SECOLUL AL XX-LEA, ÎNTRE

DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM

I. Caracteristicile perioadei interbelice

II. Ideologii şi practici politice democratice
III. Ideologii şi practici politice totalitare

Prof. Tiberiu Eugen Dogariu

Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”
Vaslui
 I. Caracteristicile
perioadei interbelice
(1918-1939)
 Au existat două tipuri de regim politic:
1. Democrația și 2. Totalitarismul
 Cea mai mare putere economică și politică a lumii: SUA
 Apariția primului stat comunist în anul 1922: URSS
 Transformarea Europei prin:
1. destrămarea imperiilor și 2. apariția noilor state
 Profunda criză economică dintre anii 1929-1933:
pornește din SUA și afectează întreaga lume
 Relațiile internaționale încordate generate de
prevederile: Tratatelor încheiate în cadrul Sistemului
de la Versailles – Washington
 Motto: “ Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care
omenirea le-a inventat până acum” W. Churchill

II. Statele democratice

 Democrație=regim politic în care puterea este

exercitată de către popor prin reprezentanții aleși
 Viața democratică se bazează pe:

 Separarea puterilor (executivă, legislativă, judecătorească)

 Pluralism politic și ideologic
 Alegeri libere (partidele ajung la putere în urma alegerilor
bazate pe vot universal)
 Libertatea presei, a cuvântului, a persoanei sunt respectate
 Cele patru mari democrații liberale sunt în această perioadă:

SUA, Marea Britanie, Franța şi Germania

 STATELE UNITE ALE
AMERICII
 SUA sunt o republică federativă, iar viața politică a
fost şi este dominată de cele două mari partide:
republican și democrat.

Congresul american Casa Albă

 EVENIMENTE
 ERA REPUBLICANA A AFACERILOR : 1920-1932 presedintele
Coolidge afirma “ Afacerea poporului american este afacerea”
- Prohibiţia 1920-1933 are ca efect gangsterismul (Al Capone);
- Marea Criză 1929 – 1933;
 PREŞEDENŢIA LUI F. D. ROOSEVELT :1933 – 1945
“Singurul lucru de care trebuie să ne temem este teama însăşi”
- Iesirea din criză prin programul NEW DEAL- intervenţia statului în economie
 DUPĂ RĂZBOI SUA DEVINE LIDERUL LUMII CAPITALISTE:
- 1947 Doctrina Truman şi planul Marshall;
-1949 NATO;
- Intervenţiile în Coreea, Vietnam, Afganistan şi Golful Persic;
Marea criză economică din 1929-1933

Criza a pus în pericol întreg capitalismul, ajuns

în pragul colapsului
  În anul 1929, în magaziile fabricilor se
adunaseră mari cantități de produse
industriale, iar silozurile și hambarele erau
pline cu produse agrare. Oamenii nu le
puteau cumpăra din cauză că salariile și
veniturile lor erau prea mici.
 În ciuda faptului că oamenii flămânzeau,
pentru a menține prețurile, în SUA au fost
arse mari cantități de grâne și bumbac,
milioane de porci au fost tăiați și
transformați în îngrășăminte, livezile au
fost lăsate neculese.
 În Brazilia se ardeau zilnic vagoane de cafea
● Mulți țărani și-au văzut gospodăriile scoase  Numeroși patroni au închis fabricile,
la vânzare de către cămătari și bănci și s-au milioane de muncitori rămânând șomeri.
îndreptat spre orașe, îngroșând numărul
șomerilor.
● Peste 27 milioane de șomeri din lumea
capitalistă se zbăteau în mizerie. Celor care
mai aveau încă de lucru li se reduseseră
salariile la jumătate.
● În principalele orașe ale lumii- Berlin, Paris,
Londra, New York, Tokio- milioane de oameni
participau la demonstrații și marșuri ale
foamei. Acestea se împleteau cu puternice
greve în marile centre industriale.
 F.D.Roosevelt

Politica New Deal (Noul Curs) a fost gândită pentru relansarea industriei și reducerea șomajului prin inițierea unor
proiecte publice care au creat milioane de locuri de muncă: construirea de autostrăzi, industria cinematografică,
de automobile și, desigur, industria de armament.
 Marea Britanie
 Marea Britanie și-a păstrat forma de guvernământ
de monarhie constituțională.
 Parlamentul său format din Camera Lorzilor și Camera
Comunelor a reprezentat un model pentru alte
regimuri democratice.
 Viața politică engleză era şi este dominată de Partidul
Conservator și Partidul Laburist.
 EVENIMENTE
 Anglia a rămas, după 1918, țara cu cel mai întins imperiu
colonial.
 În 1931 s-a creat Commonwealth-ul (statele coloniale îl
recunosc ca șef pe regele Angliei).
 În prima jumătate a secolui XX s-a remarcat W. Churchill
prim-ministru in perioada 1940-1945 şi 1951-1955;
 Reticentă la integrarea vest-europeană, devine membră
CEE în anul 1973;
 În perioada postbelică s-a remarcat un alt premier
conservator, Margaret Thatcher supranumită “Doamna de
Fier”;
Imperiul colonial britanic
Commonwealth
 Republica Franceză
 Franța este republică semi-prezidenţială;
 În 1959, președinte a devenit Chares de Gaulle; Acesta a
susținut ideea consolidării puterii șefului statului;
 În anul 1962, printr-o reformă constituțională s-a hotărât ca
președintele Franței să fie ales prin vot universal;
 Viaţa politică este dominată din anii 1980 de două coaliţii
principale: Partidul Socialist şi Uniunea pentru o Mişcare
Populară.
 EVENIMENTE
 În viața politică, s-au manifestat atât perioade de
stabilitate, cât și de crize.
 Partidele de stânga au format coaliții (Frontul
Popular, în 1936), impunând măsuri de protecție
socială muncitorilor.
 După război Franţa pierde Imperiul Colonial;
 Este membră fondatoare CECO şi CEE – Robert
Schuman este unul dintre părinţii fondatori;
 Preşedintele Charles de Gaulle a susţinut ideea
consolidării puterii şefului statului.
Evoluția Imperiului
colonial francez
 GERMANIA
 GERMANIA este un stat federal, o republică
parlamentară;
 Germania este cel mai important stat din
Uniunea Europeană;
 Principalele forţe politice sunt: Uniunea
Creştin Democrată – CDU şi Partidul Social
Democrat – SPD.
 EVENIMENTE
 Constituţia de la Weimar a organizat Germania ca o
ţară democratică însă în 1933 naziştii au preluat
puterea;
 După război Germania a fost divizată în două state:
RFG şi RDG;
 RFG membru fondator al CECO şi CEE – Konrad
Adenauer premier între 1949-1963, este unul dintre
părinţii fondatori;
 În timpul lui Helmut Kolh, premier între 1982-1998 se
realizează unificarea celor două state germane;
 Emanciparea femeii
 Perioada interbelică a fost marcată și de lupta de
emancipare a femeilor, care s-au implicat în viața
economică.
 Doar în unele țări acestea au obținut drepturi politice
egale cu bărbații.
 Femeile au primit drept de vot universal:
 în 1918, în Germania
 între anii 1918-1928, în Marea Britanie
 în 1920, în SUA etc.
Mișcarea feministă
 III. Statele totalitare
 Totalitarism=regim în care un partid unic exercită un
control strict asupra statului și poporului
 Desemnează regimuri de stânga (comuniste) sau de dreapta
(fasciste, cu varianta germană, nazismul)
Trăsături comune:
 Existența unui singur partid (monopartidismul)
 Impunerea ideologiei partidului aflat la putere
 Instaurarea terorii asupra propriilor cetățeni
 Lichidarea opoziției politice
 Existența sistemului de lagăre de muncă și închisori
 Supravegherea populației de către poliția politică
 Limitarea sau suprimarea drepturilor și libertăților democratice
ale cetățenilor
 Controlul statului asupra economiei, a învățământului, a vieții
sociale în general
 Ideologia totalitară
 Ideologia comunistă,  Cea fascistă
teoretizată de K. Marx accentua rolul
și F. Engels, susținea statului și supunerea
că reprezintă interesele indivizilor față de
proletariatului (clasei acesta.
muncitoare). Susținea  Național-socialismul
crearea unei societăți (nazismul) era o
egalitare fără clase ideologie
sociale. naționalistă, rasistă
și antisemită.
 Regimul comunist-URSS

 Bolșevicii (comuniștii) au preluat puterea în Rusia

prin revoluția din 1917, sub conducerea lui Lenin.
 A fost impusă teroarea de stat, prin organele de
represiune.
 În 1922, s-a creat URSS (Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste).
 Între 1924-1953, statul a fost condus de Stalin.
 În economie, au fost impuse colectivizarea
agriculturii și industrializarea forțată.
Lenin Stalin

SECERA ȘI CIOCANUL
simbolul comunismului
 Proletarul și
Industrializarea
colhoznica,
sculptura Verei
Muhina (1937),
simbolizând
alianța dintre
proletariat și
țărănime

Stahanovismul a fost o mișcare impusă muncitorilor din

URSS în vederea creșterii productivității muncii, inspirată
de exemplul minerului ucrainean Alexei Stahanov care a
realizat, într-o tură de 5 ore, de 14 ori cota de cărbune
cerută. Evenimentul petrecut în 1935 și folosit de
autoritățile sovietice pentru a arăta ce fapte mărețe
erau posibile în URSS, a fost dat ca exemplu
muncitorilor sovietici pentru a-și ridica mereu normele
de producție. Grație unui efort uriaș, URSS ajunge în
1940 a treia putere industrială a lumii, după SUA și
 ● Agricultura este colectivizată prin
exterminarea culacilor. Cooperativizarea
● Pământurile sunt lucrate în comun în
colhozuri și sovhozuri.

Culaci= țărani bogați în URSS

Colectivizare=desființarea proprietății private,
transformată în proprietate colectivă
Colhoz=cooperativă agricolă realizată prin punerea în
comun a mijloacelor de producție (pământ, unelte,
animale)
Sovhoz=fermă de stat în care lucrătorii agricoli primeau
salarii
 Gulagul
rusesc

Gulag=sistemul închisorilor comuniste

sovietice
 Regimul fascist-Italia
 În 1922, Mussolini a preluat puterea în Italia, după
marșul asupra Romei.
 A instaurat un regim dictatorial, ce a durat până în
1943.
 Votul universal a fost desființat.
 Singurul partid politic existent era cel fascist.
 A suprimat libertățile, interzicând sindicatele, partidele
non-fasciste și eliminând pe opozanți.
 Statul practică autarhia (sistem economic ce se
bazează pe utilizarea exclusivă a resurselor naționale,
suprimând pe cât posibil importurile)
Marșul asupra Romei
26 octombrie 1922
Mussolini și Hitler Fascie

SIMBOLURILE FASCISMULUI ȘI ALE NAZISMULUI

Zvastică
 Regimul nazist-Germania
 NSDAP (partidul nazist) a ajuns la putere
prin alegeri, Adolf Hitler devenind cancelar
în 1933.
 Libertățile cetățenești au fost desființate.
 Antisemitismul a devenit politică de stat.
 Evreii au pierdut drepturile civile prin legi
rasiale (ca Legile de la Nürnberg, din 1935),
fiind persecutați.
 Acest regim a durat până în anul 1945.
 Legile de la Nürnberg
(extrase):
 Art.1: Căsătoriile între evrei și supuși de
sânge german sau asimilat sunt interzise.
 Art.2: Raportul extramarital dintre evrei și
supuși de sânge german sau asimilat e
interzis.
 Art.5: Infracțiunile de la art.1 vor fi
sancționate cu muncă silnică. Infracțiunile
de la art.2 vor fi sancționate prin pedeapsa
cu închisoarea sau muncă silnică.
 Antisemitismul

Evreii sunt excluși din națiunea germană,

mulți fiind arestați și deportați