EVOLUȚIA TRATATELOR : PARIS ȘI ROMA

TRATATELE ASUPRA UNIUNII EUROPENE

Bîcu Denisa-Ioana, Monac Amalia-Elena, Codreanu Dimitrie

 PRINCIPALELE MOMENTE ALE CONTEXTULUI
POSTBELIC :

• Prăbușirea totală a Europei

și declinul său politic și
economic.
• Dorința apariției unui nou
proces de unificare a Europei
după Al Doilea Război
Mondial a dus la apariția
anumitor organizații.
 Perioada postbelică :

 ORGANIZAȚIILE EUROATLANTICE :

• au fost rezultatul coaliției dintre Statele Unite ale Americii și Europa

• Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (1948) a avut ca scop liberalizarea
schimburilor comerciale între state, iar mai târziu s-a dorit promovarea progresului economic
• George Marshall considera faptul că țările europene trebuie să își reunească eforturile pentru
a-și reconstrui economiile și a promis sprijinul țării sale.
• Sprijin ce a fost concretizat în Planul Marshall, care a creat bazele reconstrucției rapide a
Europei Occidentale.
 ORGANIZAȚIILE EUROPENE :

• Au cuprins o structură ce permitea includerea unui număr cât mai mare de țări
• Printre aceste organizații se numără Consiliul Europei, ce a luat naștere la 5 mai 1949, în
calitate de organizație politică.
• Deciziile se iau conform principiului unanimității și fiecare stat se poate opune adoptării
deciziilor prin exercitarea unui drept de veto.
• Au încheiat numeroase convenții, însă cea mai cunoscută este CEDO (Convenția europeană
a drepturilor omului) din 4 noiembrie 1950.
 UNIUNEA EUROPEANĂ :

• Statele membre au renunțat la unele dintre drepturile lor de suveranitate în favoarea UE și i-au
acordat acesteia prerogative pentru a acționa în mod independent.
• Baza Uniunii Europene a constituit-o declarația din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman.
• În 1951 planul Schuman a devenit în cele din urmă realitate odată cu încheierea Tratatului de
instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între cele șase țări fondatoare.
 TRATATUL DE LA PARIS (CECO)
• Robert Schuman a avut o deosebită importanță în semnarea Tratatului de la Paris.
• Jean Monnet considera faptul că punerea în comun a producției de cărbune și oțel este o
primă etapă către constituirea unei „federații europene”.
• Schuman organizează la Paris o conferință menită să-i transpună proiectul în texte clare și
precise.
• Acesta a susținul faptul că este esențială o autoritate supranațională și solidară care să
gestioneze piața comună.
• Cu ajutorul acestui tratat s-a creat o Înaltă Autoritate asistată de un Comitet consultativ, o
Adunare Comună, o Curte de Justiție și un Consiliu Special de Miniștri.
• Luxemburg a găzduit Înalta Autoritate, Consiliul și Curtea de Justiție a CECO.
• La Strasbourg s-a stabilit sediul Adunării Comune.
• Tratatul CECO a intrat în vigoare la 25 iulie 1952.
 • OBIECTIVELE TRATATULUI DE LA PARIS/CECO :

• expansiunea economică,
• ocuparea forței de muncă,
• creșterea nivelului de trai
• accesul egal la sursele de producție,
• stabilirea celor mai mici prețuri,
• condiții de muncă îmbunătățite,
• intensificarea comerțului internațional
• modernizarea producției.
• tratul interzicea practicile care aduceau prejudicii,
• practicile comerciale neloiale,
• practicile discriminatorii,
• Înalta Autoritate putea fixa prețuri maxime sau minime fie în cadrul CECO, fie în raport cu
piața de export,
• salariile lucrătorilor rămâneau în sfera de competență a țărilor CECO,
• Înalta Autoritate putea să acorde ajutor financiar,
 TRATATUL VIZA ȘI POLITICA COMERCIALĂ A CECO FAȚĂ DE
ȚĂRILE DIN AFARA CECO

• Deși se mențineau competențele guvernelor naționale, CECO putea stabili ratele maxime și
minime ale taxelor vamale și supravegherea acordării de licențe de import și de export.
• CECO avea dreptul de a fi informată în legătură cu acordurile comerciale referitoare la
cărbune și oțel.
Tratatul de la Paris a fost încheiat pentru o perioadă limitată de 50 de ani,
conform articolului 9, iar pe 23 iulie 2002 a expirat.
TRATATELE DE LA ROMA (CEE ȘI EURATOM/CEEA)

• Prin tratatele de la Roma din 25 martie 1957, au luat naștere Comunitatea Economică
Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom).
• Tratatele de la Roma din 1957 au întărit bazele integrării europene și au consolidat ideea
unui viitor comun pentru cele șase țări.
 Comunitatea Economică Europene (CEE) :

• Îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă,

• Reducerea diferențelor între diferitele regiuni,
• O piață comună bazată pe cele patru libertăți de circulație: cea a mărfurilor, a persoanelor, a capitalului și a
serviciilor

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA/Euratom) :

• coordonarea aprovizionării cu materiale fisionabile,

• coordonarea programelor de cercetare privind utilizarea pașnică a energiei nucleare.
Spre deosebire de Tratatul de la Paris, Tratatele de la Roma au fost încheiate pentru o perioadă
nelimitată, acest lucru este prevăzut în articolul 240 din Tratatul Comunității Economice
Europene (CEE) și articolul 208 din Tratatul Comunității Europene a Energiei
Atomice(EURATOM), ceea ce le conferă un caracter aproape constituțional
TRATATUL COMUNITĂȚII ECONOMICE EUROPENE
(CEE)
• eliminarea taxelor vamale între statele membre;
• stabilirea unui tarif vamal comun pentru importuri;
• introducerea unei politici comune în domeniul agriculturii și al transporturilor;
• crearea unui Fond social european;
• înființarea unei Bănci Europene de Investiții;
• dezvoltarea unor relații mai strânse între statele membre.
TRATATUL COMUNITĂȚII EUROPENE A ENERGIEI
ATOMICE (TRATATUL EURATOM)

• promovarea cercetării şi răspândirea informațiilor tehnice (prevăzute în aricolul 39);

• stabilirea unor standarde uniforme de siguranță în vederea protejării publicului şi a
lucrătorilor din domeniu (prevăzute în articolul 48);
• facilitarea cercetării (prevăzută în articolul 41);
• garantarea faptului că materialele nucleare civile nu sunt redirecționate către alte scopuri, în
special în scop militar.
 ACTUL UNIC EUROPEAN

• Prin reuniunea de la Fontainebleau din iunie 1984, s-a înființat un comitet ad hoc al
reprezentanților personali ai șefilor de stat și de guvern, denumit Comitetul Dooge.
• Actul Unic European, semnat la Luxemburg la 17 februarie 1986 de către nouă state membre
şi la 28 februarie 1986 de către Danemarca, Italia şi Grecia, este prima modificare
importantă a Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE).
• Actul Unic European este constituit dintr-un Preambul, din patru titluri şi dintr-o serie de
declaraţii adoptate în timpul Conferinţei.
• Preambulul prezintă scopurile fundamentale ale tratatului şi exprimă voinţa statelor membre
de a transforma totalitatea relaţiilor dintre ele în vederea instituirii unei Uniuni Europene.
• Titlul I cuprinde dispoziţiile comune privind cooperarea politică şi Comunităţile Europene.
• Titlul II este consacrat modificărilor tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene.
• Titlul III cooperării europene în domeniul politicii externe.
• Titlul IV cuprinde dispoziţiile generale şi finale.
CONTRIBUŢIILE TRATATULUI – MODIFICĂRI
INSTITUŢIONALE
• Actul Unic prevede creşterea numărului de domenii în care Consiliul poate adopta deciziile
cu majoritate calificată în locul unanimităţii.
• AUE instituie Consiliul European, oficializând astfel conferinţele şi reuniunile la nivel înalt
dintre şefii de stat şi de guvern.
• Competenţele acestui organ nu sunt, totuşi, precizate. Consiliul European nu are putere de
decizie, nici putere de constrângere, în raport cu celelalte instituţii.
• Actul Unic instituie procedura de cooperare, care consolidează poziţia Parlamentului în
cadrul dialogului interinstitutional.
• Actul Unic clarifică dispoziţiile existente privind competenţele de execuţie.
CONTRIBUŢIILE TRATATULUI - MODIFICĂRI
POLITICE
• Articolul 8A defineşte în mod clar scopul Actului Unic, care este instaurarea progresivă a
pieţei interne pe durata unei perioade care se încheie la 31 decembrie 1992.
• În ceea ce priveşte capacitatea monetară, Actul Unic nu permite instituirea unei politici noi,
dar inserează prevederi referitoare la capacitatea monetară.
• Actul Unic instituie o politică comunitară de coeziune economică şi socială pentru a
contrabalansa efectele realizării pieţei interne asupra statelor membre mai slab dezvoltate şi
pentru a reduce disparităţile de dezvoltare între regiuni.
• Actul Unic European cuprinde doua parti: o prima parte consacrata modificarilor aduse
tratatelor comunitare si largirii domeniilor de competente, cealalta consacrata cooperarii
europene in materie de politica externa
 MODIFICĂRI ADUSE TRATATULUI

• Tratatul privind Uniunea Europeană, numit „Tratatul de la Maastricht”, intrând în vigoare la

1 noiembrie 1993.
• A reprezentat cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înfiinţarea Comunităţii Europene
prin instituirea unei uniuni politice.
• Acest document a stabilit fundaţiile pentru o singură monedă, Euro, şi a extins în mod
semnificativ cooperarea între statele europene.
 Conform acestui tratat, Uniunea este întemeiată pe 3 piloni:

• Primul pilon (Comunitățile Europene) : asigura buna funcționare a pieței unice, o dezvoltare armonioasă,
echilibrată și durabilă a activităților economice, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și de protecție socială
și egalitatea între bărbați și femei.
• Al doilea pilon (Politica Externă şi de Securitate Comună) : avea scopul de a defini și de a realiza o politică
externă și de securitate.
• Al treilea pilon (Justiția şi Afacerile Interne) : avea sarcina de a dezvolta o acțiune comună în aceste domenii, prin
metode interguvernamentale, pentru a oferi cetățenilor un nivel ridicat de protecție, într-un spațiu de libertate, de
securitate și de justiție
 TRATATUL DE LA AMSTERDAM

Acest tratat a avut 4 obiective :

• La 2 octombrie 1997 cei
cincisprezece ministri ai • sa plaseze ocuparea fortei de munca si drepturile
afacerilor externe din cetatenilor in centrul atentiei Uniunii Europene;
tarile membre ale U.E. au • sa suprime ultimele obstacole pentru libera circulatie a
semnat Tratatul de la persoanelor si sa consolideze securitatea;
Amsterdam, ce a intrat în • sa permita Europei sa isi consolideze pozitia pe plan
vigoare la 1 mai 1999. mondial;
• sa eficientizeze arhitectura institutionala a Uniunii in
vederea viitoarei extinderi.
 TRATATUL DE LA AMSTERDAM CONSTA IN TREI PARTI, O
ANEXA SI 13 PROTOCOALE
• Prima parte include diferite
amendamente ale altor tratate
• Partea a doua se refera la
simplificarea tratatelor de
instituire a celor trei Comunitati
Europene
• Partea a treia contine prevederile
generale si finale ale Tratatului
Cele13 protocoale privesc :
• Uniunea Europei Occidentale
• crearea unei politici comune de aparare,
• integrarea drepturilor si obligatiilor Schengen in
cadrul Uniunii Europene,
• pozitiile adoptate de catre Danemarca, Irlanda si
Marea Britanie referitor la unele aspecte,
• aplicarea principiului subsidiaritatii si a principiului
proportionalitatii,
• protectia si bunastarea animalelor,
• rolul parlamentelor nationale in Uniunea Europeana
etc.
 TRATATUL DE LA AMSTERDAM
• A deschis calea dialogului între Uniunea
Europeană şi cetăţenii săi prin
respectarea drepturilor fundamentale,
• A deschis combaterea discriminării de
toate felurile,
• A deschis furnizarea de oportunităţi
egale pentru bărbaţi şi femei,
• Se aduc modificări concepţiilor
generale privind cetăţenia Uniunii,
• A dus la respectarea drepturilor
fundamentale.
• La art.8 Tratatul face precizarea conform căreia
''cetăţenia Uniunii completează cetăţenia naţională şi nu
o înlocuieşte‘’,
• Tratatul a extins drepturile Parlamentului European în
sensul co-participării acestuia la procesul decizional,
• A fost instituit aşa-numitul ''Spaţiu de libertate,
securitate şi justiţie‘’,
• A stabilit noile principii şi responsabilităţi în domeniul
Politicii de Securitate şi Externe Comune pentru
proiectarea valorilor Uniunii în afara spaţiului
comunitar,
 TRATATUL DE LA NISA

• Tratatul de la Nisa a urmarit sa creasca legitimitatea si eficacitatea institutiilor UE si

sa pregateasca Uniunea pentru urmatoarea sa mare extindere.
• Tratatul de la Nisa a conferit Presedintelui Comisiei competenta de a atribui
portofoliile comisarilor si de a le redistribui pe parcursul mandatului, precum si de a
selectiona vicepresedintii si de a stabili numarul acestora.
• Articolul 43 din Tratatul de la Nisa afirma ca statele membre care doresc sa isi
stabileasca intre ele o cooperare consolidata , au posibilitatea de a recurge la
institutiile, procedurile si mecanismele ce sunt prevazute de prezentul tratat si de
Tratatul de instituire al Comunitatii Europene.
• Conform prevederilor articolului 215 cu exceptia schimbarii ordinare si de deces,
functiile membrilor Comisiei vor inceta in mod individual prin demisie sau destituire.
• Articolul 222 (inlocuit) prevede Curtea de Justitie asistata de catre opt avocati
generali.
• Articolul 223 menționa faptul că avocatii si judecatorii generali ai Curtii de Justitie sunt
numiti prin comun acord de catre guvernele statelor membre pentru o perioada de 6
ani.
• Articolul 263 prevede instituirea unui comitet cu caracter consultativ, denumit
“Comitetul Regiunilor”
• În articolul 130 Comisia isi respecta indatoririle respectand orientarile politice ce au fost
stabilite de catre presedinte și decide si organizarea interna in scopul asigurarii
coerentei, eficacitatii si caracterului colegial al actiunii sale.
• În articolul 45c putem observa cum Curtea de Conturi verifica totalitatea conturilor de
venituri si cheltuieli ale comunitatii
 Tratatul de la Nisa a fost semnat de catre sefii de stat si de guvern al statelor membre
UE la data de 26 februarie 2001, in cadrul Consiliului european de la Nisa (Franta) si a
intrat in vigoare dupa incheierea procesului de ratificare la data de 1 februarie 2003.
 TRATATUL DE LA LISABONA
• Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2009.
• Tratatul de la Lisabona a fost demarat sub forma unui proiect de tip constitutional la
sfarsitul anului 2001, prin declaratia Consiliului European privind viitorul Uniunii
Europene.
• Contextul elaborarii Tratatului de la Lisabona este rezultatul negativ al celor doua
referendumuri asupra Tratatului constitutional organizate in lunile mai-iunie 2005, in
urma carora Consiliul European a decis sa aiba o “perioada de reflectie” pentru 2 ani.
• Tratatul de la Lisabona nu contine articole care sa stabilieasca in mod oficial
suprematia dreptului Uniunii asupra legislatiei nationale .
TRATATUL DE LA LISABONA DISTINGE TREI
TIPURI DE COMPETENTE ALE UNIUNII:

• competenta exclusiva, potrivit careia Uniunea Europeana este singura care poate sa
adopte dispozitii legislative , statele membre avand doar rolul de punere in aplicare.
• competenta partajata potrivit careia statele membre au dreptul de a legifera si de a
adopta masuri obligatorii din punct de vedere juridic in cazul in care Uniunea nu si-
a exercitat competenta.
• competenta de sprijin potrivit careia UE adopta masuri de sprijin sau de completare
a politcilor statelor membre
• Conform articolului 1a din Tratatul
de la Lisabona, Uniunea se
intemeiaza pe valorile respectarii
demnitatii umane, libertatii,
democratiei, egalitatii, a statului de
drept, precum si pe respectarea
drepturilor omului, inclusiv a
peroanelor ce apartin unor minoritati.
• Articolul 6 mentioneaza faptul ca
Uniunea recunoaste drepturile,
libertatile si principiile ce sunt
prevazute in Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene din
7 decembrie 2000.
• Articolul 7a prezinta faptul ca Uniunea
dezvolta relatii privilegiate cu tarile care sunt
invecinate, pentru a putea fi stabilit un
spatiu de prosperitate si o buna vecinatate ,
• Conform articolului 9e Consiliul European
hotaraste cu o majoritate calificata, cu
acordul presedintelui Comisiei numirea
Inaltului reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe si politica de securitate.
In concluzie pot spune ca Tratatul de la Lisabona reprezinta esenta asigurarii functionarii
eficiente si coerente a Uniunii Europene.
 BIBLIOGRAFIE :
1. Europe’s Postwar Periods - 1989, 1945, 1918: Writing History
Backwards, Martin Conway, Pieter Lagrou, Henry Rousso
1. Lex Access to European Union law, (04.04.2018), “Actul unic
2. TRATATUL de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi European” ;
Oţelului
2. Ina Sokolska, (09-2021) , “Tratatele de la Maastricht și de la
3. CONFERINŢA INTERGUVERNAMENTALĂ PENTRU PIAŢA Amsterdam”: Fișe descriptive despre Uniunea Europeană:
COMUNĂ ŞI EURATOM Parlamentul European;
4. Tratat de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice 3. Wikipedia.org, (02.07.2021), “Tratatul de la Maastricht,
5. https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro?fbclid=IwAR2T documentul care stă la baza Uniunii Europene de astăzi”:
6zHk6yvTUKMkYCejPFEjHof6BoHWZQ7YrZdz5NsvDscmdS- Descoperă.ro E lumea ta!;
UlOrU0es
4. Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online:
6. https://www.youtube.com/watch?v=pzhpA7_-1oA Daniela Juncu, (2018, 11, 01), “DOCUMENTAR: Tratatul de la
Maastricht privind Uniunea Europeană, 25 de ani de la intrarea în
7. https://www.youtube.com/watch?v=grDDeqn6GkE vigoare”: Agerpres;
8. Actul Unic European, (1 iulie 1987), art. 8A, art. 130R, art. 130S, 5. Tratatul de la Amsterdam, (1 mai 1999), art.8;
art.130T, art.30 ;
6. Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor
9. Ina Sokolska, (09-2021) , “Progresele realizate până la Actul online: Gabriela Badea, (2019, 05,01), “FRAGMENT DE
Unic European”: Fișe descriptive despre Uniunea Europeană: ISTORIE: Douăzeci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la
Parlamentul European; Amsterdam” : Agerpres.