Nevoi nutriționale

Cursul 2
 RAŢIA CALORICĂ LA NOU NĂSCUT ŞI SUGARUL MIC

•Alimentaţia copilului din primele luni de viaţă este exclusiv

cu lapte uman dacă mama are secreţie lactată suficientă
(alimentaţie naturală).
•După 6 ore de la naştere nou născutul primeşte câteva
linguriţe de ceai îndulcit cu 5% zahăr sau ser glucozat. Se
recomandă punerea la sân a nou născutului timp de 3-5 minute ,
dacă starea sănătăţii mamei o permite.
•În prima lună de viaţă copilul va primi 7 prânzuri/zi începând
de la ora 6 (aproximativ din 3 în 3 ore) până la ora 24 cu o pauză
de noapte de 6 ore.
 • După 6 luni se începe diversificarea alimentaţiei la copilul
alimentat natural, iar cel alimentat artificial, diversificare va începe
după vârsta de 4 luni cu respectarea următoarelor reguli:
- alimentele noi trebuie introduse treptat, la 2 zile interval și-n
cantitati mici
- introducerea de alimente noi se face numai dacă sugarul este
perfect sănătos
- la primul semn de intoleranţă se suprimă alimentul, se tratează
copilul şi apoi se reia cu prudenţă;
- nu se introduce un aliment nou cu o săptămână înainte și o
săptămână după administrarea unui vaccin
- primul aliment cu care se începe diversificarea este supa de legume
pentru aport de săruri minerale.
Nu se dau copilului sub 1 an zmeură, căpșuni, fragi – au
acțiune puternic alergizantă
• Alimente folosite în diversificarea alimentaţiei:
- Brânzica dulce de la 4-6 luni (depinde de momentul în care se
începe diversificarea)
- Carnea de pasăre de la 5-6 luni
- Carnea de vită, peștele alb de la 6 luni
- Carnea de porc sau de oaie, laptele de vacă, brocoli, vinete,
ciuperci, mazăre boabe, linte dupa un an
- Ceapa (se fierbe întreagă împreună cu celelalte legume și apoi
se aruncă, nu se oferă copilului), spanacul și prazul (au efect
laxativ) după 6-7 luni
- Iaurtul după 7 luni
- Făina de grâu, ovăz, secară, gri doar după 7-8 luni
- Conopida după 8-9 luni
- Nu se adaugă sare sau zahăr alimentelor până la un an, mierea de
albine dupa un an
- Fructele pot fi introduse în alimentație sub formă de compot sau
coapte la cuptor
- Citricele se introduc numai după 8 luni
- Cireșe, pere, prune se pot introduce după 7-8 luni și în cantități mici
(au efect laxativ)
- Uleiul vegetal (de preferat de măsline) poate fi adăugat la
prepararea legumelor de la 5-6 luni, untul de la 5-6 luni (adăugat în
piureuri). NU se introduc mai multe tipuri de grăsimi la o masa!!
- Smântâna de la 7-8 luni, frișca după 9-10 luni
- Cacao sau ciocolata după 1-2 ani (au potențial alergen)
- Fasole boabe, varză după 3 ani
 Nevoile calorice sunt în raport cu vârsta. Astfel:
- nou născut, în primele zile - 60 - 80 calorii
- prematur, în primele zile - 140 calorii

- sugarul până la 6 luni -100 calorii

- până la 1 an- 90 calorii
NEVOI NUTRIŢIONALE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI:

La copii foarte devreme se formează preferința pentru alimentele

bogate în grăsimi. Studiile în această privință au demonstrat că
multe cazuri de obezitate se datorează unei diete cu un conținut
foarte mare de calorii ( multe dulciuri și grăsimi) și își au originea
în copilărie.
Caracteristici in alimentatia copilului:
 Nevoile nutriționale ale copiilor diferă în funcție de vârstă.
 Un copil crește în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice
diferite.
 Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creștrere staturală și
ponderală normală, evidențiată prin compararea parametrilor
creșterii cu curbele standard.
• Necesarul zilnic de calorii pe grupe de vârstă:
• - 1-3 ani – 1300 calorii
• - 4-6 ani – 1700 calorii
• - 7-9 ani - 2100 calorii
• -10-12 ani – 2500 calorii
• -13-15 ani – baieti - 3100 calorii
• - fete- 2800 calorii
• -16-20 ani – baieti- 3600 calorii
• -13-20 ani – fete – 2800 calorii
• -21-60 ani – masculin - 3500 calorii
• - 21-54 ani – feminine 2900 calorii
Alimentaţia copilului 1-3 ani (80-90 cal/kgcorp/zi)
• Alimentația se compune din lapte (500 ml/zi), brânzeturi,
oua, carne (de 3-4 ori pe săptămână în primul an, apoi
zilnic câte 30-45 g/zi din pasăre, vită, pește slab, ficat),
pâine, legume, fructe, zahăr și dulciuri (câte 30-35 g în
completarea rației glucidice)
• Se interzice consumul de apă în timpul mesei, se permite
numai la sfârțitul acesteia sau între mese.
• Nu se recomandă administrarea de conserve de carne sau
pește, mezeluri și alimente prăjite.
• Alimentația are rol educativ, copilul învață să se
alimenteze, să foloseasca lingurița, să bea singur din
cană
 Alimentaţia copilului între 4-6 ani
(70-80 cal/kgcorp/zi)

• Alimentația zilnică trebuie să cuprindă carne și

derivate, lapte (500 ml/zi), brânzeturi, ouă, cereale și
derivate, legume, fructe.
• Interdicțiile alimentare sunt reprezentate de alimentele
prea sărate, prea iuți, condimentate excesiv, prăjeli,
mezeluri grase.
Alimentația copilului între 7-12 ani (60-70 cal/kg/corp/zi)

• Alimentația zilnică se compune din carne și derivate,

lapte, brânzeturi, ouă, grăsimi animale (unt, smântână),
grăsimi vegetale, pâine, făinoase, legume, fructe.
• Rația glucidică se completează cu zahăr și produse zaharoase în
cantitate de 50-55 g/zi
• O atenție deosebită se acordă micului dejun și gustărilor (la
această vârstă învață în cursul dimineții) dar și mesei de prânz
(la cei care învață după-amiază)
RAŢIA CALORICĂ A ADOLESCENTULUI
(50-60 cal/kgcorp/zi)

Micronutrienţii au un rol important în creşterea şi dezvoltarea adolescentului.

• Calciul - necesarul de calciu este mai mare decât în copilărie sau în perioada
adultă datorită creşterii musculare şi osoase importante şi a modificărilor
endocrine.
- în perioada de vârf a creşterii pubertare depunerea de calciu este
dublă faţă de restul perioadei de adolescenţă, 45% din masa osoasă adăugându-
se în adolescenţă.
• Fierul – la băieţi creşterea masei musculare este însoţită de o creştere a
volumului sangvin.
La fete fierul este pierdut lunar la menstruaţie.
• Anemia feriprivă se întâlneşte la 8% din adolescente şi determină
scăderea răspunsului imun şi a rezistenţei la infecţii, încetinirea creşterii
ponderale.
• Alimentația trebuie să fie bogată și foarte variată.
• carne, lapte, brânzeturi, ouă, unt, smântână, ulei, pâine,
făinoase, cartofi, rădăcinoase, legume verzi.
• În completarea rației de glucide se folosesc zahărul și
dulciurile concentrate în cantitate de 55-70 g/zi.
• Trebuie combătută tendința de a mînca rapid și de
a se realiza nutriția predominant pe baza de
sandvishuri, fripturi, conserve, mezeluri, evitându-
se legumele și fructele.
• Se va evita consumul de băuturi alcoolice și cafea în
cantități excesive.
RAŢIA CALORICĂ ÎN SARCINĂ ŞI ALĂPTARE

•Organismul femeii trece, în timpul sarcinii și alăptării,

printr-o serie de transformări structurale ( mărirea uterului,
formarea placentei, dezvoltarea glandelor mamare etc) și
funționale (modificarea secreției endocrine, intensificarea
metabolismului).
•La gravide nevoile energetice sunt în prima jumătate a sarcinii
cu 5-10% mai mari față de cele ale femeii negravide, ajungănd ca
la sfârșitul celor 9 luni de gestație procentul să se ridice la 15-20%.
• În cursul sarcinii crește nevoia de săruri minerale, în
special de calciu, fosfor și fier, nevoie care nu poate fi
acoperită decât prin suplimentarea rației cu lapte,
brânzeturi, ouă, ficat, carne, spanac, roșii, salată verde etc
• Realizarea alimentației adecvate pentru femeia gravidă și
cea care alăptează se obține consumând alimente din toate
grupele principale.
• Se vor evita abuzul alimetar, alimentele prea grase, prea
condimentate, afumăturile, produsele sărate, conservele de
carne și pește.
• Din a treia zi de la naștere se trece la un regim mai consistent,
datorită necesității impuse de alăptare
• La adolescenta gravidă sau care alăptează se iau în
considerare și cerințele calorice și nutritive necesare
creșterii și dezvoltării organismului matern.
ALIMENTAŢIA VÂRSTNICILOR

• În alcătuirea alimentației vârstnicilor trebuie ținut seama de o

serie de modificări ce survin odată cu îmbătrânirea: alterarea danutii,
scăderea secrețiilor digestive, tulburări de evacuare intestinașă,
modificări de absorbție a factorilor nutritivi.
• Are loc de asemenea și o încetinire a metabolismului bazal, scade
toleranța la glucide, crește concentrația colesterolului și lipidelor
sangvine, se diminueaza capacitatea de regenerare a țesuturilor, se
demineralizează scheletul.
• Alimentația vârstnicului se bazează pe următoarele categorii de
alimente: lapte degresat, iaurt, brânză de vaci slabă, telemeaua de
vacă, carnea slabă de vită, pasăre, peștele slab de orice fel, ulei de
floarea soarelui, unt, albuș de ou, legume proaspete sub diverse forme,
fructe proaspete.
• Când legumele și fructele nu pot fi consumate crude din
cauza dentiției defectuase sau a unei colite (frecvent
întâlnită la vârstnici), se consumă sub formă de sucuri,
rase pe răzătoare, fără sâmburi și coajă sau la cuptor.
• Se evită dulciurile concentrate întrucât suprasolicită
funcția endocrină a pancreasului, putând duce la
epuizarea lui și la apariția diabetului zaharat.
• Produsele nutritive se prepară cât mai simplu și într-o
formă cît mai atrăgătoare, pentru a stimula apetitul care
este de multe ori scăzut la vârstnici.
Principalele recomandări necesare sporirii rezervelor fiziologice şi
nutriţionale ale vârstnicilor sunt:
- să consume o gamă cât mai largă de alimente;
- să practice exerciţii fizice cu rol în menţinerea masei osoase
- să se implice în activităţi sociale;
- să evite abuzul de alcool, consumul excesiv de cofeină şi medicaţia inutilă.
Măsuri simple care se pot lua pentru a îmbunătăţi nutriţia persoanelor
vârstnice sunt recomandările de a consuma:
- un pahar de suc de fructe în fiecare zi;
- cereale integrale cu lapte la micul dejun;
- peşte sau carne în fiecare zi;
- un pahar de lapte la culcare;
- cel puţin o porţie de legume în fiecare zi.