c







 
Ô
 c  

` David A. Kolb (1939 - )

` Este un teoretician american al caror interese si

publicatii se concentreze pe invatarea
experentiala, schimbarea individuala si sociala,
dezvoltarea carierei si educatiei executive si
profesionale.

` El este fondatorul si creatorul Experienta Bazata

pe Sistemul de Invatare (EBLS) precum si profesor
al comportamentului organizational in Case
Western Reserve University, Cleveland, Ohio.
u







` Instruirea este concepută ca un proces ce decurge în patru etape,
` iar stilul de învăţare este preferinţa pentru două etape ͞vecine͟ :

conceptualizarea abstractă ü
 experienţă concretă

?
??? 
 üersus  ?
??? 


` David Kolb a stabilit principiile acestora, conceptualizîndu-le ca un

continuum, după cum urmează:
1) Experienţa concretă: a fi implicat într-o situaţie experenţială inedită.
2) Observarea reflexivă: a observa pe alţii sau a se observa pe sine însuşi.
3) Conceptualizarea abstractă: a crea teorii pentru a explica cele
observate.
4) Experimentarea activă: a utiliza teoriile pentru a soluţiona probleme, a
lua decizii.
c




  
 £ 


` ëonvergent ’›
 

`ivergent ’  

`6similator ’u 
  

` 6comodator (6  )
›entru a stabili cele patru stiluri de instruire, Kolb face referinţă la patru procese
fundamentale de învăţare:
observarea, gîndirea, emoţia şi acţiuneaM

Emotia si simturile (exprienta concreta)

ͻ Subiectii ͞doar͟ percep informatia.
ͻ persoanele fac raţionamente, în baza emoţiilor şi sînt empatice.
ͻ consideră că abordările teoretice sînt inutile şi preferă să trateze fiecare
situaţie drept un caz unic.
ͻ învaţă cel mai eficient atunci cînd li se aduc exemple concrete şi cînd se pot
implica în activităţi.
ͻ Ei tind să relaţioneze cu colegii, dar evită autorităţile.
ͻ Instructorul/profesorul are doar rolul de ͞salvamont͟ în instruirea unor
astfel de educabili ʹ autodirectivi şi autonomi.

^ 

 (^ ?
??? 

ͻ indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii.
ͻ tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii.
ͻ se bazează pe observaţii minuţioase.
ͻ preferă lectura şi scrierea.
ͻ aşteaptă de la profesor interpretări experte, dorind ca acesta să le fie şi
ghid, şi maestru în repartizarea sarcinilor.
 
 (???  
 ?
?)
ͻ Subiecţii compară felul în care informaţia corespunde experienţei
anterioare.
ͻ prezenţa unei abordări analitice, conceptuale despre învăţare, care
corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea raţională.
ͻ sînt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri.
ͻ învaţă mai eficient atunci cînd sînt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii
impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică.
ͻ ›refera lecturile teoretice şi exerciţiile de reflectare.

6   (
??? 
)
ͻ se gîndesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi
modalităţi inedite de a acţiona.
ͻ învaţă mai eficient atunci cînd se pot angaja în proiecte, teme
pentru acasă sau discuţii în grup, detestînd lectura.
ͻ Sunt preferate feedback-ul colegilor, autoevaluarea şi
autodirecţionarea.
ͻ Sunt extrovertiti.
 u 
   6 
(sau Asimilatorii) (sau Acomodatorii)

c








›
    
(sau Convergenţii) (sau Divergenţii)
Invatarea mersului pe bicicleta:
ͻ Reflexivii ʹ se gandesc la ciclism si privesc alte persoane care se plimba cu
bicicleta.
ͻ Teoreticienii ʹ inteleg care este tehnologia mersului pe bicicleta si au
convingere ferma ca o vor face si ei in curand.
ͻ ›ragmaticii ʹ solicita indicati practicesi tehnici de conducere de la un
expert.
ͻ Activii ʹ se urca pe bicicleta si incearca sa nu cada de pe ea.

Invatarea unui program software:

ͻ Reflexivii ʹ se gandesc la ceea ce ar putea face chiar acuma.
ͻ Teoreticienii ʹ citesc un manual pentru a face fata situatiei.
ͻ ›ragmaticii ʹ folosesc persoane din anturajul sau pentru a sti
ce trebuie sa faca.
ͻ Activii ʹ se aseaza la calculator si incearca sa lucreze.

Invatarea algebrei:
ͻ Teoreticienii ʹ asculta explicatiile de rigoare.
ͻ ›ragmaticii ʹ avanseaza pas cu pas.
ͻ Activii - practica.
ͻ Reflexivii ʹ te plictisesc, povestindu-ti despre ecuatii
 c 
 ›
 
  

 
  
 
 

ͻ Acumulează cunoştinţele prin analiză şi apoi aplică noile

idei/concepte în practică.
ͻ Abilitatea de a aplica ideile noi este punctul forte al
acestora.
ͻ Sistematizează informaţia prin intermediul
raţiona-mentelor ipotetico-deductive.
ͻ ›un un accent deosebit pe gîndirea raţională şi concretă,
rămînînd relativ ͞reci͟
ͻ Decît să ͞irosească͟ timpul cu oamenii, ei preferă să
mediteze, să inventeze ceva.
c
   
 
  

 


 

ͻ Acumulează cunoştinţe cu ajutorul intuiţiei.

ͻ Işi utilizează la maxim aptitudinile imaginative şi abilitatea de
a vedea situaţii complexe din mai multe perspective,
ajungînd, prin sinergie, la formarea unui gestalt semnificativ.
ͻ ›osedă, de asemenea, abilitatea de a integra eficient
informaţia într-un tot întreg.
ͻ ›unctul forte al divergenţilor îl constituie abilitatea lor
imaginativă, fiind consideraţi opuşii convergenţilor.
ͻ Subiecţi sînt emoţionali şi excelează în artă şi literatură.
c
u 

  
 
 
 


 

ͻ abilitatea de a crea modele teoretice şi raţional-inductive

este punctul lor forte.
ͻ învaţă prin analiză, planificare şi reflectare.
ͻ nu pun accentul pe aplicarea practică, ci se focusează pe
dezvoltarea teoriilor, deseori ignorînd faptele dacă acestea
nu corespund cu teoria.
c 
6 
 
  


 
 

ͻ Subiecţii stilului dat excelează în situaţiile în care trebuie să

aplice teoriile ştiute unor circumstanţe specifice.
ͻ ›unctul forte al acestora este abilitatea de a realiza ceva şi de a
se implica într-o nouă experienţă.
ͻ abordează problema într-o manieră intuitivă, mergînd pe calea
încercărilor şi erorilor.
Ei obţin cunoştinţe mai curînd de la alte persoane decît prin
intermediul abilităţilor lor analitice.
ͻ acomodatorii sînt cei care-şi asumă riscuri.
 üa multumesc.

Si sper ca nu v-am plictisit.

RespectÔ si admiratie totala,
Al dumneavoastra, mereu relativ simpatic͙
FARIDIAN