FRUNZA-MODEL BIOLOGIC

ELABORAT DE COTELEA MIHAELA GR.11

 CUPRINS:

• 1. MORFOLOGIA FRUNZEI.
• 2.FRUNZELE SIMPLE.
• 3. MORFOLOGIA LIMBULUI FOLIAR
• 4. DISPOZIȚIA FRUNZELOR PE TULPINĂ
• 5. FRUNZA CA SURSĂ DE MEDICAMENT
• 6. BIBLIOGRAFIE
 MORFOLOGIA FRUNZEI
• FRUNZA REPREZINTA AL TREILEA ORGAN VEGETATIVE CARE APARE LA PLANTELE SUPERIOARE( CORMOFITE ), FIIND
CONSIDERATA UN ORGAN LATERAL AL TULPINII CU CARE FORMEAZA O UNITATE NUMITA LASTAR. FRUNZA SE
DEOSEBESTE DE TULPINA PRIN URMATOARELE CARACTERE:
• SIMETRIA. FRUNZA ETE MONOSIMETRICA, EA POATE FI IMPARTITA PRINTR-UN SINGUR PLAN DE SIMETRIE CE TRECE
PRIN VIRFUL LIMBULUI, NERVURE MEDIANA SI PETIOL.(IMG.1)
• STRUCTURA FRUNZEI ESTE DORSIVERSALA SI SE CARACTERIZEAZA PRIN PREZENTA UNOR TESUTURI DIFERITE PE CELE
DOUA FETE, ADICA UN TESUT PALISADIC PE PARTEA SUPERIOARA SI UN TESUT LACUNOS PE PARTEA INFERIOARA.
PARTEA FRUNZEI INDREPTATA SPRE AXA TULPINII, DE CARE, SE PRINDE, SE NUMESTE PARTEA ADAXIALA, VENTRAL SAU
SUPERIOARA, IAR PARTEA OPUSA SE NUMESTE ABAXIALA, DORSALA SAU INFERIOARA. PE CELE DOUA FETE DIFERA SI
STRUCTURA EPIDERMEI SINUMARUL DE STOMATE.
• CREȘTEREA FRUNZEI ESTE LIMITATĂ. CREȘTEREA ARE LOC FOARTE RAPID ȘI DUPĂ CÎTEVA ZILE DE LA APARIȚIE
AJUNGE LA DIMENSIUNI CARACTERISTICE ȘI CU ȚESUTURI DEFINITIVE, FĂRĂ MERISTEME, AVÎND DECI O CREȘTERE
LIMITATĂ ÎN TIMP. (FIG.2)
• DURATA DE VIAȚĂ A FRUNZELOR ESTE DEASEMENEA LIMITATĂ, DE LA CÎTEVA LUNI LA CÎȚIVA ANI CUM ESTE CAZUL
CONIFERELOR LA CARE FRUNZELE, DEȚI SE NUMESC SEMPERVIRESCENTE( PURUREA VERZI ), FRUNZELE SE SCHIMBĂ
LA CÎȚIVA ANI. O EXCEPȚIE O PREZINTĂ PLANTA WELWITSCHIA MIRABILIS
• LA CARE CELE DOUA FRUNZE, SINGURELE PE CARE LE ARE, AU O VIAȚĂ LA FEL DE LUNGĂ CA A PLANTEI, CIRCA 100 DE
ANI, LA CARE ȘI MERISTEMUL INTERCALAR AL FRUNZEI RĂMÎNE ACTIV.
• FUNCȚIILE SPECIFICE ALE FRUNZEI SUNT FOTOSINTEZA, RESPIRAȚIA ȘI TRANSPIRAȚIA,
PENTRU CARE FRUNZA PREZINTĂ ADAPTĂRI SPECIFICE, MORFOLOGICE ȘI STRUCTURALE :
SUPRAFAȚĂ MARE, SPAȚII INTERCELULARE, PARENCHIM ASIMILATOR, STOMATE. FRUNZA
ESTE ÎNSĂ UN ORGAN FOARTE PLASTIC ȘI SE ADAPTEAZĂ UȘOR ȘI LA ÎNDEPLINIREA UNOR
FUNCȚII NESPECIFICE CA: ÎNMULȚIREA, APĂRAREA, DEPOZITAREA DE MATERII DE
REZERVĂ, SUSȚINERE PE SUPORT. ASEMENEA FRUNZE SE NUMESC METAMORFOZATE.
• ORIGINEA ONTOGENETICĂ A FRUNZEI. FRUNZELE IAU NAȘTERE DIN MERISTEMELE
TERMINALE ALE VÎRFURILOR VEGETATIVE SAU CONURILOR VEGETATIVE, DIN PRIMORDIILE
FOLIARE, DIN CELULE ALE TUNICII, ȘI UNEORI ȘI DIN CÎTEVA STRATURI EXTERNE ALE
CORPUSULUI, ORDINEA DE APARIȚIE A PRIMORDIILOR FOLIARE ȘI ALE FRUNZELOR CE SE
DEZVOLTĂ DIN ELE ESTE ACROPETALA(DE LA BAZĂ SPRE VÎRF).
• ZONELE MERISTEMATICE CARE DETERMINĂ CREȘTEREA FRUNZELOR SUNT SITUATE ÎN
VÎRFUL LIMBULUI FOLIAR (LA PTERIDOPHYTAE ȘI GYMNOSPERMAE), LA BAZA LIMBULUI
(LA MONOCOTILEDONATE) SAU LA MARGINEA LIMBULUI (CA LA DICOTILEDONATE).
PREZENȚA UNOR ZONE CU CREȘTERE MAI ACTIVĂ ȘI A ALTOR ZONE FĂRĂ ACTIVITATE
MERISTEMATICĂ EXPLICĂ SEGMENTAREA LIMBULUI ȘI APARIȚIA LOBILOR SAU
FOLIOLELOR ÎN CAZUL FRUNZELOR COMPUSE. ÎN CAZUL FRUNZELOR DE MONSTERA
PERFORAȚIILE CARE APAR ÎN FRUNZĂ SE DATOREAZĂ UNOR ZONE DE ȚESUT MORT,
SITUATE ÎNTRE NERVURILE SECUNDARE, URMATE DE UN PROCES DE LICHEFIERE.
 FRUNZELE SIMPLE
• PĂRȚILE FRUNZEI. O FRUNZĂ COMPLETĂ SIMPLĂ PREZINTĂ TREI PĂRȚI: LIMBUL,
PEȚIOLUL ȘI TEACA
• LIMBUL, SAU LAMINA FRUNZEI REPREZINTĂ PARTEA PRINCIPALĂ A FRUNZEI CARE
ÎNDEPLINEȘTE FUNCȚIILE SPECIFICE ACESTEIA. LIMBUL ARE O FORMĂ LĂȚITĂ, ESTE DE
CULOARE VERDE ȘI ESTE STRĂBĂTUT DE NUMEROASE NERVURI, CARE SE VĂD MAI BINE
PE FAȚA DORSALĂ.
• PEȚIOLUL REPREZINTĂ UN CORDON CILINDRIC, SAU COMPRIMAT LATERAL, CARE ARE
ROLUL DE SUSȚINERE A LIMBULUI PE TULPINĂ ȘI DE A-L EXPUNE LA LUMINĂ. TOTODATĂ
ARE ȘI UN ROL DE ATENUARE A EFECTULUI MECANIC DATORAT PICĂTURILOR DE PLOAIE,
GRINDINĂ, ZĂPADĂ, VÎNT.
• TEACA ESTE PARTEA LĂȚITĂ A BAZEI PEȚIOLULUI CU CARE FRUNZA SE ÎNSERĂ PE
TULPINĂ. LA GRAMINEAE (POACEAE) TEACA ARE FORMA UNUI TUB CILINDRIC, DESPICAT
LONGITUDINAL, CARE ÎNVELEȘTE UN INTERNOD ÎNTREG, PE CÎND CYPERACEAE TEACA
ESTE NEDESPICATĂ. LA MAJORITATEA PLANTELOR ÎNSĂ TEACA SE PREZINTĂ CA O
FORMĂ LĂȚITĂ A BAZEI PEȚIOLULUI. FRUNZE CU TEACA FOARTE UMFLATĂ SE GĂSEȘTE
LA ANGELICA ARCHANGELICA.
 MORFOLOGIA LIMBULUI FOLIAR
• FORMA LIMBULUI, ÎN GENERAL DEFINEȘTE ȘI FORMA FRUNZEI.

• DUPA FORMA GEOMETRICĂ PE CARE O PREZINTĂ LIMBUL FOLIAR FRUNZELE

POT FI :

• ELIPTICE,

• ELIPTIC- OVALĂ,

• OVALĂ

• CIRCULARĂ

• TRIUNGHIULARĂ

• DELTOIDĂ

• ROMBOIDALĂ

• CORDIFORMĂ

• SAGITATĂ

• SPATULATĂ

• LINIARĂ

• ACICULARĂ

• ENZIFORMĂ

• FISTULOASĂ

• SUBULATĂ

• LANCEOLATĂ

• ÎNGUST LANCEOLATĂ
• CARACTERE IMPORTANTE PENTRU
DETERMINAREA SPECIILOR SUB
FORMA LIMBULUI ȘI VÎRFULUI.
BAZA LIMBULUI ROTUNDĂ(PĂR),
CORDATĂ(TEI), SAGITATĂ (SAGEATA
APEI), HASTATĂ ( ÎN FORMĂ DE
CAZMA ) LA MACRIȘ, ASCUȚITĂ
( SALCIE ), RENIFORMĂ (POCHIVNIC
), AURICULATĂ (TUTUN ),
ASIMETRICĂ (ULM).
 DISPOZIȚIA FRUNZELOR PE TULPINĂ
• FRUNZELE SE PRIND PE TULPINA LA NODURI.LA PLANTELE CU
INTERNODURI FOARTE APROPIATE FRUNZELE PAR PRINSE LA ACELAȘI
NOD ( PĂPĂDIE,CIUBOȚICA CUCULUI, SFECLA) ȘI SE NUMESC FRUNZE
RADICALE SAU ÎN ROZETĂ, SPRE DEOSEBIRE DE CELE ALE TULPINILOR
CU INTERNODII MAI LUNGI CARE SE NUMESC FRUNZE CAULINARE.
• DISPOZIȚIA FRUNZEI POATE FI ALTERNĂ, OPUSĂ ȘI VERTIGILATĂ.
DISPOZIȚIA ALTERNA SE INTILNESTE LA NUMEROASE PLANTE CA
ALUN,FAG STEJAR LA CARE LA UN NOD SE PRINDE O SINGURĂ FRUNZĂ
CARE ALTERNEAZĂ CU CELE ALE NODURILOR SUPERIOARE.
• ÎN CAZUL DISPOZIȚIEI OPUSE LA UN NOD SE PRIND CÎTE DOUĂ FRUNZE
ASEZATE FAȚĂ ÎN FAȚĂ.
• ÎN CAZUL DISPOZIȚIEI ÎN VERTICIL, LA UN NODSE PRIND TREI SAU MAI
MULTE FRUNZE.
 FRUNZA CA SURSĂ DE MEDICAMENT

• PRODUSUL VEGETAL MEDICINAL CARE PROVINE DIN FRUNZĂ POARTĂ DENUMIREA DE FOLIUM.
• 1. ALTHAEAE FOLIUM-FRUNZELE DE NALBĂ MARE CONTINE MUCILAGII SI ARE ACTIUNE EMOLIENTĂ.
• 2.BELLADONNAE FOLIUM- FRUNZELE DE MATRAGUNĂ CONȚINE ALCALOIZI AVIND ACTIUNE SPASMOLITICA.
• 3.CRATAEGI FOLIUM CUM FLORE- FRUNZE SI FLOARE DE PADUCEL RECOLTATE INAINTE DE DEZVOLTAREA
COMPLETA A FLOAREI.
• 4. CYANARAE FOLIUM- FRUNZELE DE ANGHINARIE
• 5.DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM- FRUNZELE DE DEGETAR ROSU
• 6.EUCALYPTIFOLIUM- FRUNZELE DE EUCALIPT
• 7.MENTHAE FOLIUM- FRUNZELE DE MENTĂ SAU IZMA BUNA
 BIBLIOGRAFIE

• BOTANICA.