TERMINOLOGIE

OCUPAȚIE – activitate, de durată mai mare sau

mai mică, desfășurată de om pentru a-și asigura o
sursă de venit (îndeletnicire, treabă)
MESERIE – îndeletnicire de orice natură bazată
pe munca manuală calificată
PROFESIE – ocupație cu caracter permanent, pe
care o exercită cineva în baza unei calificări
corespunzătoare; complex de cunoștințe teoretice și
de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva
FEMINISM – egalitatea în drepturi a femeilor cu
bărbații în toate sferele de activitate
 OCUPAȚII TRADIȚIONALE
Ocupația umană a cunoscut o evoluție în timp
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii își
asigurau existența culegând roadele pământului
sau vânând animale. Cu timpul au început să
cultive plante, să crească animale și să le
domesticească, să descopere bogățiile solului și să
le valorifice. Astfel iau naștere meserii precum
agricultor și meșteșugar
 OCUPAȚII MODERNE
În secolul XX oamenii au continuat să
practice meserii tradiționale legate de
cultivarea plantelor și creșterea animalelor,
dar numărul celor cu astfel de preocupări a
scăzut și este în continuă scădere
Revoluțiile industriale, tehnologice și
informaționale successive au modificat
ireversibil ocupațiile și statutele profesionale
ale oanenilor
 OCUPAȚII MODERNE ÎN SEC. XX
În țările dezvoltate din punct de vedere economic
industrializarea și creșterea populației urbane nu
a însemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-
a întâmplat după prima revoluție industrială, ci a
însemnat accentuarea și consolidarea clasei de
mijloc, care în statele superindustrializate este
numeroasă și foarte puternică. Acestă stare de
fapt s-a datorat în primul rând dezvoltării
sectorului terțiar. La ora actuală ocupațiile legate
de agricultură și meșteșuguri tradiționale au o
pondere scăzută în economie, sau sunt pe cale de
dispariție, munca fizică a fost lasată pe seama
imigranților
 OCUPAȚII MODERNE ÎN SEC. XX
Primul Război Mondial a avut un impact
puternic asupra acupațiilor
 Motivele schimbării sunt: mecanizarea,
producția în masă, emanciparea femeii -
feminismul (dreptul de a practica meserii pe
care înainte nu aveau voie), trauma
pierderilor omenești
Se dezvoltă foarte mult profesiile legate de
viața cotidiană din marile orașe europene și
americane
 OCUPAȚII UMANE LA SF. SEC. XX
În a doua jumătate a secolului al XX-lea a avut
loc trecerea spre perioada postindustrială – a
serviciilor şi informaţională – antrenând
transformări în economie şi societate: s-au
dezvoltat cu precădere domeniile energetic, al
telecomunicaţiilor, transporturilor , informaţiei;
domeniile primar (agricultura) şi secundar
(industrie şi construcţii) şi-au pierdut din
importanţă, în timp ce sectorul terţiar s-a dezvoltat
tot mai mult (servicii, comerţ, transporturi);
agricultura a fost mecanizată, munca manuală a
fost folosită tot mai puţin, iar cererea de forţă de
muncă în agricultură a scăzut;
 OCUPAȚII UMANE LA SF. SEC. XX
 În țările din centrul și estul Europei, procesul de
industrializare a început în anii `60 și a suferit un declin
după căderea regimurilor comuniste
În România, după anii `60 s-a încercat industrializarea
forțată, proces ce a determinat modificări la nivelul
ocupațiilor și profesiilor. Dezvoltarea rapidă și forțată a
industriei a dus la creșterea numerică și la consolidarea
clasei muncitoare considerate clasa socială de bază a
comunismului
 În 1950, în România erau înregistrați 1,2 milioane
muncitori din care 650.000 în industrie. În 1985 numărul
total al muncitorilor era de 6 milioane, din care jumătate
în industrie
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
 Începând cu anii `80 ocupațiile majore ale oamenilor
sunt cele legate de noile tehnologii informaționale și de
servicii
Apariția computerului personal în anul 1981, a schimbat
statutele profesionale
Meserile tradiționale legate de agricultură și industrie au
fost înlocuite treptat cu meserii legate de televiziune,
publicitate, informatică, relații cu publicul, finanțe turism,
etc. Cele mai multe din aceste profesii sunt din sectorul
terțiar și au apărut pe piața muncii odată cu dezvoltarea
acestuia
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
 Ocupațiile cu mare potențial sunt cele legate de
domeniul IT: informatician, administrator de rețea,
designer pagini web, iar în domeniul serviciilor:
mecanic auto, tinichigiu auto, agent de vânzări,
agent de asigurări, broker, agent de publicitate, la
care se pot adăuga alte donenii precum:
producerea energiei, utilizarea inteligenței
artificiale, expolorarea spațiului cosmic,
telecomuncații, în diferite sectoare ale
transporturilor
 OCUPAȚII ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ
 În România contemporană, meseriile cele mai căutate, dar nu
întodeauna cele mai plătite, sunt cele din industria ușoară
( confecții, încălțăminte), din domeniul IT ( analist programator,
informatician, administrator de rețea, designer pagini web), în
construcții ( zidar, lăcătuș, fierar-betonist), în domeniul serviciilor
( agent asigurări, agent comercial, vânzător, agent de pază, ospătar,
bucătar, cofetar-patiser, brutar), dar și în industria prelucrătoare
( tâmplar, lacătuș, sudor)
 Meseriile cu cea mai mică căutare la ora actuală sunt de desenator
tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist,
prelucrător prin așchiere, frezor, sculer-matrițer, operator chimist
 Pe ansamblu, în România predomină salariații în timp ce lucrătorii
pe cont propriu, patronii deși au crescut numeric încă numărul
acestora este unul modest
 NOUA EVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
INFORMAȚIONALĂ ȘI OCUPAȚIILE
Pe lângă schimbările economice induse de accelerarea ritmului de
dezvoltare a piețelor, sub efectul inovării și globalizării, mediul
socio-economic în societatea informațională este profund marcat și
modificat de revoluția tehnologică majoră din ultimii ani
Inovarea tehnologică permanentă, accelerarea schimburilor,
interconectarea mondială a cunoștintelor și a actorilor constituie
elemente caracteristice ale mediului economic actual
Adaptarea la societatea informațională constituie o mare
provocare la adresa sectoarelor economiei, a întreprinderilor, a
calificărilor și profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau
private
 CONCLUZIE
 În lumea contemporană, a deține o anumită tehnologie nu mai
reprezintă garanția unui avantaj concurențial pe termen nelimitat ce
ar putea fi apărat și menținut
Este mai important ca resursele umane ale unei firme: managerii și
angajații nu numai să aibă cunoștințe și deprinderi adecvate, ci și să
manifeste atitudini și comportamente active, pentru a putea face față
provocarilor economiei globalizate
Cerințele de pe piața muncii, indicate de performanța și eficiența,
dar, mai ales, competiția pentru posturile bine plătite și conceptual
moderne despre carieră au determinat o creștere a gradului de
pregătire profesională și a specializării
CERINȚELE PE PIAȚA MUNCII
DEPRINDERI ADECVATE
TEHNOLOGIE
STUDII SUPERIOARE
INOVAȚIE
CALITATE
FLEXIBILITATE
COMPETITIVITATE
PERSONALITATE