Îngrijirea pacientului vârstnic

 Viaţa înseamnă o necontenită transformare, care începe cu

naşterea şi se termină cu moartea.
 Însă bătrâneţea poate fi o perioadă extraordinară dacă luăm
în calcul avantajele pe care le aduce cu sine: 
 timpul liber, posibilitatea de a desfăşura activităţi plăcute,
de a călători, de a rememora momente fericite si realizări,
de a te dedica unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat.
 Este importantă acceptarea bătrânetii într-un mod natural,
apoi încercarea de a găsi soluţii, alternative şi modalităti de a
depăși greutăţile ce vin odată cu vârsta a treia.
 Importante în prevenirea şi combaterea efectelor negative ale
înaintării în vârstă sunt activităţile sportive, un mod de viaţă
sănătos, asumarea unor noi roluri şi încercări.
 O.M.S. dă definiţia „Nursing-ului” ca o parte integrantă a sistemului de
îngrijire a sănătăţii care cuprinde promovarea sănătăţii, prevenirea
bolilor şi îngrijirea persoanei bolnave, de toate vârstele, în toate unităţile
sanitare, aşezările comunitare şi în toate zonele de asistenta socială.
 Rolul nursei
 După conceptul Virginiei Henderson rolul esenţial al nursei constă în a
ajuta persoana bolnavă şi sănătoasă să-şi menţină şi să-şi recâştige
sănătatea şi să-l asiste în ultimele clipe ale vieţii prin îndeplinirea
sarcinilor pe care dacă ar fi avut forţa, voinţa şi conştiinţele necesare
bolnavul şi le-ar fi îndeplinit singur.
 După O.M.S. rolul nursei în societate este să asiste individul, familia sau
grupul de indivizi, să optimizeze şi să-i integreze funcţiile fizice, mentale
şi sociale afectate prin boală.
 Funcţiile nursei sunt:
 de natură independentă
 de natură dependentă
 de natură interdependentă
 PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE
 Când începe bătrâneţea? Pentru fiecare dintre noi, termenul de
„bătrân“ are o anumită semnificaţie.
 Pentru un copil, „bătrân“ este oricine cu vârsta cronologică mai
mare de 20 de ani.
 Adolescentul consideră „bătrân“ orice persoană trecută de 30 de
ani, iar o persoană în vârstă de 75 de ani consideră că este
bătrân oricine se află la o vârstă mai înaintată decât a sa.
 Îmbătrânirea, aşa cum ştim
cu toţii, este inevitabilă,
implicând o serie de procese
care încep încă din momentul
concepţiei.
 intre 65 (60) -75 de ani
trecerea spre bătrânețe sau perioada de vârstnic
 între 75-85 (90) de ani
bătrânețea medie sau perioada de bătrân
 peste 85 (90) de ani
stadiul marii bătrâneți
 
 TEORIA IMBATRANIRII
Proces care transforma ub individ viguros intr-un
individ fragil cu rezerve scazute la nivelul
majoritatii aparatelor si sistemelor,
Teorii genetice: teoria erorilor, teoria
programata,
Teorii nongenetice: t imunlogica, neuro-
endocrina, tesutului conjunctiv, t acumularii de
produsi reziduali, t radicalilor liberi, t factorilor
externi, t legarii incrucisate
 INGRIJIREA VARSTNICULUI
 Scopul ingrijirilor:

 - mentinerea unui grad de independenta posibila

 - obtinerea de ingrijiri de calitate la costuri eficiente
 - reducerea stressului la pers. varstnice
 - reducerea costurilor spitalicesti
 INGRIJIREA VARSTNICULUI

 Tpuri de servicii acordate

 - servicii de tip nursing
 - servicii de kinetoterapie
 - logopedie
 - ingrijiri infirmiere
 - servicii de asistenta sociala
 INGRIJIREA VARSTNICULUI

 Beneficiarii
 Pacientii in faza terminala

 Pacienti cu afectiuni neurologice

 Pacienti operati care necesita inca tratament la

externare
 Pacientii imobilizati la pat

 Persoane varstnice cu diferite grade de

dependenta
 INGRIJIREA VARSTNICULUI

 Stabilirea nevoilor de ingrijire in functie de:

 Istoricul pacientului

 Natura si situatiile anormale identificate

 Date despre starea sociala si mediul in care

traieste
 Modificarile care au survenit in starea vastnicului

 Nevoile afectate
 INGRIJIREA VARSTNICULUI
 Nevoile fundamentale, vitale si esentiale:
 N. de a respira si avea o buna circulatie

 N. de a se alimenta si hidrata

 N de a elimina

 N. de a se misca si avea o buna postura

 N de a se imbraca si dezbraca

 N. de a fi curat si de-asi pastra tegumentele intacte

 N. de a evita pericolele

 N. de a comunica, N de a dormi si a se odihni, N de

a invata, N de a fi util, N de a se recrea
 N. de respira si avea o buna circulatie
 Patologia cea mai frecventa a varstnicului:

 Boli pulm. obstructive (BPOC, bronsite cr, astm bronsic)

 Alte boli pulmonare: TBC, pneumonii, cancerul pumonar,

embolia pulmonara, care agraveaza functia pulmonara
prin durere, oboseala.
 Alte boli ale SNC, muscular sau vascular care sunt in
stransa legatura cu ap. respirator si care suporta
consecintele legate de afectiunile bolilor cr. ale acestor
aparate.
 Alti factori de risc:

 Mediul poluant

 Fumatul activ si pasiv

 N. de a respira si a avea o buna circulatie
 Factorii care influenteaza nevoia:
 - factori de mediu
 - Consecintele unor boli cronice; pulmonare, cardiace,
Fumatul
Simptomatologia:
 Tusea,

 Expectoratia

 Dispneea
 Interventii preventive:
 asigurarea unui mediu ambiental confortabil
 adaptarea la un stil de viata echilibrat
 evitarea fumatului si a agentilor poluanti
 portul imbracamintei care sa nu
stanjeneasca respiratia
 evitarea alimentelor care baloneaza
 evitarea contactului cu alte persoane cu
afectiuni respiratorii
 N. de a se alimenta si hidrata
 Factorii care influenteaza nevoia:
 Afectiuni ale ap. locomotor, PR, artroze, etc
 Afectiuni neurologice; hemiplegii;
 Patologii digestive: stenoze, ulcere garstrice si
duodenale, cancere ale esofagului, stomacului,
ciroze hepatice
 Starea mucoasei bucale, dentitia,
 Boli cardio-vasculare
 Diabetul
 Depresii, demente
 Simptomatologia :
 Disfagia

 Greturi, varsaturi

 Deshidratarea

 Dezechilibre hidro-electrolotice;

 Casexie, malnutritie

 Obezitate
 Interventii preventive:
 Sugerarea consumului de alimente semisolide si lichide

 Mese mici si dese

 Modificarea obiceiurilor alimentare

 Asigurarea necesarului de calorii cf. nevoilor

 Asigurarea meselor (cantine sociale, “ masa pe roti”, etc)

pentru varstnicii singuri si cu venituri mici
 Protezare dentara
 Interventii curative:
 Alimentatie parenterala doar la indicatie
 Alimentatie pasiva
 Alcatuirea unui plan de alimentatie pentru varstnicul
diabetic
 Alimentatie prin stoma la cei cu rezectie totala de stomac
 Combaterea anorexiei
 Combaterea durerii
 Adm. unor medicamente pentru simptomatologia curenta:
greturi, balonari, arsuri, durere colicativa
 Urmarirea greutatii corporale
 Semnalarea unor complicatii
 N. de a elimina
 Factori care influentează nevoia
 Afecţiuni intestinale şi urinare
 Boli cardio-vasculare
 Boli asociate cum ar fi respiratorii, depresii, dementele
 Afectiuni acute; fracturi, pneumonii, decompensari
cardiace cu impact asupra mobilitatii varstnicului;
 Medicamente care influenteaza peristaltismul
intestinal
 N. de a elimina
Probleme:
 Constipaţia

 Diareea

 Incontinenţa urinară
 Intervenţii :
 Interventii curative:
 Introducerea unui orar de alimentare şi hidratare
 Urmărirea efectului unor medica ţii
 Administrarea de laxative
 In incontinenta urinara care poate fi reversibila sau
ireversibila se recomanda ex. pentru tonifierea musculaturii
sfincteriene
 Reducerea functionala a mictiunilor cu ajutorul grilei de
mictiune
 Evitarea bauturilor diuretice
 Facilitati de deplasare la toaleta
 Eliminarea obstacolelor
 Asigurarea confortului
 N. de a se mişca si avea o bună postură
 Afectiuni care pot constitui cauza problemelor de
mişcare sunt:
 Afecţiuni musculo-scheletale
 Artroze, PR, osteoporoza, osteomalacia, Maladia
Paget, crampele musculare
 AVC
 Fracturi, amputatii
 Probleme legate de medicamente
 Lipsa motivaţiei
Probleme:
 Alterarea mobilitatii
 Intoleranta la miscare

Intervenţii :

 Interventii preventive orientate catre 3 directii:

 Motivatia varstnicului
 Mentinerea fortei si rezistentei musculare
 Mentinerea mobilitatii articulatiilor
 ,,Nu trebuie tratată o boală, ci vindecat un om”
V Gosset
 Suntem programaţi de când ne naştem să
traversăm etape prestabilite a căror curgere este,
asemenea timpului, inevitabilă.
 Suntem copii, tineri, adulţi, bătrâni.
 Strict în această ordine şi fără nici o posibilitate de a
ne opri, la alegere, la un stadiu convenabil.
 Afectiuni frecvente la varsta a III-a
Ateroscleroza sistemica

Cardiopatia ischiemica

Hipertensiunea arteriala

Tulburarile de ritm cardiac si conducere

Boli hematologice

Boli digestive

Boli endocrine

Boli ale sitemului nervos central

Boli psihice, afectiuni ale sistemului locomotor,

oculare
 Afectiuni rare la varsta a III-a
-Hepatita acuta

-Hernia de disc, sindromul sciatic

-Migrena,

-Nefrita

-Urticaria
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Manifestări clinice
 Manifestări generale
‒ Stare gen. alterată
 Manifestări specifice
‒ Dispnee
‒ Cianoză
‒ Tuse
‒ Expectorație
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Modificări fiziologice
 ↓ CV, VEMS, tens. superf. Intraalveolară, capacitatea
de difuzie alveolo-capilară, ppO2
 ↑ CRF, VR, vol. de colabare a căilor resp.
 se mențin constante ppCO2 și CPT
 Materiale necesare
 Stetoscop
 Termometru
 Ceas cu secundar
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Tratament
 Asigurarea unei bune poziții pt. favorizarea
respirației
 Condiții de mediu:
‒ umidificarea aerului
‒ drenaj postural
‒ schimbarea poziției la 2 ore
 Evitarea decubitusului prelungit
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Tratament
 Evitarea fact. poluanți
 Evitarea fumatului activ/pasiv (det.
vasoconstricție, ↓ nr. de macrofage din căile
aeriene și ↓ mișcările cililor respiratori)
 ↓ vâscozității mucusului prin hidratare per os
 Detectarea precoce a semnelor de suferință
gravă respiratorie (colaps respirator) prin
supravegherea pacientului (tip de respirație,
ritm)
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Tratament
 Monitorizarea tensiunii, pulsului, ritmului respirator
 Supravegherea deglutiției, eventual alimentare pe
cale parenterală
 Asigurarea igienei buco-dentare, faringiene
 Evaluarea tegumentelor (cianozei), a sputei
 ↓ anxietății, ↑ gradată a activității fizice
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Tratament
 Educarea pacientului să evite:
‒ Cafeaua (↓ efectul medicației), alcoolul (fav.
deshidratarea celulară și bronhoconstricția)
‒ Lichidele prea calde sau prea reci
‒ Expunerea la aer rece și vânt
 Program zilnic de exerciții de respirație
 Educarea pacientului să prevină infecțiile
respiratorii
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Gripa

→ cauză de decompensare
→ stare de disconfort accentuată
→ adm. vaccin la grupe de risc
 Traheobronșita acută

→ frecvență mare
→ + cianoză, tahicardie, fen. toxice generale
→ poate evolua cu decompensare resp.
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Pneumonia

→ manifestări mai puțin dramatice, febră moderată

→ complicații frecvente: bronșită, bronșiectazii, IC
congestivă, nefrită bacteriană
→ spitalizare în cazul formelor grave
→ tratament cu: antibiotice (inclusiv câteva zile
după cedarea simptomatologiei), corticoizi
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Astmul bronșic

→dominat de criză bruscă de dispnee paroxistică

sau de stare de rău astmatic
→starea de rău astmatic e declanșată de: infecții,
întreruperea corticoterapiei, traume psihice
→bolnav agitat, incoerent
→cea mai frecventă coplicație e emfizemul
pulmonar
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii
 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni
 BPOC

→caracteristic vârstelor mai înaintate

→mai rar sputa e purulentă
→evoluția la pacienții vârstnici e mai lentă
→elemente de gravitate: dispnee intensă, hipoxie
importantă, infecție cu germeni rezistenți
→evitarea adm. kanaminicinei, cloramfenicolului
→exerciții simple de gimnastică respiratorie
→vaccin antigripal toamna
Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Cancerul bronho-pulmonar

→mortalitatea: locul 3 ca frecvență

→simptomatologie: asemănătoare cu a celor de la
celelalte grupe de vârstă
→debut frecvent ca o pneumopatie acută
sdr. paraneoplazice întâlnite mai rar
→trat. chirurgical pune probleme legate de starea
cardio-respiratorie a pacientului și de
mortalitatea mai mare post-operatorie
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Cancerul bronho-pulmonar

→↓ anxietății
→susținerea pacientului, onestitate în comunicare
→recunoașterea stadiilor de reacție a pacientului la
aflarea veștii (stare de șoc, neîncredere, furie,
depresie, negare)
→încurajarea pacientului să - și exprime emoțiile
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecț. pulm. la bătrâni

 Cancerul bronho-pulmonar
→identificați sistemul de suport (familie, religie)
→încurajați-l să se odihnească, să se alimenteze
→asigurații intimitatea
→recunoașteți și respectați valorile religioase,
economice, educaționale, culturale
→îngrijirea zonei iradiate (pansament,
schimbarea lui cu blândețe)
→administrarea de analgezice
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecțiunilor pulmonare la bătrâni

 Cancerul bronho-pulmonar

→limitarea activității
→monitorizare Gcorp.
→adm. trat.: chimioterapice, antiemetice
→adm. a 6 mese/zi
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni respiratorii

 Particularități ale afecțiunilor pulmonare la

bătrâni
 Cancerul bronho-pulmonar
→Tratament:
- ↓ vâscozității mucus. prin adm. de
medicamente, perfuzii
- monitorizare pCO2, pO2, sat. O2
- bronhodilatatoare, antitusive, expectorante,
fluidificante, vitamine
- oxigenoterapie