RADIOACTIVITATE

A
-NATURALĂ ȘI
ARTIFICIALĂ-
Sămulescu Valentina Gabriela
Milaș Valentin Marian
■ Radioactivitatea este un fenomen fizic prin
care nucleul unui atom instabil, numit
și radioizotop, se transformă spontan
(se dezintegrează), degajând energie sub formă
de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un
atom mai stabil. Prin dezintegrare atomul pierde și
o parte din masă. Termenul de radioactivitate a fost
folosit pentru prima dată de Marie Curie.Pentru a se
înțelege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit
de la structura atomului, care are în centru un
nucleu în jurul căruia orbitează electronii. Nucleul
este format din particule încărcate pozitiv protoni și
particule neutre neutroni, denumite
generic nucleoni. Toți atomii unui element
chimic au același număr de protoni (număr atomic),
dar pot avea numere diferite de neutroni. În funcție
de numărul de nucleoni, elementul chimic are mai
multe specii numite izotopi.
■ Radioactivitatea naturală / artificialăRadioactivitatea nu a fost inventată
de om; a fost acolo, existând în univers din timpuri imemoriale. Dar a
fost o descoperire sansa de catre Henry Becquerel in 1896 ca lumea a
ajuns sa stie despre asta. Radioactivitatea a fost în cele din urmă explicată
de Marie Curie în 1898, care a câștigat, de asemenea, un premiu Nobel
pentru munca sa. Ne referim la radioactivitatea care are loc în lume (citiți
stele) ca atare ca radioactivitate naturală, în timp ce ceea ce este indus de
om se numește radioactivitate artificială. Există diferențe în cele două
procese care vor fi evidențiate în acest articol.
■ În general, radioactivitatea se referă la eliberarea de particule și energie
din nucleele instabile. Eliberarea particulelor de la atomi instabili
continuă până când substanța ajunge la stabilitate. Această descompunere
a nucleului se numește radioactivitate. Când această descompunere are
loc în natură, se numește radioactivitate naturală, în tuimp ce nucleele
instabile sunt pregătite în laboratoare care le bombardează cu neutroni
care se mișcă încet, se numește radioactivitate artificială.
■ Radioactivitatea naturală este constituită din radionuclizii prezenţi
în mediul înconjurător (aer, sol, apă, vegetaţie, organisme animale,
inclusiv în om) din cele mai vechi timpuri, încă de la formarea
planetei Pământ. Aşa cum s-a explicat mai sus, doza radiaţiei pe
care o primeşte omul din surse naturale se datorează atât
radionuclizilor din organism, cât şi celor aflaţi în mediul
înconjurător.
■ Radioactivitatea artificială, apărută mai ales după descoperirea
fisiunii nucleare, în anul 1939, a dus rapid la implicaţii şi
consecinţe uluitoare pentru omenire; arma nucleară, motorul
pentru propulsie, centrala nucleară electrică. In urma fisionării care
se referă la scindarea în două, a unui atom greu de uraniu 235 sau
plutoniu 239 produsă de un neutron, rezultă energie şi peste 250
radionuclizi. Aceeaşi reacţie de fisiune intervine şi în cazul
reactoarelor unei centrale nucleare – unde este controlată şi în
cazul exploziei unei bombe atomice – situaţie unde desfăşoară
rapidEnergia degajată într-un timp foarte scurt din explozia unei
bombe nucleare produce imediat mari distrugeri, iar radionuclizii
de fisiune şi uraniul sau plutoniul nefisionaţi produc contaminarea
zonei respective; victimele care scapă de primele efecte ale
bombei: unda de şoc, incendiu, dărâmarea construcţiilor, etc sunt
imediat supuse unei doze ridicatr de iradiere cauzată de aceşti
radionuclizi.
MULTUMIM!