Nuvela romantică

Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi

Prof. Borota Diana

Clasa a XI-a
 Costache Negruzzi - se naşte în 1808,
la Trifeştii-Vechi, lângă Iaşi şi moşteneşte dragostea
pentru literatură de la tatăl său, postelnicul Dinu
Negruţ. Autorul învaţă mai întâi în limbile franceză şi
greacă, urmând ca la treisprezece ani să înveţe
surprinzător de repede limba română.
Activitatea sa literară a excelat în scrieri în proză,
nuvela sa „Alexandru Lăpuşneanul”, fiind capodopera
genului în literatura română. Autorul este considerat
ctitorul nuvelei romantice, istorice, în literatura
română, deoarece tot ce se scrisese până atunci în
acest domeniu, se dovedise a fi doar un exerciţiu fără
prea multe rezolvări.
Moare la Iași în 1868, fiind înmormântat la moșia sa din Trifești.
Încadrare în gen și specie
Nuvela este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ,
urmărind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind
caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii. Este o
narațiune în proză, mai scurtă decât un roman și mai lungă decât o povestire.
În funcție de conținut „Alexandru Lăpușneanul” este o nuvelă istorică (este
o nuvelă inspirată din trecutul istoric (cronici, lucrări științifice, folclor).
Nuvela îşi are rădăcinile adânc înfipte în istoria Moldovei, Negruzzi
inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche, şi, poate, într-o oarecare măsură,
din cronica lui Miron Costin.
Pornind de la fragmentul reprezentativ din cronica lui Grigore Ureche,
autorul, cunoscând bine literatura europeană de inspiraţie istorică (Dumas,
Puşkin, Hugo), nu urmăreşte întocmai firul istoric ci îşi permite numeroase
abateri, care îi dovedesc talentul şi forţa imaginativă.
Încadrare în curent literar
În funcție de curentul literar nuvela este una romantică.
Alexandru Lăpușneanul răspunde, fără îndoială, unui program artistic de sorginte romantic,
formulat de Mihail Kogălniceanu în Introducție la Dacia Literară, încurajând criticismul
obiectiv, replierea pe elementul specific, național, având ca surse folclorul, istoria sau peisajele
pitorești autohtone.
Nuvela a fost publicată în primul număr al reviste Dacia Literară din 1840.
Puncte de reper pentru încadrarea nuvelei în curentul romnatic sunt:
1. Tema istorică- din cronici s-au preluat:
replica memorabilă: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...”;
episodul măcelăririi boierilor;
moartea prin otrăvire;
atmosfera sumbră a domniei lui Al. Lăpușneanul.
2. Modificarea reperelor istorice în funcție de interesele ficțiunii;
3. Evocarea personajului „excepțional în situații
excepționale” – firea tiranică, sângeroasă a Lăpușneanului
4. Construcția prin antiteză- avem ca personaje cuplul
angelic-demonic (Ruxanda-Lăpușneanul)
5. Motivul victimei devenite călău- Ruxanda, îl otrăvește,
Spancioc și Stroici se întorc pentru a face dreptate.

6. Recuzita romantică: otrava, pumnalele, replici memorabile

7. Coincidența, formală, între titlu și numele protagonistului

8. Intervenția auctorială- asociată cu eticism (...„pată de sânge în istoria Moldovei”).

Rezumatul Momentele subiectului
Nuvela are o structură clasică, simetrică, echilibrată, alcătuită din patru părți, precedate de câte un
motto: „Dacă voi nu mă vreţi eu vă vreu...”, „Ai să dai samă, doamnă!...”, „Capul lui Moţoc vrem...”,
„De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu...”.
Prima parte ( Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...) cuprinde expozițiunea.
Alexandru Lăpuşneanu, izgonit după prima domnie, se reîntoarce cu o armată de mercenari turci şi intră
în Ţara Moldovei. Un grup şi anume, Moţoc, Stroici, Spancioc şi Veveriţă, îl aşteaptă şi îl roagă să facă
drum întors, pentru că ţara nu îl vrea. Lăpuşneanu, însă le răspunde că el îi vrea şi asta este de ajuns.
Intriga o constituie dorința de răzbunare a domnitorului împotriva boierilor care l-au trădat în
prima domnie.
Partea a doua („Ai să dai samă, doamnă!...”) surprinde relația tensionată dintre domnitor și doamna
Ruxanda datorată unei serii de acțiuni desfășurate de acesta împotriva boierilor (confiscarea averilor,
uciderea boierilor) și constituie desfășurare acțiunii.
Partea a doua mai descrie interioarele locuinţei domneşti, straiele domniţei şi încercarea sa de a-l
îndupleca pe domn. În urma unei întâlniri cu o femeie îndurerată, domniţa Ruxanda îi cere soţului ei să
înceteze cu omorurile, însă el îi promite un „leac de frică”.
 Punctul culminant se află în partea a treia,
intitulată „Capul lui Moțoc vrem...” și surprinde două
momente înfiorătoare: uciderea celor 47 de boieri ale
căror capete sunt clădite într-o uriașă piramidă după
rang și după neamuri, după slujba de la Mitropolie și
aruncarea lui Moțoc în sânul mulțimii revoltate, ce îl
acuză pe acesta de toate nemulțumirile ei.

Partea a patra, cu mottoul „De mă voi scula, pre

mulți am să popesc și eu...”, surprinde deznodământul
nuvelei.
Retras în Cetatea Hotinului, domnitorul bolnav este
călugărit înainte de moarte, dar când își revine, el
amenință că-i va ucide pe toți
De frică să nu-și ucidă fiul, doamna Ruxanda își
otrăvește soțul, îndemnată de Spancioc și Stroici, care
îi dau lovitura de grație.
 Naratorul
Obiectiv, narează la
Omniscient și
persoana a III-a
omniprezent

Focalizare externă

Moduri de expunere: narațiunea Intervenții subiective,

se îmbină cu dialogul concretizate în comentarii
(dinamizează, asigură progresia și reflecții asupra
evenimentelor). Există și pasaje întâmplărilor sau
descriptive, concretizate în personajelor
portretele vestimentare ale lui
Lăpușneanu și ale Ruxandei.
Conflictul nuvelei este complex și are în vedere lupta pentru putere dintre
domnitor și boieri.

Exterior

- Lăpușneanul - boierii
 Lăpușneanul – Doamna Ruxanda
 Lăpușneanul - tinerii boieri Spancioc și Stroici
Sarcini elevi:
1. Analizează raportul dintre realitate și ficțiune în această nuvelă și explică motivul pentru
care autorul ignoră informația de natură strict istorică.

Realitate Ficțiune
 Finalul nuvelei este unul tragic, prin moartea lui Alexandru şi prin faptul că imaginea Ruxandei a fost ştirbită
de otrăvirea soţului.

2. Ce părere aveţi despre finalul nuvelei? Aţi prefera un alt final? Care ar fi acesta?
Realizați un posibil final al nuvelei.