STUDIU DE CAZ

Dimensiunea religioasa a existentei

Prof. Cueșdean Cristina

 4.Cazania lui Varlaam
1Premisa
3.Mentalitatea
• -Sinodul de la Iasi 5.Psaltirea in versuri a
medievala:homo
• -Opere lui Dosoftei
religiosus
2.Analiza cazului

6.Didahiile lui Antim

7.Concluzie 8.Bibliografie
Ivireanul

CUPRINS:
  Inceputurile literaturii romane au foarte mare
legatura cu fenomenul cultural-religios care se manifesta in rasaritul
Europei, acesta fiind ortodoxismul. Romania
este singurul popor de origine romanica care are ca baza acest fenomen
numit ortodoxism. Limba romana s-
a format prin contopirea limbii latine cu cea a daco-getilor, la care se
adauga elementul migrator , slava. Daca vom sectiona
fiecare strat al limbii noastre materne, vom observa ca noi ne tragem
dintr-un popor “ pagan”, ce credea in zei  (Zalmoxe), acesta fiind
poporul dac. Insa prin ocuparea Daciei de catre romani, prin
intermediul romanizarii, dacii din vremea aceea treptat au acceptat
crestinismul acesta fiind adus de Imperiul Roman in “constiinta”
dacilor.                                                   

PREMISA-DIMENSIUNEA
RELIGIOASA A EXISTENTEI
 Mentionez faptul ca asemanarea dintre cele doua religii era
foarte mare, aceasta asemanare regasindu-se in urmatoarele randuri:
“Dan Oltean inventariaza, Religia dacilor , cateva dintre cele mai
importante: Zalmoxe si Iisus sunt atestati istoric, amandoi au origine
divina, un parinte ceresc, amndoi paredica nemurirea sufletuilui,
propun o eshatologie (totalitatea conceptiilor religoase care se refera
la destinele finale ale omenirii), participa la ospete initiatice, recurg la
simbolul vinului ai a vitei-de-vie, sufera moartea si invierea, coboara
in infern, se inalta la cer…” (Polimorfismul crestinismului romanesc-
Vianu Muresan). Cu toate
acestea, dupa despartirea bisericii universale, romanii au avut ca si
credinta catolicismul. Spre deosebire de romani, precum am scris
adineauri, acest popor, ce odnioara a fost poporul Dacia, a devenit
popor cu baza religiei ortodoxismul.
 Aparitia factorului slav in sec. VI-lea, a avut in glotogeneza romana
mare importanta asupra acesteia.Urmarile aparitiei acestui factor o are in
special asupra credintei si a bisericii (oficierea slujbei in biserica si
scrierea de carti in limba slavona). O
mare parte din cuvintele din lexicul romanesc din domeniu bisericesc
sunt de origine slava (slava,schit ,mucenic ,monarh etc.).
Incepand cu sec. al-XVII-lea, limba slavona este inlocuita in biserica de
limba romana.Implicarea lui Petru Movila in infiintarea topografiilor
aduce ca si urmare inceperea tiparirii diferitelor carti necesare
raspandirii crestinismului.Aceste carti cuprind traduceri ale Bibliei si
anumite invataturi sau predici rostite de preoti la oficierea slujbei
(Cazania lui Varlaam, Psaltirea in versuri si Vietile Sfintilor a lui
Dosoftei si Didahiile lui Antim Ivireanul)
 Prin intermediul acestor tipografii incepe
scrierea textelor religioase in alfabetul chirilic, acest
alfabet fiind introdus tocmai in sec al-IV-lea
(Tetraevanghelul lui Coresi). Cei
mai importanti domnitori care au contribuit la inviorarea
culturara a spatiului romanesc au fost: Matei Basarab in
Muntenia si Vasile Lupu in Moldova.
Astfel in continuarea studiului de caz,
vom diseca fiecare parte explicand-o si argumentand-o
potrivit ei.
 “A taia latura religioasa din istoria literaturii romanesti inseamna a
renunta la cunoasterea trasaturii celei mai caracteristice din cultura noastra veche
si una din fetele ei de glorie” (Istoria literaturii romane vechi-Nicolae Cartojan).
“Omul trebuie sa creada in
ceva.Vai de cei care nu cred in nimic!” (Victor Hugo).
Inceputurile literaturii romane sunt legate de contextul ariei
culturare din rasaritul Europei, in spatiu complex format pe temeliile traditiei
bizantine. In Dacia, crestinismul patrunsese, fara indoiala, chiar de la
inceputul colonizarii romane, adusi de legionari, mai ales in rasaritul imperiului.
Pe aceasta o dovedesc numeroase vestigii arheologice, precum si limba, unde
cuvintele despre ceea ce poate numi “Crestinismul de baza” sunt latinesti:
Dumnezeu( de la Dominus Deus), duminica , cruce, crestini,biserica , lege(lege
sacra-religie), rugaciuni, altar, Scripturi,sfant(mai ales in cuvinte compuse ca
Sfanta Maria,Sin Nicoara)

ANALIZA CAZULUI
 Cultura romaneasca intre sec. XVI - XVII-lea poate fi abordata la nivelul
culturii populare (crestinismul popular si folclor) si la nivelul culturii
carturaresti(religia crestina , carte religoasa si literatura) Dimensiunea
religoasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca mai intai prin
actul traducerii, apoi prin actul creatiei individuale fie in cadrul bisericii, ca
literatura religioasa, fie in afara ei ca literartura de inspiratie religioasa.Primele
forme de manifestare a culturii romanesti scrise sunt legate de religia crestina de
institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii in interiorul comunitatii de
credinta. Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana apoi
tipariturile deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.
Biblioteca crestinismului contine doua compartimente :
-cel destinat spatiului eclezial (literatura
patristica,liturgica,canonica,pastorala duhovniceasca) .
-cel destinat spatiului extraeclezial (pe
deoparte o literatura destinata educatiei crestine si edificarii duhovnicesti a “
bunului crestin” legata de religia traita-Biblia).
  Omul medieval are alta mentalitate decat omul modern,
traind in alt orizont cultural. Omul medieval este prin excelenta un
homo religiosus, care comunica cu Dumnezeu, si cu sfintii, cred in
semne si minuni, are cultul moastelor, face perelinaje la locuri sfinte.
Realitatea din jur ofera semne la care au acces cu
precadere cei initiati: calugari si preoti, astrologi de pe langa curtile
domnesti, voievodul insusi care domnea ca “ unsul lui Dumnezeu pe
pamant” Mentalitatea medievala se confrunta cu marile
epidemi de ciuma, catastrofe naturale( cutremure , inundatii), perioadae
lungi de seceta si foamete, razboaie ce dureaza uneori zeci de ani.
Religia oficiala si autoritatea bisericii coexista cu
crestinismul popular; de-alungul secolelor s-au perpetuat superstitii,
credinte si practici păgane legate de vechile religii ale naturii.

MENTALITATEA MEDIEVALA:
HOMO RELIGIOSUS
  Mitropolitul Varlaam s-a nascut in jurul
anului 1580,dintr-o familie de razesi din Borcesi
(Neamt),sat disparut situat langa Targul
Neamt.Numele lui de mirean a fost Vasile
Motoc.De tanar si-a indreptat pasii spre Schitul
Zosim de pe valea paraului Secu,unde a invatat
carte si a dezvoltat talentul de vorbitor si scriitor
si a desprins limbiile slavona,latina si greaca.Pe
locul schitului,vornicul Nistor Ureche si sotia sa
Mitrofana au ctitorit in 1602 Manastirea Secu in
care a inceput sa functioneze si o scoala.

CAZANIA LUI VARLAAM

 Tanarul Vasile Motoc a intrat in obstea noii manastiri unde a
fost calugarit cu numele de Varlaam.Fiind bun povatuitor, ajunge pe
dreptele ecleziastice cele mai inalte fiind numite egument al
manastirii. Varlaam sa ocupat incontinuare cu studiul cartilor in
deosebi cele religioase, traducand Scara (leastvita) Sfantul Ioan
Scararul (1618).Mai tarziu,pentru stradani si virtutile sale a fost
cinstit cu rangul de harmandrit. Mitropolitul
Varlaam s-a numarat, in anul 1639, intre cei trei candidati propusi
pentru ocuparea scaunului de Patriarhul ecumenic al
Constantinopolui.In timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a
fost zidita renumita biserica a Manastirii “Sfintii Ierarhic” din Iasi
ctictorita cea mai cunoscuta a domnitorilor Vasile Lupu.
 Mitropolitul Varlaam in anul 1639 s-a numarat intre cei trei
candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarhul ecumenic al
Constantinopolului. In timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost
zidita frumoasa si renumita biserica a Manastirii “Sfintii trei Ierarhi” din
Iasi. In anul 1641, in aceasta biserica, a adus moastele Cuvioasei Sfintei
Paraschiva, daruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de
Constantinopol.
 La aprilie 1653 s-a retras la Manastirea Secu, unde a decedat in anul
1657.
 La propunerea sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si
Bucovinei ,in data de 12 februarie 2007, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane a inscris in randul Sfintilor din calendar pe invatatul Mitropolit
Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

SINODUL DE LA IASI.
  Cazania sau “Cartea Romaneasca de Invatatura “
 Considerata de Iorga, drept opera cea mai populara o epocii noastre
vechi, ea contine primele versuri in limba romana, intitulate Sihuri la stema
domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu in
tiparirea cartii .
 Cazania are doua parti:
 partea I cuprinde: extrase din evanghelie si comentariul lor pentru 32 de duminici.
 Partea II povesteste vietile Sfintilor, ordonate calendaristic, de la Simion Stalpnicul
( 1 septembrie) pana la Taierea capului Sfantului Ioan ( 29 august).
 Varlaam este omul rezumatelor care se tin minte, este cu
siguranta primul nostru povestitor, al acrui istoricisme pot fi asemanate, in
primitivitatea lor plin de farmec, cu picturile din bisericile medievale moldovenesti
.

OPERE:
 Dimitrie Barila,
cunoscut mai ales pe numele
monarhal Dosoftei ( n. 26
octombrie 1624, Suceava- d.13
decembrie 1693,la Zolkiew, in
Polonia azi Jovkva, Ucraina) a
fost un carturar roman,
Mitropolit al Moldovei, poet si
traducator. In 2005 Biserica
Ortodoxa Romana l-a proclamat
“Sfant”. Cunostea limba elena,
latina, slavona si polona.
 Ela fost unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii romane in
biserica .
 Calugarit la Probota ( c.1648), sub numele Dosoftei, a fost ales
episcop la Husi ( 1658-1660 ) si Roman ( 1660-1671 ), apoi mitropolit al
Moldovei ( 1671-1674 si 1675-1686). In toamna anului 1686, datorita
evenimentelor politice din aceea vreme, a fost adus in Polonia de ostile regelui
Jan Sobieski, unde a ramas pana la sfarsitul vietii.
 A fost unul dintre cei mai mari carturari din istoria romana fiind
primul poet national, primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox,
primul traducator din limba dramatica universala si din cea istorica in
romaneste.
 Lucrari:
 - Psaltirea in versuri, Uniev 1673, cu peste 500p. si 8634 de versuri ( la un
loc cu Acatistul Nascatoare de Dumnezeu).
 -Dumnezeiasca Liturghie,Iasi 1679
 -Psaltirea de –nteles,Iasi 1680 (text paralel:slavon si roman)
-Molitvelnic de-nteles,Iasi 1683
 -Poem cronologic despre domnii Moldovei cu 136 versuri
-Parimiile peste an,Iasi 1683 -Poem
cronologic,cu mici adaosuri si modificari.
 Ca episcop de Roman a revizuit traducerea Vechiului Testament
facuta de Nicolae Milescu,care s-a tiparit la Bucuresti,in 1688.
 Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adanca in viata religioasa a
Moldovei dandu-i acestei vieti un impuls nou.Prin reinfiintarea tipografiei,prin
tiparirea de carti noi,in special de virtualul bisericesc,Dosoftei este continuatorul
direct a operei culturale din epoca lui Vasile Lupu.
 Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut
lumina tiparului este Psaltirea in Versuri care apare in anul 1673 intr-un orasel
polonez,Uniere.
 Se vede ca Mitropolitul Dosoftei,in anii lui de sedere la manastirea
Probota si de pastorire la Husi si Roman se ocupa intens de traducerea si
alcatuirea cartilor pe care le scoate intre anii 1673 si 1686.Psaltirea in Versuri a
necesitat o munca indelungata.El face la inceput talcoreania acestei sfine carti care
este plina de ruga si plina de tainele cele mai mari ale lui Dumnezeu.Pentru aceea
cu “multa truda si vreme indelungata”, el cum a putut mai frumos,a tradus aceasta
carte din limba slavona.
 Aceasta traducere cu textul ei slav,care se deosebeste ca limba,de
limba traducerilor romanesti,de atunci a vazut lumina tiparului in anul
1680.Textul a fost tradus in proza ,tocmit in “versuri” in 5 ani cu multa usardie.
 Psaltirea in versuri a lui Dosoftei a fost cea dintai
opera mare versificata in romaneste si date fiind calitatile
ei poetice si popularitatea operei lui David.
 La sfarsitul Psaltirei,Dosoftei tipareste si
versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului
romanesc.
DIDAHIILE LUI ANTIM IVIREANUL:

 Antim Ivireanul.

Prima directie de dezvoltare a literaturii romanesti

vechi este cea religioasa.Aceasta a fost precedenta
de o indelungata activitate de traducere a cartilor
bisericesti din limba slovana in limba romana.

Antim Ivireanu a fost ucenic al tipografului si

episcopului de Husi Mitrofan.S-a nascut la 1650 si
era din Georgia.Se spune ca la varsta de 16 ani a
fost luat sclav si apoi a fost racumparat de
Patriarhia ecumenica, unde invata pictura,
sculptura in lemn, broderia, precum si limba
greaca.
 A fost adus in Tara Romaneasca de Constantin Brancoveanu si a inceput sa
lucreze in tipografia lui Mitrofan. A invatat foarte bine limba romana si limba slavona in
care inca se tipareau cartile de slujba .
 Circuland multa vreme in manuscris “ Didahiile “ lui Antim Ivireanu nu au
putut influenta literatura ulterioara .
 Valoarea Didahiilor lui Antim Ivireanul sta in claritatea planului, in
precizia ideei si a formei si in vioiciunea stilului si mai ales in legatura lor in societatea
timpului . Didahiile sale ne dezvaluie , cu multa caldura, colturi interesante din
patriarhala “ Viata Romanesaca de altadata “ care cu toata simplitatea lor, avea si trasaturi
etice, pline de duiosie.
 Desi au ca model diferite comentarii clasice ale evangheliilor, predicile lui
Antim care au vazut lumina tiparului decat in a doua jumatate a sec.XIX-lea, constituie
un moment important in dezvoltatrea limbii romane literare.Fiind strans legate de
societatea timpului si fiind expuse cu multa caldura,deoarece se adresau nu numai mintii,
ci si inimii si urmareau sa convinga , predicile lui Antim se caracterizeaza sub raport
stilistic, printr-o oralitate remarcabila .
 Pentru a sublinea importanta acestui studiu de caz,va vom preciza in cateva
randuri sinteza aceia ce am prezentat. Principalii
contribuitori ce au influentat in prima instanta literatura romana au fost Dosoftei
in Moldova si Antim Ivireanu in Muntenia.Accestia cu ajutorul tipariturilor
religioase, au inlocuit limba slavona in biserica, avand o parte din influenta si
cartile religioase.
 Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta,dar si conceptia
celor care au scris in aceasta perioada.Ei cred ca tot ce se petrece pe pamant este
hotarat de Dumnezeu,dupa cum marturiseste si Miron Costin:”Orice nevointa
pune omul,norocul lui Dumnezeu,cum este randuit,a-l cladi nimeni nu poate”.
In final spun ca importanta a ceea ce
am prezentat este foarte mare deoarece face parte din istoria romanilor.

CONCLUZIE-DIMENSIUNEA
RELIGIOASA A EXISTENTEI
 Manolescu, Nicolae Istoria critca a
literaturii  romane  Editura Paralela
45 Cartojasn, Nicolae Istoria literaturi romane
vechi Costache, Adrian, Ionita, Limba si
literatura  romana Florin; Lascar.M.N. Manual
pentru clasa a-XI-a Savoiu  Adrian Editura
ART Ureche Grigore Letopisetul
Tarii Moldovei Calinescu George Istoria
literaturi romane www.didactic.ro
Dimensiunea religioasa a
existentei www.wikipedia.org Biografi

BIBLIOGRAFIE:
 Cotoi Cristian
 Grama Alin
 Chirtes Alexandru
 Crisan Alexandru
 Hurghiș Andreea

ACEST STUDIU DE CAZ A

FOST REALIZAT DE ELEVII: