Sunteți pe pagina 1din 3

HIDROGRAFIA EUROPEI

A. APELE CURGĂTOARE
• se caracterizează prin • Râurile și fluviile
1. din Europa Sudică (Mediteraneeană)
următoarele elemente: se varsă în Marea Mediterană sau
 Lungime (distanța de la Oceanul Atlantic: Pad, Tibru, Tejo
izvoare la vărsare) 2. din Europa Vestică se varsă
predominant prin estuare, debitul este
 Debit (cantitatea de apă, ridicat și sunt alimenatate din
care curge printr-o secțiune precipitații: Fluviile Tamisa, Elba, Sena
într-un interval de timp) 3. din Europa Estică se varsă în Marea
Neagră și în Marea Caspică și formează
 Alimentare (sursele din la gura de vărsare deltă: Volga,
care un râu își adună apele: Dunărea
ploaie, subteran, ghețari, 4. din Europa Nordică se varsă în
Oceanul Arctic și Marea Baltică:
zăpezi) Peciora, Dvina de Nord
B. LACURILE
• Sunt ape stătătoare, care s-au format prin d) Lacuri carstice: Vărășoaia ( M.
acumularea apei în adânciturile aflate la
suprafața pământului. Apuseni)
• sunt numeroase în Europa Nordică e) Lacuri tectonice: Ness (Marea
CLASIFICARE: Britanie), Balaton (Ungaria), Ohrid,
1.LACURI NATURALE
Prespa (Macedonia/Albania)
a) Lacuri glaciare f) Lagune și limanuri: Sinoe-Razim,
- situate în arealele munților înalți: Geneva, limanul Nistrului la Marea Neagră,
Constantza/Bodensee, Zurich laguna Vistula la Marea Baltică
(Elveția/Germania/Austria) Como, Garda,
Maggiore (Italia) Bucura, Zănoaga, Lala,
Buhăescu (România)
- formate în regiunile acoperite de calota 2. LACURI ARTIFICIALE
cuaternară: Ladoga, Onega (Rusia), Lacurile
Mazuriene (Polonia),  Varern, Vattern, Malaren
(Suedia), Saimaa (Finlanda) - hidroenergetice: L. Volgograd, L.
b) Lacuri vulcanice: Sf. Ana, Bolseno și Albano Samara, L. Novgorod (pe Volga),
(Italia), Nemi (Masivul Central Francez)
c) Lacuri de baraj natural – formate prin Porțile de Fier (pe Dunăre), L.
alunecarea terenului: Lacul Roșu în Carpații Țimleansk (pe Don)
Orientali pe cursul râului Bicaz

S-ar putea să vă placă și