DETERMINAREA FIERULUI SERIC

 Informatii generale
 
 
Cantitatea totala de fier din organism difera in functie de varsta si
sex. Nou-nascutii la termen au ~75 mg Fe/kgc provenit in principal
de la mama in timpul trimestrului al treilea de sarcina. Depozitele de
fier scad in timpul perioadei de crestere. Dupa adolescenta nevoia de
fier scade, barbatii prezentand o crestere graduala a depozitelor de
fier pe parcursul vietii (au un minim de 50mg Fe/kgc). In schimb,
femeile prezinta o pierdere continua de fier pana la menopauza
(au ~35mg Fe/kgc); dupa menopauza femeile acumuleaza fier, intr-
un mod liniar, ajungand la un nivel asemanator barbatilor.
• Cea mai mare parte a fierului din organism se gaseste in
compusii hem, in special hemoglobina si mioglobina. O
cantitate foarte mica este continuta in enzimele care utilizeaza
fierul in schimbul de electroni: peroxidaze, catalaze si
ribonucleotid reductaze. Cea mai mare parte a fierului non-
hemic este depozitat sub forma de feritina sau hemosiderina in
macrofage si hepatocite. Numai o fractiune foarte mica
(~0.1%) circula in plasma sub forma de Fe3+ legata de o
proteina de transport – transferina.
• Fierul este absorbit din intestinul subtire proximal sub forma
de fier hemic si fier feros (Fe2+), absorbtia sa fiind influentata
de aciditatea gastrica (scade in aclorhidie sau gastrectomie),
factori potentiatori si inhibitori alimentari.
• Absorbtia se realizeaza prin intermediul unor proteine
transportoare si cu ajutorul unor enzime: ferireductaza, care
converteste Fe3+ din alimente in Fe2+ pentru transferul in
celulele mucoasei intestinale, si o ferioxidaza (hefaestina),
care converteste Fe2+ in Fe3+ la nivelul membranei
bazolaterale, pentru transferul plasmatic.

• Ferroportina este transportorul bazolateral prin care fierul

paraseste enterocitul si locul de actiune al hepcidinei, hormon
peptidic recent descoperit, format din 25 de aminoacizi,
sintetizat la nivel hepatic, ce interactioneaza cu ferroportina,
inducand internalizarea si degradarea acesteia.
• Deoarece organismul uman nu poseda un mecanism fiziologic de
eliminare a excesului de fier, absorbtia acestuia este foarte bine
controlata, elementul cheie fiind hepcidina cu rol reglator negativ
asupra fierului plasmatic, avand ca efect scaderea eliberarii de fier
din enterocit si din celulele sistemului reticulo-endotelial.

• Sinteza de hepcidina este stimulata de inflamatie sau atunci cand

depozitele de fier ale organismului sunt saturate. Hipoxia ca si
cresterea necesarului de fier pentru eritropoeza inhiba sinteza
hepatica a hepcidinei. Afectarea mecanismului reglator al hepcidinei
– respectiv a moleculelor semnal ce intervin in stimularea sau
inhibarea sintezei acesteia – are rol in patogeneza unor afectiuni
datorate tulburarilor metabolismului fierului (anemia feripriva,
hemocromatoza ereditara, incarcarea cu fier din eritropoieza
ineficienta, anemia asociata cu infectii si inflamatii, anemia din boli
cronice)
• Excretia de fier are loc prin pierderile celulare la nivel
gastrointestinal, cutanat, urinar si pierderile menstruale la
femeie. Cea mai mare parte a fierului functional din organism
provine din reutilizarea fierului deja existent provenit din
eritrocitele senescente distruse la nivelul sistemului
reticuloendotelial, in principal din splina.
• Recomandari pentru determinarea sideremiei (in combinatie
cu transferina/saturatia transferinei si feritina)
• Diagnosticul diferential al anemiilor in special microcitare
si/sau hipocrome;
• Evaluarea anemiei feriprive, talasemiei, anemiei
sideroblastice;
• Diagnosticul supraincarcarii cu fier si hemocromatozei;
• Diagnosticul intoxicatiei cu fier.
• Pregatire pacient – à jeun dimineata (cand valorile
sideremiei sunt cele mai mari), inaintea administrarii de
preparate de fier/transfuzii de sange; daca pacientul a fost
transfuzat, determinarea sideremiei se face dupa 4 zile. De
asemenea trebuie evitate deprivarea de somn, stres-ul extrem
(care scad sideremia) sau chelatorii de fier (deferoxamina).
• Specimen recoltat – sange venos.
• Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara
gel separator.
• Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin
centrifugare cat mai repede posibil (1-2 ore).
• Volum proba – minim 0.5 mL ser.
• Metoda – spectrofotometrica (colorimetrica).
• Valori de referinta

• Varsta Valori (mg/dL)

Barbati Femei
• <1 luna 32-112 29-127
• 1-12 luni 27-109 25-126
• 1-3 ani 29-91 25-101
• 4-6 ani 25-115 28-93
• 7-9 ani 27-96 30-104
• 10-12 ani 28-112 32-104
• 13-15 ani 26-110 30-109
• 16-18 ani 27-138 33-102
• >18 ani 59-158 37-145
 Interpretarea rezultatelor
• Cresteri
• talasemie, • anemii sideroblastice, • anemii hemolitice, •
hemocromatoza idiopatica (sideremia crescuta poate indica
supraincarcarea cu fier mai devreme decat cresterea
feritinei) si secundara (transfuzii multiple, tratament
inadecvat cu fier, sunt porto-cav, dializa cronica etc.), •
intoxicatie acuta cu fier (la copii), • necroza hepatica severa
(hepatite virale acute; poate atinge >1000µg/dL)4si unele
hepatopatii cronice, • eritropoieza ineficienta cu distructie
crescuta a precursorilor eritroizi medulari (recadere in
anemia pernicioasa; anemii diseritropoietice congenitale).
Scaderi

• anemia feripriva : dieta deficitara; absorbtie scazuta de fier:

aclorhidrie, gastrectomie, boala celiaca, by-pass duodenal;
pierdere cronica de sange; nevoi crescute de fier: sarcina, lactatie,
perioada de crestere.
• anemia din bolile cronice (boli inflamatorii, infectii cronice,
boli renale etc.).
• sindromul nefrotic (pierderea urinara a proteinei de legare a
fierului).
• remisiune dupa anemia pernicioasa.
• Limite si interferente

• Cu exceptia intoxicatiei cu fier, nivelul sideremiei fara transferina/saturatia transferinei

si feritina are valoare clinica limitata.
• Factori fiziologici

• Cresteri: perioada premenstruala.

• Scaderi: in timpul menstruatiei.
• Variatii circadiene: valori scazute dupa-amiaza si foarte scazute seara; variatiile diurne
dispar la niveluri <45µg/dL.
• Medicamente

• Cresteri: acid acetilsalicilic, cefotaxim, chimioterapice, cloramfenicol, cisplatin,

contraceptive orale, fier dextran (se produc cresteri care se mentin mai multe
saptamani, uneori >1000µg/dL); meticilina, metimazol, metotrexat, multivitamine care
contin fier, pirazinamida.
• Scaderi: alopurinol, aspirina, colestiramina, corticotropin, cortizon, metformin,
pirazinamida.