova devine independent.

   În anul 1949, ca şi multe mănăstiri, ansamblul monastic a fost închis şi lipsit de pămînt. Călugarii fiind nevoiţi de a se
refugia la alte mănăstiri. Biserica a fost transformată într-un depozit de tutun, iar schitul a fost jefuit şi distrus. Complexul
monastic din deal a fost preluat de gospodoria agricolă din localitate.
•    În anul 1990, o grupă de arheologi din Sanct-Petersburg, în urma unor săpături efectuate la schitul rupestru, au descoperit
un schelet care dateaza de la sfîrsitul secolului al XV-lea. Istoricii mentioneaza faptul ca Ştefan eel Mare de multe ori a vizitat
aceste meleaguri, în timpul campaniilor sale împotriva tatarilor. O legenda aftrma ca marele domnitor s-a cununat în
această mănăstire cu una din soţiile sale, care după moarte a fost aici îngropată.
•    În anul 1994, mănăstirea a fost reînfiinţata. Biserica Adonnirea Maicii Donmului fiind restaurată numai în exterior. Peretii
pe alocuri pastreaza fresca veche, evidentiind ornamentele florale.
• Cu mănăstirea Ţîpova sunt legate multe legende. Una dintre ele ne relatează că aici domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare,
s-a cununat cu Maria Voichiţa, frumoasa principesa din Valahia 
Ruinele unei cetăți geto-dace
• În cazul cetăţii Horodişte, movila se află exact la est de cetate, aproximativ la o distanţă de 700 m,
fiind văzută numai din partea de vest şi sud-vest. Astfel, ferită de ochii călătorilor pe Nistru sau a
invadatorilor din est, movila reprezintă un loc ideal pentru ceremonii religioase.
• Atât forma movilei, cât şi poziţia ei strategică în imediată apropiere de cetatea dacică m-a făcut să
presupun că astfel de complexe sacre puteau fi la Orheiul Vechi şi la Saharna, unde au fost
descoperite importante cetăţi geto-dacice. Cercetând poziţia geografică a acestor cetăţi am
descoperit că toate trei cetăţi, cea de la Saharna, Horodişte şi Orheiul Vechi se află pe o linie
dreaptă de la nord la sud care fiind prelungită la sud trece prin zona istorică a oraşului Istambul.
Ar fi o coincidenţă bizară dacă n-aş şti că strămoşii noştrii aveau cunoştinţe astronomice
remarcabile pentru timpurile sale.
Surse de informare:
• https://manastireatipova.wordpress.com/2011/01/30/enigmele-de-la
-tipova-%E2%80%93-movila-turcului-si-axa-spirituala-3/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_%C8%9Aipov
a
• http://aboutmoldova.md/ro/view_post.php?id=91
Realizat de elevul Cl-a X-„C”
Logvinenco Ion