Mahalaua

Caz particular : Bucureștiul

Mahalalele Colțea și Dămăroaia

Nume student : Sîrbu Gabriel

Secție: Istorie IF
 Mahalaua : Originea și evoluția
conceptului
In a doua jumătate a secolului al XIII-lea se
pun bazele primelor comunitati urbane .
Pe locurile unde inainte traiau 2-3 familii de
agricultori, acum se dezvolta adevarate
comunitati .
Cauzele aparitiei comunitatilor urbane ( vietii in
comun cu ceilalti ) :
- nevoia individului de socializare
-nevoia de a-si pazi bunurile sale
-nevoia de progres si de avans tehnologic
 Mahalalele au fost considerate premergatoarele cartierelor
din zilele noastre.
 Au reprezentat structuri socio-administrative in care
fiecare individ se identifica prin apartenenta la o anumita
mahala in functie de :
 - religie
 - meserie
 - apartenenta la un anumit boier/stapan

 Terenurile mahalalelor de cele mai multe ori erau fie ale

curtii domnesti, fie ale marilor boieri sau ale functionarilor
de la curtea domneasca .
Mahalaua moderna
 In limbajul actual, mahalaua este un cartier saracacios, in
care locuitorii sai nu au acces la numeroase servicii de
baza ale societatii precum : apa potabila, electricitate sau
salubrizare .
 Locuintele specifice unei mahalale sunt cocioabe, case
facute din materiale reciclabile, chirpici sau chiar baraci .
 Strazile sunt inguste si miros urat datorita lipsei
canalizarii de cele mai multe ori, iar datorita ratei ridicate
a somajului si a saraciei, in aceste cartiere se gasesc cele
mai frecvente probleme precum : infractiunile, traficul si
consumul de droguri, alcoolismul, sinuciderile clanurile
mafiote .
 Mahalaua-terminologia conceptului
 Termenul este de provenienta turca, iar aceste desemna in
trecut orice fel de cartier, indiferent de nivelul de trai al
locuitorilor din acesta.
 In timp, termenul de mahala, precum si toata familia sa
lexicala au capatat un inteles peiorativ, fiind asociat de
cele mai multe ori cu vulgariate/precaritate/grosolanie
etc.
 Mahalaua inteleasa ca o zona rau famata, periculoasa,
este un concept mai degraba oriental, prezent mai ales in
S-E Europei, inclusiv Romania. In V Europei, o mahala
reprezinta un cartier marginas, o suburbie, de cele mai
multe ori in occident, acesti termeni fiind sinonime.Unele
mahalale aici chiar putand sa fie printre cele mai prospere
zone ale orasului.
Bucurestiul mahalalelor
 Istoria dezvoltarii Bucurestiului este strans legata de o
dezvoltare economica si comerciala a acestuia, dar mai
ales si de una teritoriala.
 Marginile orasului au fost definite abia la 1830, atunci
cand Bucurestiul a inceput sa se occidentalizeze si sa
inglobeze in interiorul sau mai multe cartiere marginase.
 Categoriile locuitorilor mahalalelor :
 -> cei de pe ulita principala
-> cei care locuiau in vecinatatea acestora, pe strazile mai
mici
 Ulita principala era destinata functionarilor domnesti,
boierilor, preotilor si negustorilor instariti .
 Pe restul ulitelor mai mici se aseza restul populatiei ,
inferioara in rang celei de pe ulita principala, dar care
voia sa compenseze si sa parvina prin apartenenta la
acea comunitate.
 Mahalaua -> structura organizatorica este preluata de la
cetatile asiatice, care erau spatii mici si inchise, in care
toti oamenii se cunosteau intre ei .
 “ comunicarea cu exteriorul, cu celelalte comunitati
fiind destul de redusa.Rareori membrii acestor
comunitati paraseau spatiul cunoscut pentru a se
aventura in zone necunoscute ale Bucurestilor >>
Modelul sedentar, limfatic si autoeficient al mahalalei
este o tipica marca orientala : […] In Orient cetatile sunt
mici afara de doua trei ; locuitorii duc o viata cit se
poate de putin activa, au putine relatii unii cu altii. Pentru
aceasta nici ca simt nevoia de a boteza stradele, de a
numerota casele. Acolo croitorul si pantofarul ti-l alegi din
mahalaua d-tale: si unul si altul te stiu, d-sii stiu unde stai.
“
Obiceiurile locuitorilor din mahala :
- mersul la munca in breasla din care
faceau parte
- mersul la biserica
- statul pe bancile de pe strada si barfitul
impreuna cu vecinii
-mersul la biserica ( pentru femei mai ales
)
mersul la carciuma ( mai ales pentru
barbati )
Mahalaua Coltea
Pozitionare, evolutie si cladiri reprezentative
 Mahalaua Coltei :
 -Atestata pentru prima data dupa domnia lui Duca Voda
( 1674-1679), in 1699.

- Apare in Nordul Tirgului Bucurestilor, intre asezarile

sapunarilor, macelarilor si pescarilor.

- Dupa 1700 devine un spatiu cosmopolit, care

inglobeaza in interiorul ei mai multe cladiri
reprezentative : Biserica Coltei, spitalul, Turnul Coltei ,
Palatul Sutu.
- Din punct de vedere geografic s-a pozitionat intre :
la V – strada I C Bratianu , N – strada Batistei , E-
strazile Teilor, Scaune si Sfintilor, S- Biserica Sf
Gheorghe cel Nou

- Numele vine de la slugerul Coltea Doicescu, care a fost

boier la curtea domneasca la inceputul secolului al
XVII-lea.
Biserica Coltei
 - Ridicata de Udrea Doicescu, fratele clucerului Coltea Doicescu,
care dateaza de la inceputul secolului al XVII-lea .

 Devine un reper urbanistic dupa 1720.

 A fost refacuta de clucerul Coltea Doicescu tot din lemn, mai apoi
biserica a fost reconstruita de fiul acestuia , Radu Coltea si de fratele
sau , Udrea, inainte de 1715. Apoi a beneficiat din 1716 de
restaurarea spatarului Mihail Cantacuzino.

 Biserica este donata Mitropoliei Ungrovlahiei de catre Coltea

Doicescu, actul sau fiind valabil pana in 1677.
Spitalul Coltei
 Este ridicat in 1706 de catre spatarul Mihail Cantacuzino,
acesta fiind finantat din diferitele danii survenite de la
pravaliile de pe strada Lipscani.
 Era format din doua corpuri distincte : unul pentru femei,
celalalt pentru barbati.
 Este deschis pe 14 decembrie 1706 si a functionat pe post
de clinica pentru boli interne si infectioase, dar si pe post
de maternitate
 In 1834 este inchis si refacuta dupa planurile arhitectului
Gaiser. In 1887 este daramata cladirea spitalului impreuna
cu Turnul Coltei, iar mai apoi noua cladire va fi
inaugurata in 1896.
Hanul Coltei
 Este atestat prima data la 1746

 Sedezvolta in jurul sau mai tarziu mahalaua Hanul

Coltei, care a avut si o biserica numita la fel .

 In 1746 Radu Brezoianu vinde catre Manastirea Coltea

casele cu locul lor pentru 550 de taleri . In spatele hanului
se va ridica un alt han mai mic, numele sau fiind Hanul
Dracii.

 Hanul este afectat de cutremurul din 1802, mai apoi in

1839 este distrus de un incendiu . Dupa aceasta el va fi
parasit, iar in 1846 in final va fi daramat.
Modernizarea mahalalei
 In jurul edificiilor publice, care erau tornante, se ivesc
acum si numeroasele case si pravalii.
 Potrivit lui Florian Georgescu , pina catre 1750 casele
boierilor si tirgovetilor bucuresteni incep sa semene cu
cele din Istanbul . Astfel ca el remarca cateva
caracteristici ale acestor case :
 - casele boierilor si tirgovetilor erau zidite
 -incep sa fie impodobite in stil tarigradean, cu arcade si
ferestre in forma de trefla si cu balcoane inchise
 -dispunerea casei era facuta in asa fel incat toate camerele
sa dea in cea principala, cea mai mare, iar in cadrul
acestora cea mai luxoasa dintre camere era cea unde se
odihnea stapanul casei.
Date statistice
 Potrivitcatagrafiei din 1831, in mahalaua Coltei existau 92
de case :

- 97 de reprezentanti ai clasei de sus : 44 de boieri cu 40 de

slugi si alti 13 robi tigani
-
 596 de reprezentanti ai clasei de mijloc : 290 de tirgoveti
si liber profesionisti , ei intretineau 306 slugi, 28 de
reprezentanti ai clarului, 18 familii de suditi cu 5 slugi.
 La 1838 clasa boierilor cuprindea :
 23 de familii : 45 de baieti, 33 de fete, 6 vaduvi, 15
vaduve si 13 holtei
 Negustorii : 48 de familii, 65 de baieti, 48 de fete, 14
vaduvi , 21 de vaduve si 45 de holtei.
 Tiganii : 15 familii, 13 baieti, 40 de fete, 14 vaduve si 59
de holtei.
 Slugile: 20 de familii: 13 baieti, 65 de fete, 15 vaduvi, 65
de vaduve si 294 de holtei.
 Clerul: 2 familii : 3 baieti, 2 fete si 1 holtei.
 Locuitorii de origine straina ( suditii ) : 13 familii, 9 baieti,
11 fete, 7 vaduvi, 4 vaduve si 56 de holtei

 Total de 1293 de persoane in mahalaua Coltei.

Imagini din mahalaua
Coltei
Bibliografie
 Iorga, Nicolae, Istoria Bucurestilor, editura Vremea, 2008,
Bucuresti, pp 20-45
 Majuru, Adrian, Bucurestii mahalalelor sau periferia ca
mod de existenta, editura Compania, 2003, Bucuresti, pp
5-35
 Buda, Octavian, O antropologie a marginalului, editura
Caligraf, 2008, Bucuresti, pp. 15-45
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mahalaua-
bucuresteana-si-aspecte-ale-vietii-sale
 https://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-mahalale-
boieri-1_518f8e05053c7dd83f9038b7/index.html
 https://bucurestiivechisinoi.ro/2010/03/mahalalele-
bucurestiului/