C2_DAC

2020-2021
Categorii tipologice de guvernare
regimul confuziei puterilor;
regimul separaţiei rigide;
regimul separaţiei suple sau al colaborării
puterilor;
regimul semi-prezidenţial.
Regimul confuziei puterilor
Deţinerea şi exercitarea de către acelaşi organ
a prerogativelor constituţionale de natură
legislativă şi executivă.
El este denumit în doctrina constituţională
„regim de adunare”.
În practică nu a fost viabil.
Regimul separaţiei rigide a puterilor
(regimul prezidenţial)
puterea executivă este încredinţată prin
Constituţie preşedintelui, învestit cu largi
responsabilităţi în conducerea generală a
statului; el este puterea executivă.
preşedintele nu poate dizolva Parlamentul, iar
acesta nu-l poate revoca sau demite pe
Preşedinte.
Regimul separaţiei rigide a puterilor
(regimul prezidenţial)
Preşedintele deţine o poziţie egală cu cea a
Parlamentului în ceea ce priveşte
reprezentarea naţiunii;
Preşedintele răspunde în faţa naţiunii;
Miniştrii nu răspund politic pentru acţiunea
guvernamentală pe care o desfăşoară în faţa
parlamentului.
Regimul separaţiei suple sau al colaborării
puterilor (regimul parlamentar)
alegerea preşedintelui republicii de către
parlament - este evidentă doar în formele de
guvernare republicane;
răspunderea politică a membrilor Guvernului şi
a acestuia în întregul său faţă de Parlament;
prerogativele constituţionale conferite
executivului ca în anumite condiţii prevăzute
expres şi limitativ în legea fundamentală să
dizolve Parlamentul.
Regimul separaţiei suple sau al colaborării
puterilor (regimul parlamentar)
Membrii Parlamentului sunt și membrii
Guvernului.
Separare suplă/colaborare a puterilor.
Dominație a Legislativului asupra
guvernului.
Regimul semi-prezidenţial
Alegerea şefului statului prin vot universal
direct, secret și liber exprimat.
Răspunderea politică a Guvernului faţă de
Parlament.
Retragerea încrederii acordate Guvernului.
Dizolvarea Parlamentului.
Regimul semi-prezidenţial
Maurice Duverger
„un regim politic este considerat
semiprezidenţial dacă: (1) preşedintele
republicii este ales prin sufragiu universal; (2)
beneficiază de puteri considerabile; (3) are
lângă el un prim-ministru şi miniştri care au
putere executivă şi guvernamentală şi care pot
rămâne în funcţie numai dacă parlamentul nu
îşi arată opoziţia faţă de ei.”
9
Regimul semi-prezidenţial
1. regimurile aparent semiprezidenţiale („les
regimes d’apparence semi-presidentielle”). Acestea
sunt semiprezidenţiale în drept, dar parlamentare
în fapt (Islanda, Austria, Irlanda).
2. regimurile cu practică semiprezidenţială („les
regimes a pratique semi-presidentielle”). Acestea
sunt sistemele în care preşedinţii îşi exercită
puterile pe care Constituţiile i le oferă (Finlanda,
Portugalia, a cincea Republică franceză).

10
Regimul semi-prezidenţial
Sartori consideră că:
„Singura caracteristică pe care orice tip de
semiprezidenţialism trebuie să o aibă…este o
structură de autoritate duală, o configuraţie cu
două capete.”

11
 Regimul semi-prezidenţial

Shugart şi Carey împart sistemele de guvernare

care au un preşedinte popular ales de către
popor, dar care nu sunt prezidenţiale, în două
categorii: sisteme premier-prezidenţiale şi
sisteme prezidenţial-premier.
Distincţia se realizează în funcţie de cine are mai
multă putere în cadrul executivului: preşedintele
sau premierul.

12
Regimul semi-prezidenţial în RO
Sistem semiprezidenţial atenuat sau
parlamentarizat (Antonie Iorgovan).
1. Atât Parlamentul, cât şi Preşedintele sunt aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, fiind organe reprezentative la nivel
naţional, însă doar Parlamentul este organ
reprezentativ suprem al poporului român.

13
Regimul semi-prezidenţial în RO
2. Dreptul Preşedintelui de a dizolva Parlamentul
prevăzut în art. 89 presupune îndeplinirea
cumulativă a nu mai puţin de şase condiţii, ceea
ce îl face aproape imposibil de aplicat în practică.
3. Constituţia consacră două forme de răspundere
a Preşedintelui: răspunderea politică pentru fapte
grave de încălcare a constituţiei (art. 95) şi
răspunderea penală pentru înaltă trădare (art.
96).
14
Regimul semi-prezidenţial în RO
4. Învestitura Guvernului, deşi iniţiată şi finalizată
de Preşedinte, presupune obligatoriu acordarea
votului de încredere de către Parlament.
5. Guvernul în întregul lui şi fiecare membru,
solidar cu ceilalţi membri, răspund politic numai
în faţa Parlamentului, potrivit art. 109, alin. (1)
din Constituţie.

15
Regimul semi-prezidenţial în RO
6. Nu doar Preşedintele, ci şi fiecare Cameră a
Parlamentului poate cere urmărirea penală a
membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor, Preşedintele putând
dispune doar suspendarea acestora din funcţie,
dacă s-a cerut urmărirea penală, potrivit art. 109,
alin. (2).

16
Regimul semi-prezidenţial în RO
7. Preşedintele nu are drept de iniţiativă
legislativă, aceasta aparţinând Guvernului,
parlamentarilor sau unui număr de cetăţeni
conform art. 74, alin. (1) din Constituţie.
8. Refuzul Preşedintelui de a promulga o lege se
poate exercita o singură dată, după primirea
acesteia.

17
Regimul semi-prezidenţial în RO
9. Cele mai importante atribuţii ale Preşedintelui
în domeniul politicii externe şi al stărilor
excepţionale sunt condiţionate fie de intervenţia
Guvernului, fie de cea a Parlamentului.
10. Decretele Preşedintelui (actele sale juridice)
emise în exercitarea celor mai importante atribuţii
ale sale sunt contrasemnate de prim-ministru,
conform art. 100, alin. (1) din Constituţie.

18
Regimul semi-prezidenţial în RO
În practică, sistemul de guvernare nu a fost unul
semiprezidenţial atenuat, ci unul semiprezidenţial
accentuat, în care Preşedintele a avut un rol
foarte important, uneori crucial.

19
Conceptul de administrație în țări
din UE
Principiul separației și echilibrului puterilor în
stat
Administrația – componentă a puterii
executive
Definiții AP – pozitive sau negative
AP – sens material
AP – sens formal/structural/organizațional
Conceptul de administrație în
țări din UE
În sens material – AP reprezintă o activitate
de organizare a executării şi de executare în
concret a legii, realizată prin acţiuni cu
caracter de dispoziţie sau acţiuni cu caracter
de prestaţie, de către autorităţile care compun
acest sistem în vederea satisfacerii intereselor
generale, scop care organizează şi asigură
buna funcţionare a serviciilor publice.
Conceptul de administrație în
țări din UE
În sens formal, structural sau organic
administraţia publică poate fi înţeleasă ca un
sistem de organe (ansamblul autorităţilor şi
instituţiilor publice), cuprinzând diverse
structuri administrative care realizează
activitatea de organizare a executării şi de
executare în concret a legii.
Conceptul de administrație în
țări din UE
Legalitate
Nediscriminare și egalitate de tratament
Fiabilitate și predictibilitate (certitudine
legală)
Deschidere și transparență
Responsabilitate
Eficiență și eficacitate
Conceptul de administrație în
țări din UE
Proporționalitate
Imparțialitate
Echitate
Respectarea vieții private
Lipsa abuzului de putere