ACTE ISTORICE

ALE EPOCII MODERNE

Partea I-a

( Prima jumătate a secolului al XIX-lea)

Profesor:CORNELIA CUCU
Liceul cu Program Sportiv
Bacău
 “Proclamaţia de la Padeş”(“Proclamaţia către
ţară”), 23 ianuarie 1821:

- cheamă tot norodul românesc să se ridice împotriva

regimului politic (fanariot) ş clerului
(“ căpeteniilor…bisericeşti şi …politiceşti”);
- desfiinţarea privilegiilor sociale;
- dreptate şi slobozenie pentru “folosul de obşte”;
- redobândirea drepturilor pierdute (datorită regimului
fanariot).
 “Cererile norodului românesc”,
februarie-martie 1821:

- domnul să respecte voinţa poporului;

- funcţiile administrative şi ecleziastice să fie obţinute pe merit;
- reducerea numărului dregătorilor şi simplificarea administraţiei;
- desfiinţarea privilegiilor sociale şi a vămilor interne;
- reînfiinţarea armatei naţionale, alcătuită din 4000 de panduri şi
200 arnăuţi;
- îndepărtarea din ţară a rudelor şi a celor aduşi de fostul
domnitor Alexandru Şuţu;
- libertatea comerţului prin micşorarea taxelor vamale;
- desfiinţarea posluşnicilor şi scutelnicilor;
- şcoli întreţinute de Biserică;
- respectarea autonomiei principatelor.
 Convenţia ruso-turcă de la Akkerman,
25 septembrie 1826:

- numirea domnilor pe timp de 7 ani de către

Divan, cu confirmarea Rusiei şi a Porţii;
- scutirea Principatelor de tribut pe timp de
2 ani;
- libertatea comerţului Principatelor, după
aprovizionarea Turciei cu grâne.
 “Actul osăbit pentru principaturile Moldova şi
Ţara Românească” (Tratatul de la
Adrianopol), 2 septembrie 1829:

- alegerea domnilor pe viaţă;

- cetăţile de la Dunăre (Turnu, Giurgiu ,Brăila)
erau restituite Ţării Româneşti;
- scutirea principatelor de obligaţia de a
aproviziona Imperiul Otoman;
- libertatea comerţului Principatelor;
- Poarta se obliga să respecte regulamentele
ce urmau sa fie introduse de către Rusia.
 Regulamentele Organice:
- elaborate de o comisie de boieri munteni şi moldoveni sub
supravegherea consului rus Minciaky;
- intră în vigoare la 1 iulie 1831 în Ţara Românească şi la 1
ianuarie 1832 în Moldova;
- Regulamentele prevedeau:
- domnul să fie ales pe viaţă, dintre marii boieri, de către o
Adunare Obştească Extraordinară;
- domnul era ajutat în conducerea treburilor ţării de un Sfat
administrativ (guvern) format din 6 membri;
- se înfiinţa o Adunare Obştească ce alcătuia legile;
- se introducea bugetul statului, votat de Adunarea Obştească;
- se introducea un impozit unic- capitaţia;
- desfiinţarea vămilor interne;
- desfiinţarea monopolului breslelor;
- înfiinţarea armatei naţionale -miliţia pământeană;
- organizarea arhivelor;
- introducerea nartului.
 “Petiţiunea – proclamaţiune”
28 martie 1848, Iaşi:

- dizolvarea vechii Adunări Obşteşti şi alegerea

uneia noi;
- desfiinţarea gărzilor de arnăuţi şi înfiinţarea gărzilor
cetăţeneşti;
- responsabilitate ministerială;
- eliberarea deţinuţilor politici;
- îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor;
- desfiinţarea taxei vamale la exportul de cereale;
- înfiinţarea unei Bănci naţionale.
 “Petiţiunea Naţională”
3-5 mai 1848, Blaj:

- independenţa naţiunii române;

- autonomia Transilvaniei;
- o nouă Constituţie pentru Transilvania,
întemeiată pe principiul egalităţii naţiunilor;
- învăţământ românesc de toate gradele;
- asigurarea libertăţii personale;
- desfiinţarea cenzurii;
- garda naţională;
- desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire.
 “Proclamaţia de la Islaz”
9 iunie 1848, Islaz:

- constituirea unei noi Adunări Obşteşti în care să fie

reprezentate toate stările sociale;
- alegerea domnului pe 5 ani;
- independenţa administrativă şi legislativă a ţării;
- egalitate în faţa legii;
- desfiinţarea privilegiilor sociale;
- drepturi politice pentru toţi cetăţenii;
- eliberarea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin
despăgubire.
“Petiţia neamului românesc din Ungaria
şi Banat”, 15 iunie 1848, Lugoj:

- recunoaşterea naţionalităţii române;

- limba româna să devină limbă oficială;
- organizarea Banatului într-un căpitănat
românesc;
- formarea unei armate române.
 “Prinţipiile noastre pentru reformarea
patriei”, 12/24 mai 1848, Braşov:

- unirea Moldovei cu Muntenia;

- abolirea privilegiilor sociale;
- desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea
ţăranilor fără despăgubire.
“Dorinţele partidei naţionale în Moldova”,
august 1848, Cernauti:

- abolirea Regulamentului Organic;

- unirea Moldovei cu Ţara Românească;
- desfiinţarea privilegiilor;
- egalitate în drepturi;
- libertate individuală.
 Convenţia de la Balta-Liman, 19 aprilie
1849, între Rusia şi Turcia:

- menţinerea ocupaţiei militare a principatelor

atât cât va fi nevoie;
- numirea domnilor pe 7 ani de către Poartă, cu
acordul Rusiei;
- Adunările obşteşti regulamentare erau
înlocuite cu Divanuri (Adunări) Ad-hoc.
 BIBLIOGRAFIE:

1. Berindei ,Dan, Românii şi Europa. Istorie, societate, cultură,

sec. XVIII-XIX, vol.I, Editura Museion, Bucureşti, 1991
2. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu,
Bucureşti,1984
3. Bulei ,Ion, Atunci când veacul se naşte, Editura Eminescu,
Bucureşti, 1990
4. Drăganu, Tudor, Începuturile şi dezvoltarea regimului
parlamentar în România până în 1916, Editura Dacia, Cluj,1991
5. Iordache, Anastasie, Goleştii, locul şi rolul lor în istoria
României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1979
6. Iordache, Anastasie, Originile conservatorismului politic din
România (1821-1882), Editura Politică, Bucureşti, 1987
7. Iordache, Anastasie, Ion I.C. Brătianu, Editura Albatros, Bucureşti,
1994
8. Iscru ,Gheorghe, Introducere în studiul istoriei moderne a
României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983
 9. Iscru,Gheorghe, Revoluţia română din 1848-1849, Editura
Albatros, Bucureşti, 1988
10.Mamina,Ion, Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi 1866-1916, Ed.
Silex, Buc.,1994
11.Nedelea, Marin,Prim-miniştrii României Mari, Editura Viaţa
Românească, Buc.,1994
12.Nedelea, Marin, Prim-miniştrii României,1859-1918,ideile
politice, Editura Niculescu,Bucureşti,1994
13. Pascu,Vasile, Istoria modernă a românilor (1821-1918),Editura
“Clio Nova”, Bucureşti,1996
14. Platon ,Gheorghe, Istoria modernă a României, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
15. Scurtu, Ioan, Democraţia la români, Editura Humanitas ,
Bucureşti,1990
16. Scurtu, Ioan, Monarhia în România, 1866-1947, Editura
Danubius, Bucureşti, 1991
17. Tanasă, Gheorghe, Arsene ,Ştefan, Crestomaţie pentru studiul
istoriei moderne şi contemporane a românilor în învăţământul
preuniversitar,Ed.Spiru Haret, Iaşi,1996
SFÂRŞIT