Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA
COPIL
Prof.dr.Dorin Lazar
Clinica de Pediatrie
Facultatea de Medicina Generala
Universitatea de Vest “Vasile Goldis”Arad
Definitie
- cea mai frecventã infecţie cronicã a copilului indusã de Mycobacterium
Tuberculosis (bacilul Koch), cu transmitere aerogenã, recunoscând ca
sursã de infecţie bolnavul cavitar (excretor de bK)
Incidenţa:
-declin spectaculos dupã al doilea rãzboi mondial; revine în prezent.
Patogenie:
Agentul patogen cale aerogenã parenchim pulmonar
leziune primarã - nodul (folicului lui Ghon) format din polinucleare, celule
epiteliale şi celule gigante multinucleate- celulele Langhans); concomitent
ajung în ganglionii regionali pe cale limfatica.
În urmãtoarele 2-10 sãptãmâni: hipersensibilitate tisularã la tuberculinã.
Din afectul primar si ganglionii hilari pe cale limfatica si/ sau hematologica
bacilii migreaza preponderent in zonele apicale pulmonare, splina, rinichi,
meninge, oase etc. Focarele mici (metastatice) pot fi simptomatice sau
asimptomatice. Milaria TBC este rezultatul diseminarii masive.
Fazele infectiei TBC
FAZA 1 - perioada de incubatie 2- 10 saptamani
Din momentul patrunderii b. TBC in plaman pana la aparitia hiperergiei
tuberculinice
In aceasta perioada bolnavul este:
•Asimptomatic
•imaginile radiologice normale
•febra de debut de invazie la pozitivarea IDR
5
Etapele infectiei TB la copii
Riscul de transformare al infectiei in boala, in functie de
varsta la care s-a produs infectia primara
Ancheta epidemiologica:
•Identificarea sursei de infectie
•Contactul cu sursa de infectie
•Intra sau extradomicilui
•Sugarii si copii sub 5 ani risc major
Examen radiologic
CT toracic
Rezonanta MN
Scintigrafie
Investigatii biochimice si imunologice ( markeri ai inflamatiei, anticorpii anti BT,
Ag MPT64, ReaginulSAT6 si Quantiferonul si Elispot- interferon Gama specific.
IDR la tuberculina
Examen bacteriologic
Frotiu direct
Culturi
Criterii de suspiciune, probabilitate si de certitudine, dupa OMS
SUSPICIUNE TB
• Copil bolnav contact cu un caz confirmat TB, de obicei adult
• Orice copil care nu se reface complet dupa rujeola sau tuse convulsiva
• Orice copil cu adenopatie superficiala nedureroasa
• Orice copil care prezinta scadere in greutate si tuse, simptome care nu au raspuns la
tratamentul antibiotic administrat pentru presupusa afectiune respiratorie
nespecifica
Diagnostic de PROBABILITATE de tuberculoza
Un caz suspect la care se adauga:
•Hiperergie tuberculinica (papula > 10 mm)
•Aspect radiologic sugestiv
•Aspect histologic sugestiv
•Raspuns favorabil la terapia antituberculoasa
Tuberculoza CERTA
• Identificarea Mycobacterium tuberculosis prin culturi
FORME CLINICE
Tuberculoza endotoracica
Pleurezia TBC
•mai frecvent la adolescenţi şi tineri
•debut acut, cu febrã, junghi toracic, dispnee, sindrom pleuretic
•lichid pleural serocitrin, paucibacilar, cu >80% limfocite
Ftizia
•rarã la copil, poate apare la adolescent
•reactivarea unui focar pulmonar vechi, vindecat, cu bK viabili (apical)
•clinic: febrã, tuse, scãdere ponderalã, dureri toracice, hemoptizie
•foarte contagioasã, prognostic bun.
Tuberculoza pulmonara progresiva
Pleurezia TBC
Ftizia
adenopatie
limfangita
complex primar
•caverne TBC cu bronsie de dren
caverna
bronsie de dren
Miliarã
• sunt afectate douã sau mai multe organe, survine în stadiul prealergic;
• severã, mai frecventã la sugar şi la copilul mic
• noduli tuberculoşi (2 mm – cm) în plãmâni, splinã, ficat, mãduvã
osoasã
• clinic:
-debut insidios, nespecific
-dupã câteva sãptãmâni:febrã,adenopatiegeneralizatã,
hepatosplenomegalie;
-apoi dispnee, wheezing, raluri umede;
• radiologic: microopacitãţi bine delimitate, disseminate pe ambele arii
pulmonare;
• 20-30 % din cazuri: se asociazã şi meningita TBC.
Tuberculoza extratoracica
Tuberculoza SNC
Meningita TBC:
•evoluţie trifazicã :
(1) semen nespecifice (febrã, cefalee, iritabilitate, obnubilare)
(2) semen neurologice (iritaţie meningeanã, hipertensiune intracranianã,
paralizii de nervi cranieni);
(3) coma, decerebrare, tulburãri respiratorii de tip central;
•LCR clar, citorahie moderatã (10-500 elem/mm3), predominant limfocite,
proteinorahie crescutã, glicorahie scãzutã, clorurorahie normalã sau scãzutã
•IDR la tuberculinã negative în 40 % din cazuri
•Examenul fundului de ochi: tuberculi coroidieni.
Adenopatia perifericã TBC
• ganglioni duri, nedureroşi, > 2 cm; uneori fistulizeazã
Eritemul nodos
• nodozitãţi dureroase la nivelul membrelor, deasupra unor
proeminenţe osoase (faţa anterioarã a tibiei, faţa posterioarã a
cubitusului)
• febrã, dureri articulare ,pusee de câteva sãptãmâni
Cheratoconjunctivita flictenularã
• unilateralã, trenantã;
• elemente inflamatorii elevate, ulceraţii corneene superficiale
TBC osteoarticular
• vertebre (morb Pott), cap femural, falange
TBC renalã
• piurie microbianã
Profilaxie
Vaccinarea BCG
primovaccinarea: la nou-nãscut, din ziua 4 de viaţã
revaccinarea:
• luna 6-a (cicatrice post-vaccinare < 3 mm)
• la 3 ani (în zonele endemice)
• în clasa I, a VIII-a şi a XII-a (IDR la tuberculinã < 9 mm)
• la contacţii neinfectaţi (IDR <9mm)
La contacţi
• scoaterea din focar,
• radiografie toracicã,
• vaccinare BCG la IDR < 9mm
IDR pozitiv
• radiografie toracicã
• chimioprofilaxie
• anchetã epidemiologicã
Tratament
Scopurile tratamentului:
•vindecarea cazului
•reducerea riscului de recidive
•prevenirea deceselor
•prevenirea instalarii chimiorezistentei Mt
•prevenirea complicatiilor
•stoparea transmiterii bolii. La copil acest element se gaseste pe ultimul loc,
stiut fiind ca la aceaste varste se dezvolta mai ales forme necontagioase de
boala
MEDICAMENTUL DOZA
7/7 3/7 2/7
IZONIAZIDA 300 mg 900 mg 900 mg
RIFAMPICINA 600 mg 600 mg 600 mg
PIRAZINAMIDA 2000 mg - -
ETAMBUTOL 1500 mg - -
STREPTOMICINA 1g 1g 1g
Particularitati in terapia pediatrica, in ceea ce priveste alegerea
medicamentelor si dozajul acestora:
•Etambutolul nu este recomandat la varste mici deoarece la aceasta varsta
copilul nu sesiseaza modificarile functiei vizuale
•Etambutolul administrat oral, in doze mici este bine tolerat dupa varsta de 5
ani, comparativ cu streptomicina care injectebil este dureroasa
•in meningita TB se foloseste streptomicina, deoarece etambutolul nu
traverseaza baierea meningeala
•in TB miliara, meningita TB si TB osoasa durata tratamentului este mai
lunga, pana la 12 luni
DATE BIOCHIMICE
EXUDAT TRANSUDAT
DATE BACTERIOLOGICE
In stadii precoce:
• se reduc excursiile pulmonare, creste spatiul mort - apar hippoxemia,
hipercapnia
In stadii avansate:
• se reduc volumele pulmonare
• scade intoarcerea venoasa
ETIOLOGIE:
CAUZE INFECTIOASE:
•TBC
•bacterii piogene (pneumococ)
•virusuri (gripale, adenovirusuri, Coxsakie, varicelo- zosterian, hepatitic)
•Mycoplasme
CAUZE NEIINFECTIOASE:
•reumatism articular acut
•artrita reumatoida
•lupusul eritematos sistemic
BOLI MALIGNE:
•tumori maligne endotoracice
•leucemii
•limfoame
I. CAUZE INFECTIOASE
Bacteriene – tuberculoza
• pneumonii cu germeni piogeni, abces pulmonar, supuratii subdiafragmatice
• leziuni pulmonare suprainfectate- dilatare bronsica,mucoviscidoza,corpi straini
• bruceloza, tularemia
Virale si rickettsiene:
• gripa
• adenoviroza
• herpes
• paratiroidita epidemica
• psitacoza
• febra Q
• mononucleoza infectioasa
Micotice
• Coccidioides, Actionomyces,blastomicoza
Cu protozoare
• ambiaza
II. CAUZE MALIGNE
•limfom Hodgkin, limfoame
•leucoze
•tumori pleurale
V. CAUZE TRAUMATICE
•hemotorax (dupa plagi penetrante sau interventie chirurgicala)
VI. CAUZE DIVERSE
Pulmonare
• astm bronsic
• sindrom Loffler
• pneumonii prin ingestie de hidrocarburi
• boala Bessnier-Boeck-Schaumann
• radioterapie
Renale nefrite
Hepatice ciroza hepatica
Hipoproteinemie
• sindrom nefrotic
• KwashiorKkhor
• boala beri-beri
Boli de colagen
• reumatism articular acut
• lupusul eritematos sistemic
• panarterita nodoasa
• poliartrita reumatoida
Tumori- tumori ovariene
Dupa pneumotorax – spontan, traumatic
EXAMENUL DE LABORATOR AL REVARSATULUI PLEURAL
TORACO CENTEZA
• exudat
• transudat (evacuare)
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
LICHIDUL PLEURAL
DATE MORFOLOGICE
•lichid serocitrin (transudat sau exudat)
•lichid serohemoragic sau hemoragic (hemotorace, tumora, infarct, etc)
•lichid purulent – empiem – pleurezie bacteriana
•lichid putrid (abces, gangrena)
•lichid chilos (revarsatul limfatic)
CLASIFICARE :
CLINIC
•asimptomatic in revarsatele reduse ca volum
•durere si freamat pleural pericardica initial
•dispnee in exudatele abundente
•eventual:
• bombarea hemitoracelui
• reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii
• diminuare sau abolirea freamatului pectoral
• submatitate lemnoasa
• diminuarea sau deplasarea traheei si a socului apexian
RADIOLOGIC:
Pleurezia TBC
• mai frecventa la adolescentt si adultul tanar
• debut in primele 6 luni de la primoinfectie, odata cu dezvoltarea imunitatii mediate
celular
• diseminare prin contiguitate(cel mai frecvent), hematogena (rezultand pleurezie
bilaterala) sau limfatica unilaterala
• lichid pleural (exudat) in cantitate mare
• examen bacteriologic negativ(caracter paucibacilar)
• examen citologic: peste 80 % limfocite
• caracter autolimitat in 6-8 saptamani
• indiciu pentru existenta altor focare de TBC
• sechele: simfiza, pahipleurita
Tratament:
chimioterapie antituberculoara 9-12 luni
corticoterapie (prednison 1-2 mg/kg/zi, maxim 40-60 mg/zi, 1-2 saptamani, apoi
sevraj progresiv in 2 saptamani)
evacuarea lichidului pleural
Pleurezia virala: revarsat putin abundent, evolutie rapid favorabila, fara sechele
VA MULTUMESC!