Relieful vulcanic din

România

Student: Irimia Elena Steluta

Anul: III
Grupa: 40718
Specializarea: PIPP
 VULCANISMUL
 Vulcanismul poate fi definit ca și sumă a
proceselor legate de apariția magmei la
suprafața scoarței.
 Nu este necesară apariția magmei pentru ca
un proces să fie considerat de natură
vulcanică, deoarece se pot produce emisii de
gaze și/sau vapori și în afara vulcanilor, dar
numai în regiunile vulcanice.
 Produsele activității vulcanice, adică ceea ce se elimină
la suprafață, se găsesc în trei stări:
1) gazoasă (gazele emanate);
2) lichidă (curgeri de lavă);
3) solidă (bombe vulcanice, scorii și cenușe);
 Produsele gazoase constituie mijlocul de transport al
produselor solide.
 Produsele lichide se împart și ele la rândul lor în lave
bazice, care sunt foarte fluide, extinzându-se pe o
suprafață mai mare (ele la apariția platourilor
vulcanice), și lave acide, foarte vâscoase, care se
solidifică rapid, în apropierea craterului sau la mici
distanțe de acesta (acest tip de lave formează conurile).
 RELIEFUL VULCANIC
 Relieful vulcanic este acea parte a reliefului
formată datorită vulcanismului, fiind rezultatul
unor acțiuni vulcanice.
 Formațiuni de relief de tip vulcanic sunt:
conurile, craterele, platourile vulcanice,
maarele, calderele, neck-urile, dike-urile și sill-
urile, etc.
 Peisajele vulcanice au două trăsături distincte:
faptul că formele sunt suprapuse altor structuri,
de obicei celor faliate și cutate și faptul ca aceste
forme sunt intens fragmentate de eroziune sau,
uneori, au aspectul unor conuri puțin modelate.
 În România, activitățile vulcanice care au dus la formarea
reliefului vulcanic de pe teritoriul țării noastre au avut loc
în trei mari epoci: prehercinică, hercinică și carpatică, iar
în funcție de aspectele actuale ale reliefului gruparea
poate fi făcută astfel: activitate prehercinică și hercinică,
magmatismul mezozoic și vulcanismul neogen.
 Relieful format ca urmare a magmatismului și
vulcanismului se prezintă astăzi în trei ipostaze: relieful
petrografic, structural și forme vulcanice propriu-zise.
Structurile vulcanice rămase au determinat însă și
formarea altor forme de relief, cum ar fi depresiunile de
baraj vulcanic sau depresiunile formate prin inversiuni de
relief, au influențat rețeaua hidrografică, au dus la apariția
unui pseudocarst vulcanic, a anumitor forme periglaciare și
a unor scoarțe specifice cu soluri aparte.
RELIEFUL VULCANIC DIN
ROMÂNIA
LANȚUL VULCANIC DIN CARPAȚII ORIENTALI
 Între valea Oltului și valea Tisei, se
desfășoară în vest catena
vulcanică, alungită pe mai mult de
300 de km, diferențiată atât ca
altitudine cât și ca lărgime. Prin
discontinuitatea din dreptul
cristalinului Rodnei, înaintat mult
spre vest, catena se împarte în
două mari diviziuni: una nordică și
de mai mică întindere, care închide
depresiunea Maramureșului (grupa
Oaș-Gutâi-Țibleș), și alta sudică,
de mari dimensiuni, grupa Călimani
Harghita.
 GRUPA OAȘ-GUTÂI-ȚIBLEȘ
 Începe în afara țării noastre, în Ucraina și Ungaria și se întinde
spre sud până la masivul Țibleș.
 Se prezintă sub formă de platouri cu conuri vulcanice deasupra,
fără cratere, a căror inexistență o explică vechimea acestei
grupe precum și eroziunea intensă.
 Sunt formați din lave și piroclastite pe substrat sedimentar cu
relief de platouri vulcanice, deasupra cărora saltă vârfuri
conice, care sunt considerate a fi neck-uri, adică resturi ale
coloanelor de lavă din coșurile vulcanice.
 Au înălțimi medii ce variază între 600-700 m în vest și 1000-
1400 în sud-est și apar în zare cu un profil sinuos, ca urmare a
alternanței conurilor vulcanice separate prin curmături.
 GRUPA CĂLIMANI- HARGHITA
 Aflată mai la sud de grupa Oaș- Gutâi- Țibleș și despărțită
de aceasta de Munții Rodnei, are cel puțin zece cratere,
normale sau de explozie, relativ bine păstrate și adânci,
unele având chiar peste 300 m adâncime, acestea fiind
dovada existenței a tot atâtea conuri vulcanice între
Bistrița transilvană și Olt.
 Ele alcătuiesc cel mai lung lanț neîntrerupt din Europa.
Acest lanț era și mai lung înainte să fie „rupt” de către
râurile Mureș și Olt, chiar și așa una dintre caracteristicile
principale ale acestei grupe este masivitatea.
 Înălțimile se ridică până la maximul de 2100 m în Pietrosul
Călimanului și 1800 m în Harghita-Mădăraș.
 Lungimea grupei este de 150 km și chiar și lățimea ajunge
frecvent la 40-50 de km. Grupa prezintă două trepte și
anume treapta conurilor și treapta platourilor.
 Treapta conurilor apare pe vechiul aliniament de erupție și de-a
lungul ei se pot reconstitui 17 conuri, nouă cratere și șase caldere,
din care trei conuri nu au cratere, două conuri sunt îngemănate cu
craterele lor, iar un con are două cratere îngemănate.
 Dintre ele doar unul își păstrează intactă forma de crater, craterul
Sf. Ana din Masivul Ciomatu, unde se află și unicul lac de origine
vulcanică de pe teritoriul țării noastre.
 Treapta platourilor vulcano-sedimentare care în sens transversal
lanțul prezintă o asimetrie cu o pantă lină spre vest și una mai mare
către est. Acesta este rezultatul marilor depuneri de lave dar mai
ale al formațiunilor vulcanogen-sedimentare
MUNȚII VULCANICI DIN APUSENI

 Erupțiile nu s-au produs la marginea

muntelui, ci chiar în interior, pe direcția
unor frânturi sau scufundări mai vechi,
legate de fundamentul cristalin. Acest lucru
este motivul pentru care coșurile sunt
așezate de cele mai multe ori linear.
 Vulcanismul s-a manifestat în zona Munților
Metaliferi și în jurul acestora, iar astăzi mase
eruptive se găsesc atât în Munții Metaliferi
cât și în Depresiunea Brad-Hălmagiu și sudul
Muntelui.
 MUNȚII METALIFERI
 Sunt alcătuiți în cea mai mare parte din roci vulcanice și au
altitudini ce depășesc în mare parte 1000 m. Masivitatea lor
este redusă, fiind fragmentați de ape.
 Flișul cretacic acoperă rocile cristaline, iar fracțiunile vechi,
care au fost reactivate în terțiar, au favorizat apariția
manifestărilor vulcanice. Ca urmare, acești munți au un relief
haotic, unde clăile de tip vulcanic alternează cu piramidele
calcaroase și văile largi.
 I se spune ,, creasta cocoșului” pentru că seamănă cu o creastă
gigantică de cocoș. Dar dincolo de originea ușor de intuit a numelui,
creasta din Munții Gutâi are o însemnătate aparte: e ultima rămășiță – și
cea mai spectaculoasă – a unui crater vulcanic care a erupt acum 9
milioane de ani aici, în locul pe care azi îl numim Maramureș.
 Vulcanii noroioși sunt asemenea unor movile conice, unor pâlnii cu vârful
în sus, care se formează la suprafața pământului prin erupția gazelor
naturale ce își croiesc un drum de la adâncimi de aproximativ 3.000 de
metri spre suprafața pământului, într-un strat argilos, în
combinație cu pânza freatică.
 În nord-estul judeţului Braşov, pe teritoriul comunei
Racoş, se află ultimul vulcan care a erupt în România. Din
2005, zona este rezervaţie naturală.
 Aria protejată reprezintă un masiv
stâncos (turnuri ascuțite, ace,
abrupturi) de andezite (
roci vulcanice de culoare brun-
cenușie, rezultate în urma unor
erupții vulcanice), supus mai multor
transformări (erodare, dezagregare,
șiroire, spălare) de-a lungul
timpului, de forma umui cap de
corb, sau a unei ruine de cetate.

Piatra Corbului
(Roșia Montana)
 EXERSEAZĂ
 1. Numeste 3 munti vulcanici din Romania.
 2. Care este cel mai lung lanț de munți
vulcanici din Europa?
 3. Ce factor determina schimbarea reliefului
vulcanic la noi in tara?
 4. Dați exemple de formațiuni de relief de
tip vulcanic.
Mulțumesc pentru
atenție!