FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSILOLOGIE

MASTER: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

ANUL I, PITEȘTI
 
 

   

  Feedback-ul în comunicarea
interpersonală

OPREA Ionela
TUDOR Carolina- Ileana

Pitești
20201
A COMUNICA ÎNSEAMNĂ A FI INTERESAT SĂ-ȚI TRANSMIȚI
IDEILE ȘI SĂ LE CUNOȘTI PE ALE CELORLALȚI, ÎNSEAMNĂ A
ARĂTA CĂ-ȚI PASĂ.
PIRAU ELENA

Ce reprezintă comunicarea?
 un schimb de mesaje;
 o modalitate de exprimare;
 un sistem de referinţă;
 ……….
De ce comunicăm?
 pentru a informa; Ce comunic?
 pentru a convinge;  informaţii;
 pentru a conduce eficient;  obiective;
 pentru a motiva;  decizii;
 pentru a lua decizii;  laude;
 pentru a rezolva probleme;  critici;
 pentru a coordona;  evaluări periodice;
 pentru a influenţa;  ……..
 pentru a schimba
comportamente;
 …………..
 CE ESTE FEED-BACK-UL?
 Feedback-ul este un instrument folosit permanent,
indiferent de domeniu, atât în viaţa personală cât şi în
viaţa profesională.

 FEEDBACK : Retroacţiune care se manifestă la nivelul a

diferite sisteme (biologice, tehnice etc.) în scopul
menţinerii stabilităţii şi echilibrului lor faţă de influenţe
exterioare; retroacţiune inversă, conexiune inversă,
cauzalitate inelară, lanţ cauzal închis.(conform D.E.X.)
 CE NU ESTE FEED-BACK-UL?
 Feedback-ul nu este un sfat! Aceasta este cea mai mare
greşeala care se face. Mulţi dintre noi credem că dăm
feedback atunci când dăm sfaturi! Insă trebuie să
înţelegem că acest lucru nu reprezintă un feedback,
întrucât nu reprezintă o reacţie, fiind o teoretizare pe
marginea unei situaţii, şi nici nu atinge scopul feedback-
ului -anume reglarea şi echilibrul sistemului.
 Feedback-ul nu este sondare psihologică. Aceasta e o altă
greşeală, când facem pe experţii, nefiind nici momentul şi
nici cazul! De cele mai multe ori vom cădea în păcatul
psihologului amator, acela care vede dincolo de lucruri. Să
nu uitam că interlocutorul nu ne-a cerut să-i descifram
intenţiile sau motivaţia, ci vrea de la noi doar un feedback.
 SCOPUL FEEDBACK-ULUI
 Feedback-ul are drept scop menţinerea unui anumit
echilibru, un răspuns la o anumita cauză, el nu trebuie
sa fie o reacţie la ceea ce a declanşat cauza ci doar la
efect! Feedback însemnă a oferi celorlalţi un răspuns
eficient pentru a le comunica exact ceea ce ne
deranjează, în ce mod ne afectează, sau ce dorim să
facă ceilalţi. Trebuie să facem acest lucru fără a leza
cealaltă persoană, a minimaliza apărarea, ci, a-i face pe
ceilalţi să înţeleagă că doar comportamentul mă
deranjează sau îmi place, nu persoana.
 DE UNDE VINE PUTEREA
FEEDBACK-ULUI?

 Puterea feedback-ului vine din faptul că el poate

redresa, menţine o stare bună sau schimbă un
comportament. Feedback-ul îi permite celuilalt să
primească un răspuns vizavi de acţiunea lui. Feedback-
ul este constructiv când face referire numai la acţiunea
în sine şi nimic altceva. Dacă într-adevăr vrei ca o
persoană să ştie ce părere ai în legătură cu un anumit
lucru, descrie acea stare pe care ai avut-o în momentul
în care ai interacţionat cu lucrul respectiv!
 EFECTUL DE BUMERANG AL FEEDBACKULUI?

 A da un sfat, a face o sondare sau a critica un comportament nu este

eficient.
 Acest lucru poate deveni eficient în cazuri foarte rare, însă ele nu
permit individului să afle care este părerea ta despre un anumit
lucru.
 Cu alte cuvinte, dacă te trezeşti că o să critici atunci când ţi s-a cerut
doar un feedback, e foarte uşor ca celălalt să se aşeze pe poziţie
conflictuală.
 Să nu fi mirat atunci, că tu doar i-ai spus adevărul, pentru că nu i-ai
spus adevărul!
 Foarte important : atunci cand primesti un feedback, spune doar
"Multumesc". Nu trebuie nici sa te certi, nici sa contrazici, nici sa dai
feedback la feedback!
ATUNCI CAND VREI SA OFERI FEEDBACK EFICENT POTI
URMA PATRU PASI SIMPLI:

1. Observa ceea ce persoana spune si face (am observat

ca...)
2. Descrie fara a judeca, ceea ce ai vazut (am vazut ca,
A, B, C, …)
3. Descrie sentimentele/gandurile tale legate de
comportamentul observat (am simtit…)
4. Descrie impactul asupra ta (mi-a placut, nu mi-a
placut, m-a demotivat, nu m-a demotivat etc…)
EXEMPLE:
 INTREBARE: Ce parere ai despre aceasta carte?
RASPUNS GRESIT: Cred ca ar trebui sa o scrii din nou!
Feedback corect:Mi s-a parut o carte incompleta, nu am
reusit sa o inteleg!
 INTREBARE: Cum ti se pare aceasta masina?
RASPUNS GRESIT: Cred ca ar trebui sa mai incerci si alte
variante!
Feedback corect:Raportul pret calitate nu mi se pare ca
fiind unul bun. Nu mi se pare asa frumoasa!
 INTREBARE: Cum ti se pare acest demers?
RASPUNS GRESIT: Eu in locul tau nu as fi facut asa ceva!
As fi inceput mai degraba cu ....
Feedback corect: Acest demers personal mi se pare
eficient!
 INTREBARE: Cum ti se pare acest raport de evaluare?
RASPUNS GRESIT: Cred ca ti-ai dat toata silinta sa iasa o
treaba buna!
Feedback corect: Mi se pare un raport complet si obiectiv!
 Sa presupunem ca cineva trebuia sa predea un raport acum
doua zile
RASPUNS GRESIT: trebuia sa-mi aduci raportul tau acum
doua zile!
Feedback: Asteptam raportul tau acum doua zile.
 Sau cand cineva vorbeste pe un ton ridicat:
RASPUNS GRESIT: Esti un nesimtit, nu te intereseaza ce spun
si ceilalti!
Feedback: atunci cand vorbesti pe acest ton eu nu reusesc sa
mai inteleg nimic.
OFERIREA DE FEEDBACK ELEVILOR
OFERIREA DE FEEDBACK DIN PARTEA PROFESORULUI CONTRIBUIE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR
ELEVILOR PRIN SCOATEREA ÎN EVIDENŢĂ A PROGRESELOR ŞI NU A DEFICIENŢELOR. AVÂND PARTE DE
FEEDBACK CU PRIVIRE LA PROGRESELE SALE, UN ELEV ARE POSIBILITATEA DE A FACE VERIFICĂRI
ÎMPREUNĂ CU PROFESORUL ŞI A DE PUNE ÎNTREBĂRI. ELEVII GĂSESC RĂSPUNSURI LA URMĂTOARELE
ÎNTREBĂRI ÎN CURSUL ACTIVITĂŢII DE FEEDBACK CU PRIVIRE LA PROGRESELE PE CARE LE FAC:

• Sunt pe drumul cel bun?

• Ce pot să îmbunătăţesc?
• Ce fac bine?
• Cum stau în general?
• Primind feedback referitor la progresul său, un elev va fi capabil să se
monitorizeze cu succes, să aibă aspiraţii mai mari pentru realizările viitoare,
mai multă mulţumire de sine şi performanţe mai bune în general. Alocând
timp pentru a discuta cu elevul şi a oferi critici constructive, ajutrul necesar,
sugestii şi feedback pozitiv, profesorii pot avea un impact pozitiv asupra
procesului de învăţare. Marzano, Pickering şi Pollock (2001) enumeră oferirea
de feedback printre cele nouă strategii eficente ale procesului de predare-
învăţare, în cartea Classroom Strategies that Work: Researched-Based
Strategies for Increasing Student Achievement (Strategii pentru clasă care
funcţionează: Strategii bazate pe cercetare pentru performanţe mai bune ale
elevilor).
FEEDBACK-UL EFICIENT TREBUIE:

 Să fie „corectiv” prin natura sa

      Feedback-ul trebuie să le ofere elevilor o explicaţie cu privire
la motivele pentru care ceea ce fac este corect sau incorect.
    * Să aibă loc la momentul potrivit
      Feedback-ul imediat este necesar pentru a fi cel mai eficient
    * Să fie specific unui criteriu
      Feedback-ul trebuie să aibă drept referinţă un nivel specifc
de competenţe sau cunoştinţe şi nu să constituie o normă în
sine.
    * Să le permită elevilor să ofere propriul feedback
      Elevii trebuie să fie capabili să-şi monitorizeze propriul
progres prin autoevaluare pe baza feedback-ului primit de la
profesor.
 Literatura didactică română surprinde, în general, metode de feedback
orientate către evaluarea gradului în care obiectivele operaționale stabilite
au fost atinse, un feedback care se centrează exclusiv pe conținuturi sau
competențe, ignorând elementul uman. Elevul nu este un robot care execută
o comandă, ci, din contră, el este o entitate cu interese proprii, cu preferințe,
cu care profesorul trebuie să încurajeze o relație de colaborare. Este
dezirabilă oferirea unui feedback bilateral, care să vizeze cuantificarea
acestor opinii și de aceea  se impune utilizarea unor metode eficace, care să
respecte principii fundamentale ale oferirii feedback-ului. Printre acestea
amintim caracterul anonim al oferii de feedback, discutarea ulterioară a
rezultatelor, asumarea și aplicarea concluziilor rezultate.
 Dintre avantajele cele mai evidente ale acestui demers se numără
sentimentul de valorizare pe care-l au elevii în cadrul lecției, ei devenind
astfel o parte activă a conceperii acesteia, descoperirea punctelor slabe și
ale punctelor tari ale abordării lecției, însă nu este de trecut cu vederea
avantajul direct al formării unei culturi a evaluării (unei persoane), analizând
activitatea acestuia, nu personalitatea.
 Voi prezenta în continuare câteva dintre aceste metode interactive, care
oferă cadrului didactic o imagine reflectată în viziunea elevilor a modului în
care reușește să atingă țelurile propuse.
 I. Metoda semaforului. Este o metodă simplu de aplicat, care constă în utilizarea
simbolică a celor trei culori ale semaforului, roșu (dezacord), verde (acord), galben
(nehotărâre). Participanții la consultare au la dispoziție cartonașe cu cele trei culori, iar în
momentul chestionării arată cartonașul potrivit pentru a ilustra reacția considerată de ei
potrivită față de întrebarea adresată. Metoda poate fi utilizată la începutul lecției, pentru
a determina tabloul așteptărilor, ca feedback intermediar ( ex. Sunt mulțumit cu
activitatea de până acum.) , ca modalitate de consultare rapidă în cazul necesității
obținerii unui răspuns ( ex. Este oportună organizarea Festivalului german de film?) sau
pentru evaluarea finală a activității (de ex. Tema aleasă a fost utilă/  Evenimentul a fost
interesant etc).

 Metoda este adecvată pentru aproape orice grupă de vârstă, chestionarea

durează în jur de 10 minute și, așa cum am menționat mai sus, utilizează
simboluri simple. Costurile organizării sunt restrânse, iar organizarea este facilă.
 II. Metoda ”Cinci degete”. Această metodă de asigurare a feedback-ului este
extrem de simplu de folosit, necesitând doar o coală de hârtie, pe care elevii
desenează propria mână. Fiecare deget este asociat unei întrebări, așa cum reiese
și din imaginea de mai jos. Elevii sunt chestionați cu privire la punctele tari sau
slabe ale activității (”Ce a fost bine?; Ce poate fi îmbunătățit?”), cu privire la
conținuturile învățării (”Ce am învățat?”), despre atitudini/sentimente (pozitive sau
negative) pe care le-a generat activitatea (”Ce iau cu mine?”) și despre eventuale
propuneri pe care aceștia le pot avea.
• Metoda poate reprezenta o alternativă la clasicul chestionar și are avantajul de a necesita
puține resurse, de a fi ușor de aplicat și de a da posibilitatea elevilor de a se exprima liber,
fără a fi obligați să aleagă între variante de răspunsuri.
• III. Metoda ”Ținta”. Este o metodă bazată de o scală, care poate fi, după necesități, mai
amplă sau mai simplă. ”Ținta” are niveluri de evaluare de la 1 la 4, după cum reiese din
imaginea de mai jos, însă ea poate fi concepută cu mai multe astfel de niveluri. De
asemeni, ”Ținta” reflectă și un număr limitat de întrebări, în funcție de domeniile față de
care își exprimă opinia elevii (de exemplu: Metode și organizarea activității, Atmosfera de
învățare în clasă,  Tema și conținuturile, Motivația mea). Pentru a aplica această metodă
este necesară de o coală de hârtie de flipchart sau de o tablă magnetică. După caz, elevii
au nevoie de abțibilduri sau de magneți, pe care le folosesc pentru a le plasa în unul dintre
cercurile ”țintei”.
 Profesorul face o însumare a punctelor și discută despre rezultatele feedback-ului cu elevii
pentru a identifica soluții pentru îmbunătățirea procesului educativ.

Feedback-ul activ constructiv

 “Feedback-ul activ constructiv ne ajută să dezvoltăm și să menținem relații
personale strânse. Dacă îl folosim, ne vom simți mai bine și îi vom face și pe
ceilalți să se simtă apreciați și ascultați.”
 Iată două exemple privind cele 4 modalități prin care putem răspunde la o
reușită sau la o veste bună.
 Elevul tău: „Rezultatul adunării este 67.”
 RĂSPUNSURI
 EFECTE
 Activ constructiv
 „Bravo, ți-ai amintit să ții unu în minte când ai adunat. Se vede că ai exersat
adunările și scăderile supraunitare”.
 Răspunsul apreciază pozitiv reușita elevului și îi punctează exact comportamentul
care a dus la reușită. Elevul e motivat să repete reușita și știe ce comportament
duce la succes. Comportament non-verbal: zâmbet, contact vizual.
Pasiv constructiv
„Bravo!”
Răspunsul apreciază pozitiv reușita elevului, dar nu îi punctează
exact comportamentul care a dus la reușită. Elevul e motivat să
repete reușita, dar nu știe ce comportament duce la succes.
Comportament non-verbal: zâmbet, contact vizual.
Activ distructiv
„Mă mir că ai nimerit și tu odată răspunsul bun.”
Apreciază reușita elevului într-un mod negativ. Elevul nu este
motivat să repete comportamentul. Comportament non-verbal:
încruntare/zâmbet ironic.
Pasiv distructiv
„Alte răspunsuri”?
Ignoră complet reușita elevului. Elevul nu este motivat să repete
comportamentul. Comportament non-verbal:
încruntare/zâmbet ironic: mimică inexpresivă, absența
contactului vizual.
 Copilul tău: „Am intrat în echipa de fotbal a școlii!”
 RĂSPUNSURI

 EFECTE

 Activ constructiv

 „Bravo! Ai exersat atât de mult vara asta și uite că se vede. Abia aștept să te văd jucând în primul meci.

Povestește-mi mai multe.”

 Răspunsul apreciază pozitiv reușita copilului și îi punctează exact comportamentul care a dus la reușită.

Copilul știe ce comportament duce la succes. Comportament non-verbal: zâmbet, contact vizual.
 Pasiv constructiv

 „Bravo!”

 Răspunsul apreciază pozitiv reușita copilului, dar nu îi punctează exact comportamentul care a dus la

reușită. Copilul nu știe ce comportament duce la succes. Comportament non-verbal: zâmbet, contact
vizual.
 Activ distructiv

 „Deci acum trebuie să arunc o grămadă de bani pe echipamentul tău. Și parcă nu făceam destule drumuri

cu mașina, acum mai trebuie să te duc și la antrenamente.”

 Apreciază consecințele negative ale reușitei copilului. Comportament non-verbal: încruntare/zâmbet

ironic.
 Pasiv distructiv

 „Aha. Ce vrei să mănânci la cină?”?

 Schimbă subiectul, ignoră complet reușita copilului. Comportament non-verbal: Mimică inexpresivă,

absența contactului vizual.

 Feedback-ul activ constructiv ne ajută să dezvoltăm și să menținem relații personale strânse: cu copiii

noștri, cu elevii noștri, cu partenerii și cu prietenii. Dacă îl folosim, ne vom simți mai bine și îi vom face și pe
ceilalți să se simtă apreciați și ascultați.
 Bibliografie:
 Cursul de formare de formatori

 I R., Adler, G., Rodman, apud I., Dumitru, D., Ungureanu,

Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei, Cartea
Universitară, Bucureşti
 I Vrasmas, Ecaterina Adina, Consilierea şi educaţia
părinţilor, Bucureşti, 2002, ARAMIS,
 Internet

