Prezentare

Frecventa plantelor si animalelor pe m2

dintr-un ecosistem

Palii Daniela
Odobescu Nicoleta
(Balta Dumitrita, Rogac Valeria)
24 m2
 Fauna:

Melc 2
Furnica 10+
Greier 1
Musca 1+
Buburuza 1
Paianjen 1
 Melcul
Melcii sunt atat de diversi, incat exista melci de pamant, melci de
mare si melci de apa dulce.
Cand se simt amenintati, de obicei se retrag in carapacea lor pentru a
se proteja.
Melcii nu au coloana vertebrala.
Cel mai mare melc de pamant este Melcul African Gigant (Achatina
Achatina
"Melcii cu con", o familie de melci de mare este veninoasa, iar unii
dintre ei sunt fatali pentru oameni!
Majoritatea melcilor traiesc intre 2 si 5 ani, dar in captivitate, unii au
depasit varsta de 10 sau 15 ani.
Mucusul melcului din gradina este utilizat pentru a trata ridurile,
petele si cicatricile de pe piele.
Majoritatea speciilor de melc sunt hermafrodite, deci au atat organe
de reproducere masculine, cat si feminine.
Viteza melcilor este de aproximativ 1,25 - 2 cm pe secunda. Daca s-ar
misca fara oprire, ar fi nevoie de mai mult de o saptamana pentru a
parcurge 1 kilometru.
Melcii gazduiesc mai multe tipuri de paraziti chiar si oamenii care
mananca melci slab gatiti pot deveni grav bolnavi.
 Furnica
Furnicile traiesc pe Pamant de peste 100 de
milioane de ani, fiind considerata specia care a
evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile
aparute de-a lungul timpului in evolutia Terrei.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care
cele mai cunoscute sunt cele negre si rosii, precum
si furnicile albe, sau termitele. Sunt rude cu albinele
si viespile, dovada fiind organul in forma de ac cu
venin, din varful abdomenului.
Fiinte sociabile, furnicile traiesc in grupuri mari,
numite colonii, in care organizarea muncii este
foarte bine pusa la punct. Nu degeaba sunt
considerate – ca si in fabula Greierele si furnica –
insectele cele mai harnice.
 Musca
Musca comuna, cunoscuta si sub denumirea
de musca de casa, (stiintific: musca
domestica) isi are originea din stepele Asiei
centrale, dar acum o putem regasi pe toate
continentele, fiind adaptate la toate tipurile
de clima. Musca adulta poate atinge 6-7 mm
lungime, femela fiind in general mai mare
decat masculul. Femelele pot fi distinse de
masculi prin spatiul dintre ochi (de culoare
rosie), la femela fiind mai mare spatiul decat
la mascul. Aceste insecte au toracele de
culoare gri, cu patru linii longitudinale, ca
semne distinctive. Corpul este acoperit de un
strat asemnator pufului, avand rol de
protectie. Ca si durata de viata, mustele
traiesc in mod obisnuit pana la 15-25 zile, dar
pot atinge chiar si doua luni. Fara mancare,
ele supravietuiesc doar 2-3 zile.
 Buburuza
Buburuzele sunt insecte care fac parte din acceasi
familie cu albinele.
Buburuza (gargarita) este cea mai buna prietena a
gradinarului. Ea apara plantele din gradina mancand
nenumarate omizi si viermi.
Adultul si larva se hranesc cu paduchi de plante.
O buburuza consuma zilnic 250-300 paduchi de
plante.
O larva de buburuza consuma 90 de insecte adulte si
3.000 de larve.
Atunci cand se hranesc, buburuzele isi misca gura
dintr-o parte in alta, nu de sus in jos ca oamenii.
Buburuza femela depune pana la 100 de oua de-a
lungul vietii.
Pe langa buburuzele patate mai exista o specie de
buburuze numite vergate.
Culorea rosie este predominanta la buburuza, insa in
unele cazuri, aceasta poate fi in totalitate neagra.
 Paianjenul

Paianjenii au 8 picioare lungi si paroase si traiesc in

umbra. Sunt creaturile de care ni s-a spus sa ne ferim. Si
totusi sunt fascinanti. In loc sa ne fie frica de ei, am
putea sa invatam de la ei. Sunt vanatori inascuti, poate
mai buni ca pisicile. Cand vad prada se opresc sa-si faca
strategia de atac, apoi o pune in aplicare cu exactitate.
Un paianjen poate stoca in corp atata fir cat sa
construiasca trei panze. Paianjenii „imbraca” prada in
panza. Cu cat aceasca se zbate mai mult cu atat panza
se lipeste mai mult de ea si devine mai imobila. Secretul
unei specii ca sa supravietuiasca este capabilitatea de
adaptare, iar paianjenii sunt maestri in adaptare. Ei
traiesc peste tot in jurul nostru.
Pana acum peste 40.000 de specii de paianjeni au fost
identificate. Acestia traiesc peste tot, in casa noastra
sau in gradina noastra. Au cucerit aproape toate
mediile. Sunt capabili sa calatoreasca la altitudini mari
in varfurile muntilor sau pe insule izolate. Indiferent
unde te duci, este un paianjen in apropierea ta
 Flora:
Nuci
Ulm
. Visin
Urzica moarta
 Nucul
Nucile se bucurau de mare
popularitate la romanii antici. La
nunți și sărbători, nucile erau
aruncate în calea mulțimii, ca
simbol al belșugului și al
bunăstării.
.
Miezul de nucă se
utilizează în scopuri
terapeutice. Medicii
consideră că miezul,
bogat în mangan și
fosfor, trebuie aplicat
pentru funcționarea
normală a inimii și
creierului.
Miezul de nucă, produs
complex și concentrat,
conține principalele
substanțe nutritive
energetice: lipide
(grăsimi) – 50,0-78,6%;
proteine – 7,2-20,9%;
glucide (hidrați de
carbon, zahăr) – 4,3-
15,0%, precum și
substanțe minerale și
vitamine.
 Ulmul
Este o specie ce vegeteaza Puietii de ulm
bine pe soluri bogate, afanate, se obtin din
revene. Este rezistenta la samanta,
uscaciune si la inundatii scurte, marcote,
suporta praful si fumul, este butasi, iar
insa atacata in masa de formele
grafioza. ornamentale si
Este rezistent la prin altoire.
grafioza, folosit Semanaturile
uneori ca arbore se fac la
de aliniament dar sfarsitul lunii
cel mai mult este mai. Se prefera
utilizat pe seminte
terenurile dezaripate,
degradate, in manual sau
plantatiile de mecanizat.
protectie a
campurilor etc.
 Visinul
Comparativ cu  Mugurii in faza
ciresul, visinul nu are de umflare
cerinte ridicate fata rezista si la
de temperatura. -12°C, iar florile
Acesta reuseste in rezista pana la
zonele cu o -2°C.
temperatura medie Este un pom foarte
anuala de 8-11°C. sensibil la excesul
de umiditate din
Este o specie foarte sol, care provoaca
rezistenta la asfixierea
iernare. radacinilor.
 Urzica moarta
Ceaiul de flori sau din tulpini
de urzicã moartã se folosește
în, rãcealã, tuse, tuse
convulsivã, se preparã cu
conuri de molid un sirop care
se administreazã bolnavilor.
Sub formã de bãi, urzica
moartã aduce ameliorãri
în abcese, tumori, varice,
ulcere și umflãturi datoritã
gutei.
Urzica moartã este
cunoscutã și sub
denumirile: sugel-alb,
urzicã creațã. În scopuri
medicinale se folosesc
planta și florile. Crește la
umbrã și necesitã locuri
umede și soluri ușoare,
bogate în sãruri minerale.
Conține mucilagii,
flavonoide, tanoizi,
saponozide, glicozide, ulei
volatil, sãruri de potasiu.