Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Beethoven
Papanaga Arina
• După moartea bunicului său, situația financiară a familiei s-a deteriorat. Ludwig a trebuit să părăsească școala devreme, dar a
învățat latină , italiană și franceză, a citit mult.
• În acest moment, Beethoven a început să compună muzică, dar nu s-a grăbit să-și publice lucrările. Multe dintre cele scrise la
Bonn au fost ulterior revizuite de el. Trei sonate pentru copii și mai multe cântece, inclusiv „ Marmota ”, sunt cunoscute din
compozițiile tinere ale compozitorului .
• În 1787, Beethoven a vizitat Viena . După ce a ascultat improvizația lui Beethoven, Mozart a exclamat: „Va face pe toți să
vorbească despre sine!”
• În 1789, Beethoven, dorind să-și continue educația, începe să participe la cursuri la universitate. Chiar în acest moment,
vestea revoluției din Franța ajunge la Bonn . Unul dintre profesorii universitari publică o colecție de poezii care lăuda
revoluția. Beethoven subscrie la ea. Apoi compune „Cântarea unui om liber”, care conține cuvintele: „Este liber pentru care
avantajele nașterii și titlului nu înseamnă nimic”.
• Haydn s-a oprit la Bonn în drumul său din Anglia. El a vorbit cu aprobare despre experimentele de compunere ale lui
Beethoven. Tânărul decide să plece la Viena pentru a lua lecții de la renumitul compozitor, din moment ce, după ce se
întoarce din Anglia, Haydn devine și mai faimos. În toamna anului 1792, când tânărul Beethoven era pe cale să părăsească
Bonn, l-a cunoscut pe Haydn, iar Haydn, după ce s-au întâlnit, văzând talentul încă tânărului Beethoven, a decis să-l învețe.
• Prima perioadă (1790-1802), cuprinzând compozițiile din tinerețe de la Bonn și primii ani în Viena, reprezintă continuarea
stilului lui Haydn și Mozart, și desăvârșesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu îl constitue cvartetul de
coarde în La-major op. 18, foarte apropiat de compozițiile similare ale lui Mozart.
• A doua perioadă (1807-1812), așa zisul "ciclu eroic", cuprinde compoziții ca simfonia III-a (Eroica), concertele pentru
pian și orchestră nr. 4 și 5 (Imperialul), Egmont, sonata pentru pian Appassionata. În toate aceste opere se remarcă
profunzimea temelor, contrastele dramatice și noutățile armonice, neîntâlnite încă la predecesorii săi, Beethoven fiind
supranumit din aceste motive „Titanul din Bonn”.
• A treia perioadă (1813-1827), compozițiile din această perioadă nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezintă
cu o proprie și puternică individualitate, eliberate de convențiile tradiționale. În muzica instrumentală introduce recitative și
arii, în fugi, variațiuni și elemente lirice, mereu în căutare de noi moduri de expresie. Cele două opere importante din
această ultimă perioadă, a 9-a și Missa solemnis, se depărtează complet de genul tradițional: astfel în finalul simfoniei se
introduce o partitură pentru soliști vocali și cor, în timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o
confruntare subiectivă cu divinitatea.