Bolile sistemului nervos

Boala Alzheimer

• Boala Alzheimer este o afectiune degenerative priamra cu

disfunctie genereala difuza permanenta, durabila si ireversibila.
Determina tulburari de memorie, gandire si comportament.
• Este cea mai frecventa cauza a dementei in randul persoanelor cu
varsta de 65 de ani sau mai mult. Unele studii epidemiologice
arata ca aceasta boala reprezinta 50% din totalul dementelor.
Simptomele Alzheimerului

• Simptomele bolii Alzheimer sunt diferite de la pacient la pacient și evoluează de la caz la caz , mai repede sau mai lent. Printre
manifestările generale ale acestei afecțiuni se numără, însă, următoarele:
• pacientul repetă aceleași afirmații sau întrebări;
• uită conversațiile, întâlnirile sau evenimentele recente;
• mută lucrurile pe care le folosește frecvent în locuri neobișnuite și nu își aduce aminte;
• se rătăcește în locuri pe care le cunoaște;
• uită numele membrilor familiei;
• au dificultăți în a-și aminti cum se numesc obiectele din jur;
• își pierd capacitatea de a-și exprima gândurile coerent într-o conversație;
• au dificultăți de concentrare și de gândire, în special legate de concepte abstracte cum sunt numerele;
• pacientul își pierde, treptat, capacitatea de a înțelege facturile pe care le primește;
• se dezvoltă anumite reacții neobișnuite în situații de rutină – o persoană care are această afecțiune poate cu ușurință lăsa o cratiță cu
mâncare pe foc până se arde, fără să își dea seama că ceva nu este în regulă;
• apare dificultatea de a rezolva probleme curente care presupun mai multe etape cum este, de pildă, gătitul;
• intervin schimbări de personalitate și de comportament: depresie, apatie, iritabilitate, agresivitate, orar de somn anormal, apariția
nejustificată a unor suspiciuni legate de cei din jur.
Depresia

• “Într-o lume a socializării şi relaţiilor virtuale intense, oamenii sunt tot

mai singuri şi depresivi. Unii devin dependenţi, alţii aleg suicidul.”
• Depresia este o tulburare mentală obişnuită, caracterizată de tristeţe
persistentă şi de pierderea interesului pentru activităţile de care te
bucuri în mod normal, însoţite de o incapacitate de a desfăşura
activităţi zilnice, timp de cel puţin două săptămâni.
Cauzele Depresiei

• Depresia este o boală foarte complexă, iar cauzele nu sunt pe deplin cunoscute. Aceasta se poate declanșa:
• În urma unui abuz sau a unei experiențe traumatizante;
• În urma pierderii unei persoane dragi (perioada de doliu și suferință prelungită pot duce la depresie);
• Factori genetici: existența altor membri ai familiei care suferă de depresie poate crește riscul apariției acestei
tulburări;
• Schimbări ale nivelului anumitor substanțe chimice din creier;
• Personalitatea: persoanele care au o predispoziție de a fi anxioase, stresate sau mai pesimiste pot dezvolta depresie;
• În urma unor evenimente majore: cum ar fi pierderea locului de muncă, mutatul într-un alt oraș, divorțul, ieșitul la
pensie etc.
• Ca urmare a existenței altor afecțiuni psihice: depresia poate co-exista cu alte tulburări sau poate fi declanșată de alte
afecțiuni medicale;
• Ca efect advers al anumitor medicamente;
• În urma abuzului de alcool sau droguri.
Epilepsia

• Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce

descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier.
• Simptiome:
• -convulsii;
• -pierderea cunostintei;
• -intepenirea corpului;
• -incetarea respiratiei;
• -coma.
Cauzele Epilepsiei

• Epilepsia nu are o cauza identificabila la aproximativ jumatate din persoanele cu aceasta

afectiune. In cealalta jumatate, starea poate fi trasata la diferiti factori, inclusiv: Influenta
genetica.
• Anumite gene pot face o persoana mai sensibila la conditiile de mediu care declanseaza o criza
de epilepsie:
• Traumatism cranian. Traumatismele craniene ca urmare a unui accident de masina sau a altor
leziuni traumatice pot provoca epilepsie.
• Starea creierului. Conditiile creierului care cauzeaza leziuni ale creierului, cum ar fi tumorile
cerebrale sau accidentele vasculare cerebrale, pot provoca epilepsie. Accidentul vascular cerebral
este principala cauza de epilepsie la adultii cu varsta peste 35 de ani.
• Boli infectioase. Bolile infectioase, cum ar fi meningita, SIDA si encefalita virala, pot provoca
epilepsie.
Boala Parkinson

• Aceasta este o boala degenerative ce survine in urma distrugerii

lente si progressive a neuronilor.
• Este afectata zona care controleaza miscarile.
• Pacientii prezinta gesture rigide, sacadate si incontrolabile,
tremor si instabilitate posturala.
• Tulburarile apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani.
Etapele Parkinsonului

• Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune sunt diagnosticate cand au varsta de 60 de ani sau mai
mult, dar exista cazuri in care boala poate debuta mult mai devreme. Boala are cinci etape:
• Etapa 1. Simptomele sunt usoare si nu interfereaza cu calitatea vietii bolnavului;
• Etapa 2. Simptomele se inrautatesc si activitatile zilnice devin mai dificile si necesita mai mult timp
pentru a fi indeplinite;
• Etapa 3. Este echivalenta cu stadiul mediu al bolii. Persoana isi pierde echilibrul, se misca mai incet,
iar caderile sunt frecvente;
• Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistenta pentru mers si activitati zilnice;
• Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson in care individul nu este in masura sa mearga si
va avea nevoie de ajutor permanent.
• Desi boala Parkinson nu poate fi vindecata, medicamentele va pot imbunatati semnificativ
simptomele. 
Schizofrenia

• Schizofrenia este o tulburare mentala cronica si severa care afecteaza

modul in care o persoana crede, simte si se comporta. Persoanele cu
schizofrenie pot parea ca au pierdut contactul cu realitatea. Boala poate
duce la o combinatie de halucinatii, iluzii, ganduri si comportament extrem
de dezordonat, care afecteaza activitatea zilnica. Persoanele cu
schizofrenie necesita tratament pe tot parcursul vietii. Tratamentul precoce
poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor, inainte de a se dezvolta
complicatii grave, si poate ajuta la imbunatatirea perspectivei pe termen
lung.
Tipuri:

• Schizofrenia paranoidă – este cel mai frecvent subtip de schizofrenie, iar funcționarea
persoanei este mai puțin afectată. Halucinațiile și ideile delirante sunt principalele simptome.
• Schizofrenia nediferențiată – pacientul poate avea simptome psihotice numeroase.
• Schizofrenia catatonică – pacientul are o activitate motorie crescută. Printre simptome se
numără: adoptarea unor poziții ale corpului inadecvate, bizare, menținerea unor poziții rigide,
repetarea anumitor cuvinte.
• Schizofrenia dezorganizată – are un debut precoce, între 15-25 de ani. Vorbirea și
comportamentul sunt dezorganizate, funcționare socio-profesionala scăzută. Există tendință de
izolare.
• Schizofrenia reziduală – este caracterizată prin simptomele negative (tocire afectivă, lipsa
inițiativei, sărăcirea limbajului, izolare).