1.

2 Contabilitatea națională

 Precursori: François Quesnay, Adam Smith, Thomas R. Malthus, David Ricardo, Karl
Marx.
 Fondatori: J.M.Keynes, J. Meade si R. Stone, Jean Tinbergen

Definiție: Contabilitatea naţională descrie cifric activitatea economică, fluxurile materiale, de

venituri şi financiare, care au loc în economie între diferiţi agenţi economici.
 Prin contabilitatea naţională realitatea economică este reprezentată sub forma
circuitului economic.
1.3 Măsurarea rezultatelor macroeconomice.
Indicatorii macroeconomici sintetici
1.3.1. Măsurarea rezultatelor: funcţii, sisteme de calcul, principii şi metode
Măsurarea rezultatelor economice prin asemenea indicatori indeplineşte o serie de funcţii
esenţiale:
- rolul de evidenţă statistică
-punctul de plecare in luarea deciziilor
-comparaţii internaţionale
Există două sisteme de măsurare a rezultatelor de ansamblu:
 sistemul conturilor naţionale (SCN) - specific ţărilor cu economie de piaţă. Se
fundamentează pe teoria factorilor de producţie elaborată de către Jean Baptiste Say .
 sistemul producţiei materiale (SPM) folosit in ţările cu economie centralizat – planificată.
Are la bază teoria muncii productive.
Principii de măsurare:
 a) se evaluează ansamblul activităţii economice;
 b) indicatorii sintetici de rezultate cuprind numai bunurile şi serviciile care sunt vândute pe piaţă;
 c) produsele şi serviciile se includ in calcul numai in condiţiile in care sunt urmarea activităţii in intervalul de
timp pentru care se determină respectivii indicatori. Nu sunt luate in calcul bunurile şi serviciile care
reprezintă revânzări, când tranzacţiile sunt doar o schimbare a titlului de proprietate;
 d) rezultatele activităţilor economice măsoară numai valoarea bunurilor şi serviciilor pentru uz final,
(cu excepţia Produsului Global Brut).
 e) evaluarea rezultatelor făcându-se pornind de la veniturile factorilor de producţie antrenaţi in activitatea
economică, nu include transferurile băneşti care au loc intre agenţii economici sub forma pensiilor,
ajutoarelor de şomaj, burse, alocaţii de la guvern etc. care nu sunt insoţite de un flux invers de bunuri materiale
şi servicii;
 f) delimitarea rezultatelor in funcţie de teritoriul pe care- şi desfăşoară activitatea agenţii
economici.
 g) In funcţie de sistemul de evidenţă şi de măsurare utilizat, rezultatele macroeconomice se exprimă
prin indicatori economici in formă brută (se includ alocaţiile pentru consumul capitalului fix) şi netă (nu
se includ alocaţiile pentru consumul capitalului fix).
Metode de calcul:
 a) metoda de producţie - prin care are loc agregarea produselor şi serviciilor finale
obţinute de agenţii economici in perioada de calcul (de regulă un an). Prin această
metodă, din valoarea totală a producţiei se elimină consumul intermediar, iar in cazul
indicatorilor in formă netă se exclud şi alocaţiile pentru consumul capitalului fix;
 b) metoda utilizării producţiei finale - ce constă in agregarea cheltuielilor totale ale
agenţilor economici cu bunuri materiale şi servicii ce compun producţia finală. Se
însumează cheltuielile menajelor pentru bunuri materiale şi servicii de consum,
cheltuielile publice pentru bunuri materiale şi servicii, cheltuieli pentru bunuri de
investiţii şi exportul net (diferenţa dintre export şi import);
 c) metoda costurilor sau valorii adăugate - prin care se însumează elementele care
reflectă compensarea factorilor de producţie (salariu, profit, dobândă, rentă etc.), alocaţiile
pentru consumul de capital fix (forma brută a indicatorilor) şi impozitele indirecte
(cu excepţia venitului naţional).
 
1.3.2. Indicatorii macroeconomici

 Produsul global brut (PGB) - ce exprimă valoarea totală de piaţă a bunurilor

materiale şi serviciilor obţinute intr-o anumită perioadă, de regulă, un an. Se calculează ca sumă a
producţiei brute de bunuri materiale şi servicii realizate de toate sectoarele naţionale, cu sau fără caracter
de marfă, intr-o perioadă de timp (de regulă un an).

unde:
 PGB - produsul global brut
 PGi - produsul global realizat in fiecare sector de activitate
 PFi - produsul final realizat in fiecare sector de activitate
 Ci - consumul intermediar din fiecare sector de activitate
 i = numărul de sectoare economice.
Produsul intern brut (PIB) - exprimă valoarea brută de piaţă a bunurilor
economice finale produse in interiorul unei ţări intr-o anumită perioadă, de regulă, un an, de către agenţii
economici autohtoni şi străini. Baza de calcul a acestui indicator o constituie valoarea adăugată brută a
agenţilor economici interni sau cheltuielile efectuate in economie pentru bunuri finale. Atributul de brut
provine de la faptul că se cuprind şi alocaţiile pentru consumul de capital fix (amortizarea). Sunt avute in
vedere numai produsele şi serviciile finale, adică ajunse, in cadrul acelei perioade, in ultimul stadiu al
circuitului economic.
PIB = PGB – Ci
Formule de calcul conform INS:
 Metoda de producţie: PIB = VAB + IP + TV – SP ,
unde: PIB = Produsul intern brut (preţ de piaţă)
 VAB = Valoarea adăugată brută (preţ de bază)
 IP = Impozite pe produse
 TV = Taxe vamale (drepturi asupra importurilor)
 SP = Subvenţiile pe produse
 Iar: VAB = Producţia de bunuri şi servicii – Consum intermediar.
 Metoda cheltuielilor: PIB= CF + FBCF + VS + (E - I ),
în care:

 CF = Consumul final efectiv ,

 FBCF = Formarea brută de capital fix,
 VS = Variaţia de stoc,
 E = Exporturile de bunuri şi servicii,
 I = Importurile de bunuri şi servicii.

 Metoda veniturilor: PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV-SP,

în care:
 R = Remunerarea salariaţilor
 EBE = Excedentul brut de exploatare
 AIP = Alte impozite pe producţie
 ASP = Alte subvenţii pe producţie
 IP = Impozite pe produse
 TV = Taxe vamale (drepturi asupra importurilor)
 SP = Subvenţiile pe produse.
 Produsul naţional brut (PNB) reprezintă valoarea adăugată brută a tuturor bunurilor materiale
şi serviciilor finale obţinute de către agenţii economici autohtoni care acţionează atât in interiorul
ţării cât şi in afara teritoriului naţional, intr -o perioadă de timp determinată, de regulă, un an. Se
determină pornind de la mărimea PIB la preţurile pieţei la care se adaugă valoarea adăugată brută
a agenţilor economici autohtoni din străinătate la preţurile pieţei (Vaas) şi se scade valoarea
adăugată brută a agenţilor economici străini in interiorul ţării la preţurile pieţei (Vasi):
PNB= PIB + Vaas - Vasi (1.6.)
 PNB mai poate fi determinat prin corectarea PIB cu veniturile nete primite de la restul
lumii: PNB = PIB la preţurile pieţei + remuneraţiile salariale primite de la restul lumii -
remuneraţiile salariale vărsate restului lumii + veniturile proprietăţii şi ale întreprinderilor
primite de la restul lumii - veniturile proprietăţii şi ale întreprinderilor vărsate restului lumii.
 C a l c u l a t pe baza p r e ţ u r i l o r c u r e n t e d i n t r - u n an este d e n u m i t PNB n o m i n a l , iar p e
baza p r e ţ u r i l o r c o m p a r a b i l e (ale unui an d a t ) este d e n u m i t PNB real. Prin r a p o r t a r e a
a c e s t o r a se o b ţ i n e d e f l a t o r u l PNB, ce r e l i e f e a z ă m o d i f i c ă r i l e i n t e r v e n i t e in n i v e l u l
p r e ţ u r i l o r sau in p u t e r e a de c u m p ă r a r e a b a n i l o r .
P N B n o m in a l
D e fla to ru l P N B = ( 1 .7 .)
P N B re a l

PNB ca producţie finală naţională la preţurile pieţei, exprimă sintetic oferta

naţională, privit sub aspectul cheltuielilor totale ale naţiunii pentru bunuri şi servicii acesta
reprezintă cererea agregată.

Produsul naţional net (PNN) exprimă valoarea adăugată netă a bunurilor

materiale şi serviciilor finale obţinute de agenţii economici autohtoni, in ţară sau in afara
teritoriului naţional, într-o perioadă de timp determinată, de regulă, un an. Se determină prin
scăderea din PNB a consumului de capital fix.

PNN =PNB-CCF (1.8.)

Dacă PNN este determinat prin utilizarea preţurilor factorilor de producţie, atunci el
reflectă venitul naţional.