VAISĂRHOFER IULIA-MARIA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,

ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
UNIVERSITATEA DIN ORADEA

UTILIZAREA IZVOARELOR ISTORICE DE CĂTRE NICOLAE BĂLCESCU ÎN

LUCRAREA ,,ROMÂNII SUPT MIHAI VOIEVOD VITEAZUL”
Nicolae Bălcescu – istoric romantic

Fig. 1 - Portretul lui Nicolae Bălcescu

Sursa:
http://galeriaportretelor.ro/item/nicolae-balcescu-3/
 Cercetarea și izvoarele istorice în opera bălcesciană

 Modalitatea de cercetare și maniera în care a utilizat sursele istorice, l-au așezat pe Nicolae Bălcescu în rândurile istoricilor moderni.
 ,,Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, capodopera lui Bălcescu uimește prin: cercetarea amplă, sursele analizate și stilul folosit.
 Izvoarele istorice utilizate de către istoricul român numără peste 100 de titluri și pot fi clasificate în mai multe categorii: cronici,
lucrări de referință, poeme, corespondență, acte oficiale .
 Fig. 3 - Scrisoare trimisă de Nicolae Bălcescu către Ion Ghica, în ianuarie 1844.
Sursa: Nicolae Bălcescu, Opere. Corespondența, vol. IV, ediție îngrijită de G. Zane și Elena
Zane, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 45.

Fig. 2 - Cartea a doua a lucrării ,,Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, aflată în manuscris
Sursa:
Al. Dima, Paul Cornea, I.C Chițimea, Eugen Teodoran, Istoria literaturii române: de la Școala
Ardeleană la Junimea, vol. II, Editura Academiei Republcii Socialiste România, București, 1968,
p. 521.
 Cronici românești

 Au reprezentat una dintre sursele istorice cele mai des consultate de către Nicolae Bălcescu. Ca dovadă în acest sens
stau lucrările unor cronicari de talia lui Grigore Ureche, Miron Costin, Radu Popescu, Nicolae Costin, Ion Neculce.
 Cronici străine

 Nicolae Bălcescu a cercetat cu atenție sporită cronicile străine și a așezat sub semnul comparației
părerile diverșilor autori cu privire la domnitorul Mihai Viteazul și la statutul românilor sub
domnia acestuia. În calitate de exemple în acest sens pot fi privite cronicile unor autori precum:
Cesare Campana, Baltazar Walther, Stephanus Szamosközy, Paul Piasacki, Mustafa Naima,
Johann Filstich.
 Fig. 4 - Portret al domnitorului Mihai Viteazul (cabinetul de ștampe - Biblioteca Regală din
Paris)
Sursa: Nicolae Bălcescu, Opere. Scrieri istorice, politice, economice, 1844-1847, vol. I, ediție
îngrijită de G. Zane și Elena Zane, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974, p.
219
 Lucrări românești

 Sursele consultate de către Bălcescu constituie vaste categorii documentare. Trebuie

menționat faptul că pentru elaborarea operei bălcesciene au fost utilizate
lucrări ale unor autori români de o deosebită importanță în sfera istoriei. În acest sens, amintim
scrierile lui Dimitrie Cantemir și ,,Letopisețul Moldovei”, întocmit de către Mihail
Kogălniceanu.
 Lucrări străine

 Bălcescu a urmărit într-o manieră obsesivă aprofundarea informațiilor despre subiectul stabilit, fapt
pentru care a studiat multiple opere ale istoricilor străini. Amintim scrierile unor autori cum ar fi:
Nicolaus Istvánffy, Hieronymus Ortelius, Ciro Spontoni, Jacques Austin de Thou, Ioannis Bisselius,
Giovanni Sagredo, Johann Christian von Engel, Joseph von Hammer, Wolfgang Bethen, Ascanio
Centorio, Michel Baudier, Ignaz Aurelius Fessler, Claude Louis Michel de Sacy, Lazaro Soranzo,
Georgius Pray, Edward Gibbon.
 Fig. 6 - Lupta de la Târgoviște
Sursa: Nicolae Bălcescu, Opere. Scrieri istorice, politice și economice, 1844-1847, vol. I, ediție
îngrijită de G. Zane și Elena Zane, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974, p.
276.

Fig. 5 – Bătălia de la Călugăreni

Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/
 Poeme

 După cum însuși Nicolae Bălcescu mărturisea, studiul vechilor surse istorice trebuia completat de analiza unor
izvoare noi: poezii și tradiții populare, legi sau însemnări ale călătorilor străini. Sub acest aspect putem observa că
istoricul român a avut în atenție câteva poeme printre care se enumeră cel elaborat de vistiernicul grec Stavrinos și o
poezie scrisă de Grigore Alexandrescu.
 Fig. 8 - Unirea de la 1600
Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/

Fig. 7 - Bătălia de la Giurgiu

Fig. 9 - Uciderea lui Mihai Viteazul
Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/ Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/
 Considerații finale

 Din perspectiva utilizării bibliografiei pentru întocmirea lucrării, Nicolae Bălcescu se numără printre
istoricii moderni a cărui stil resaltă datorită caracterului științific și a cercetării atente a veridicității
informațiilor extrase din multiplele surse consultate.
 O caracteristică evidentă a scrierii bălcesciene face referire la diversitatea surselor folosite de către
istoric. Astfel că informațiile dobândite din diferite lucrări de erudiție sunt completate de consultarea
unor noi izvoare precum poemele, periodicile, actele oficiale, ceea ce aduce o notă de originalitate
textului.
 Un aspect definitoriu al utilizării izvoarelor istorice de către Bălcescu are în vedere compararea
diverselor surse cu privire la evenimentele prezentate pe parcursul lucrării. Din acest punct de vedere,
reiese spiritul critic și seriozitatea cu care Nicolae Bălcescu a tratat cercetarea surselor.
Vă mulțumesc pentru atenție!