Sunteți pe pagina 1din 51

Aorta abdominala:

Continua aorta toracica in dreptul discului interverebral T10-T11, Atre o lungime de


~ 15-18mm, calibrul ei descreste progresiv. Este situaa profund retroperitoneal,
anterior coloanie vertebrale lombare, anterior si la stg. fata de eceasta: superior se
gaseste laterovertebral , inferiro ajunge pe linia mediana.
Porțiunea abdominală a aortei începe la nivelul hiatului aortic al diafragmului, la
nivelul marginii inferioare a vertebrei toracale 11 şi se termină la nivelul celei
discului intervertebral L4-L5 .
Aorta abdominală este înconjurată de o teaca fibroasa, țesut conjunctiv lax și de
plexul simpatic periaortic
Raporturi:
La hiatusulul aortic: posterior veretbral T11, ductul toracic, anterior ligamentul arcuat
median al diafragmului, radacina mediala a venei hemiazigos;

Anterior (dinspre superior spre inferior):


Vena renala stg. ce o incruciseaza in dreptul vertebrei L1, in pensa aortomezenterica
Nodulii limfatici preoartici
Plexurile previscerale (celiac cu ggl semilunari, mezenetrici superior si aorticorenali,
plexul lombo-aortic cu ggl mezenterin inferior)
cu organele retroperitoneale:
Complexul duodeno-pancreatic ce divide aorta abdominala in 3 segmente:
Supraduodenopancreatic: de la ligamentul arcuat median pana la marginea superioara
a pancreasului, corespunde bursei omentale , da nastere arterlor frenice inferioare si
trunchiului celiac
retroduodenopancreatic are anterior capul de pancreas si a3a portiune a duodenului,
da nastere arterei mezenterice superioare ce se afla in patrulaterul venos Rogie: inferior
vena renala stg., superior vena splenica, la stg. vena mezenterica inferioara, la dreapta
mezenterica superiorara ;
Subduodenopancreatic: acoperita de peritoneu parietal, inserţia parietală a
mezenterului (o încrucişează), artera mezenterica inferioara.
Posterior:
 coloana vertebrală (de la nivelul marginii inferioare a T12 la L4) si discurile
interververtebrale
 arterele lombare;
 venele lombare stângi (o încrucişează în traiectul lor spre vena cavă inferioară);
 cisterna chilifera Pequet impreuna cu originea ductul toracic;
 vena azygos;
 ligamentul vertebral longitudinal anterior, cel drept (se interpune între vena cavă
inferioară şi aortă);
Lateral dr.:
•vena cavă inferioară care are un traiect divergent cu aorta dinspre inferior spre superior
și trece de partea dreaptă a coloanei vertebrale, delimiteaza triunghiul interaorticocav, cu
baza situata superior in care se gaseste lobul caudat si ggl semilunar dr.;
•lanțul ganglionar limfatic intaraorticocav
•Pilierul dr. al diafragmului ce o separa de VCI

Lateral stânga:
•stâlpul stâng al diafragmului;
•lexura duodenojejunală și mușchiul lui Treitz care ancorează flexura duodenojejunală;
•simpaticul lombar;
•Glanda suprarenala stg.
•marginea medială a rinichiului stâng și ureterul stâng;
•vasele mezenterice inferioare.
Ramurile colaterale se impart in ramuri parietale si ramuri viscerale

Ramurile parietale:
•Arterele frenice inferioare dreapta si stanga: pleaca de pe fata anterioara a aortei
superior trunchiului celiac, merg posetrior si superior, pe fata inferioara a
diafragmului, diverg, se terminal prin bifurcatie: ram medial ce se anastomozeaza
cu cel de partea opusa, anterior de esofag. (va da ramuri esofagiene), si un ram
lateral, mai voluminos, ramuri colaterale : artera suprarenala superioara, ramuri
pancreatice, esofagiene;
•Arterele lombare: 4 perechi : in dreptul gaurilor intervertebale se imapart in ramurile
terminale: posterior (dorso-spinal) ce se imparte in ram spinal ce patrude cu
radacina nervului spinal in canalul vertebral si dorsal ce ajunge in santul
paraveretbal, si un ram anterior, abdominal ce trece posterior patratului lombelor, in
peretele abdominal;
Ramurile viscerale:
•Trunchiul celiac cu ramurile lui temrinale gastrica stg., splenica, hepatica comuna,
pleaca te pe fata anterioara a aortei superior de marginea superioara a pancreasului
in regiunea celiaca Luschka.
•Artera mezenterica superioara, pleaca de pe fata anterioara a aortei, posteriro de
pancreas
•Artera mezenterica inferioara de pe fata anterioara, paramedian stg. la ~ 4cm
superior de terminare
•Arterele suprarenale mijlocii: dreapa si stanga, de pe fetele laterale ale aortei, in
drept cu artera mezenetrica superioara
•Arterele renale : drepata si stanga: de pe fetele laterale ale aortei
•Areterele gonadale (ovariene/testiculare), dreapta si stanga, e pe fata anteriora
inferior arterelro renale, uneori cea de partea dr. se poate desprinde din artera
renala dr.
Ramurile terminale, aorta abdominala se termina prin emiterea a 3 ramuri : aretrele
iliace comune dreapta si stanga si artera sacrata medie:
•Artera sacrata medie, reprezinta vestigiu al aortei terminale, uneori se poate
desprinde de pe fata posterioara a aortei. Coboara vertical pe linia mediana anterior
de osul sacru si coccige Ramuri colaterale: uneor da nastere celei de 5-a perechi de
ramuri lombare, ramuri parietale perechi de duc spre gaurile sacrate, ramuri
viscerale pentru fata posterioara a rectului. Inferior se termina emitant 2 ramuri ce
se anastomozeaza cu ramurile sacrate laterale, si ra un ram median subtire pentru
glomusul coccigian Luschka.
•Arterele iliace comune dreapta si stanga au originea in dreptul discului
interveretbral L4-L5, formeaza un unghi de ~ 60 grade, cea stg. este mai apropiata
de verticala au o lungime variabila, cea de partea dr. este mai lunga (bifurcatia
aortei se face paramedian stg.), se termina in dreptul articulatiei sacro-iliace prin
bifurcare in arterele iliace interna si externa. Raporturi cu venele iliace comune, de
partea dr. vine posterio (inclusiv formarea venei cave),r arterei de partea stg. vine
medial, posterior corpul vertebral L5, laturile simpatice, ultimul splahnic lombar,
anterior al3lea splahnic, peritoneu parietal, de partea stg. ureterul, si radacina oblica
a mezosigmoidului, medial sacrata medie, plexul hipogastric superior, lateral
ileopsoasul. Ramuri colaterale: pentru nodulii lifatici, vene, si muschii psoasi, artera
ureterala inferioara (pentru ureterul iliac)
Artera iliaca externa:
Continua traiectul iliacei comune. Tine de la articulatia sacro-iliaca pana la ineul
femural unde se continua cu artera femurala comuna. Este incrucisata de arterele
gonadale. De partea dr. de ureter., nervul genitofemural, la barbat cu ductul
deferent la femeie cu liganetul rotund al uterului, medial are raport cu vena.
Ramuri colaterale:
•Artera ureterala inferioara
•Artera epigastrica inferioara profunda se indreapta ransversal si medial, apoi
superior spre ombilic, patrunde in grosimea muschiului drept andominal. Ramuri
colaterale
o artera funiculara sau cremasterica, patrunde in funcicului spermatic, la
barbat/ la feeia artera ligamentului rotund.
o Ram pubian sua suprapubian se anstomozeaza cu cel de partea opusa,
o Ramul obturator,sau corona mortis, se anstomozeaza cu artera obturatorie
interna in peretele posterior al canalului inghinal
•Artera circumflexa iliaca profunda se indreapta supeiror si lateral da u ram
abdominal ca patrund ein perete intre oblic intern si transvers si un ram iliaca ce
merge paralel cu cresta iliaca
Artera iliaca interna sau hipogastrica:
Origine din iliaca ciomuna din dreptul articulatiie sacro-iliace, se termina in portiunea
superioara a incizurii ischiadice mari, deasupra marginii superioare a muschiului
piriform, unde da ramurile terminale, posterior are raport cu vena. Superior se
gaseste in aria unui triunghi delimitat: superior de corpul vertebal L5, inferior
aripioara satraa, lateral muschiul psoas. Conform nominei anatomice aretra iliaca
interna se temrinal prin formarea 2 trunchiuri : anterior si porterior
Ramuri colaterale se impart in extrapelvine .

Ramuri extrapelvine:
•Artera obturatorie se desprinde din trunchiul anterior, trece prin canalul obturator
impreuna cu artera si nervul, ajunge pa fata mediala a radacinei coapsei (ramuri
colaterale: pt m iliac, m obturator, vezicale, m adductor mic, pectineu, obturator
exterm, ram anatomotic cu artera epigastrica inferoara profunda si gluteala
inferioara
•Artera gluteala superioara, dintrunchiul posterior, trece superior de muschiul
piriform prin inchizura ischiadica, se imparte in ram superficial si profund.
•Artera gluteala inferioara, din trunchiul posterior, trece inferior muschiului piriform
prin incizura ischiadica se gaseste medial de pudendala interna.
• ramuri pt muschii din jur, se anastomozeaza cu prima perforanta din arttera
femurala profunda, si cu arterele circumflexe femurale.
Ramuri intrapelvine se impart in parietale si viscerale
Ramuri parietale:
•Artera ilio-lombara di trunchiul posterior, ascensioneaza sub muschiul psoas mare un
ma ascendent muscular si unul transversal pt iliac se anastomozeaza cu ultima lombara
•Arterele sacrate laterale, superioara patrunde in prima gaura sacrata si inferioara
coboara vertical , anteriro m piriform, se anastomozeaza cu artera sacrata medie
Ramuri viscerale (3 la barbat, 5 la femeie):
•artera ombilicala, sau vezicala superioara din anterior, se indrepata spre vezica urinara,
de unde se trasnforma in cordin fibros, ligamnt ombilical, pana la ombilic, poate sa dea
artera deferentiala la sexul masculin
•Artera vezica inferioara sau genitovezicala, se desprind edin trunchiul anterior,
impreuna cu artefa deferentiala (la sexul masculin)
•Artera rectala mijlocie colaterale pt prostata si vezicule smeinale la sexull masculi,
pentru vagina la sexul feminin.
•Artera uterina (la sexul feminin) cu aspect variabil in functie de starea fiziologica, pleaca
din trunchiul anterior, are 3 segmente: parietal: lateral de ureter, parametrial: in baza
ligamentului larg, trece superior de ureter, si uterin : ascendent pa marginea uterului
pana la fundul uterului unde da ramuri terminale : aretra retrograda ce se
anastomozeaza cu cea de partea opusa, si alta tuboovarian. Ramuri colaterale:
ureterala inferior, vezicala posterioara,
•Artera vaginala sau vaginala lunga, sau vaginala inferioara da ramuri pentru peretele
vaginal ce se anastomozeaza pe linia mediana unde formeaza artera vaginala azigos.
Artera pudendadala interna care este atat ram intrapelvin cat si extrapelvin (iese din
pelvis prin incizura ischiadaica mare , inferior de muschiul piriform, ocoleste spina
ischiadica mica, si patrunde prin mica incizura ischidica, pe fata interna a
obturatorului unde fascia acestuia ii formeaza un canal inpreuna cu fibrele
ligamentului sacrotiberal = canalull Alcoock patrunde intre fasciile diafragmului
urigenital, pana la simfiza pubiana unde da ramurile terminale (artera cavernoasa si
dorsala a penisului, sau artera cavernoasa si dorsala a clitorisului la sexul feminin.
Ramuri colaterale:
Artera rectala inferioara pt anus
Artera perineala
Artera uretrala sau bulbouretrala pt corpul spongios si uretra
Artera cavernoasa patrunde in corpii cavernosi (penis/clitoris), se continua cu
aretrele helicine.
Artera dorsala a penisului trece inferiro simfizei pubiene, prin ligamentul suspensor,
de-a parte si de alta a liniei mediane, in santul glandului formeaza o anastomoza
coronara. / Artera dorsala a clitoriusului pt corpii cavernosi ai clitoriusului
Vena cavă inferioară (Vena cava inferior)
Vena cavă drenează sângele de la toate structurile situate sub nivelul diafragmului
şi îl conduce până la nivelul atriului drept.
Vena cavă inferioară se formează prin unirea celor două vene iliace comune, pe
flancul dr. al vertebrei L5 şi se orientează ascendent, anterior paramedian dr. de
coloana vertebrală, in dretul vertebrei L1, se inclina spre dreapta , trece posterior
de ficat perforează porţiunea tendinoasă a diafragmului, se curbează şi se varsă la
nivelul porţiunii anteroinferioare a atriului drept printr- un orificiu prevăzut cu valvele
semilunare ale venei cave inferioare.
Vena cava inferioara are 3 segmente: subdiafragmatic, diafragmatic si toracic;
Raporturi:
La nivelul abdomenului  Anterior se imparte in 5 etaje
Noduli limfatici precavi
Este incrucisata de aretra gonadala dr.

-etajul subduodenopancreatic
Radacina mezenterului
Artera ileocolica
Artera iliaca comuna dr.
Fascia de coalescenta Toldt dr.

-etajul duodenopancreatic
Complexul duodenopancreatic
Fascie retroduodenopancreatica Treitz.

-etajul omental (supraduodenopancreatic);


Delimiteaza posterior orificiul Winslow, este acoperita de peritoneu parietal, prin
intermediul orificiului vine in raport cu pediculul hepatic (vena porta, artera hepatica, duc
hepatic comun)

-etaj retrohepatic
In santul hepatic aici se varsa venele hepatice

-etaj suprahepatic (interhepatofrenic )


Posterior
oCorpul ultimelor 4 vertebre lombare;
oLigamentul longitudinalanterior;
oInsertiile muschiului psoas mare drept;
oTrunchiul simpatic lombar dr., si nervii splahnici
oLigamentul arcuat medial dr. al diafragmului
oArtera renală dreaptă, artera suprarenală dreaptă şi artera frenică inferioară,
arterele lombare dr.
oNoduli limfatici retrocavi
oSe deschid venele lombare
oGlanda suprareala dr.

Lateral
oUreteruldrept;
oPorţiuneadescendentăaduodenului; Medial
oMarginea mediala ̆a rinichiului drept; Aorta;
o Lobuldrept al ficatului. Triunghiul intraorticocav
oNoduli limfatici paracavi; Pilierul dr. al diafragmului
oPediculul renal dr. Noduli lifatici interaorticocav
oGlnda suprarenala dr. Ggl semilunar dr..
oPediculul gonadal dr.

Segmentul diafragmatic, se gaseste in orificiul inextensibil al diafragmului unde


Afluenti:
•Venele lombare sunt patru perechi de vene care drenează sângele venos preluat
de la muşchii lombari şi pielea acestei regiuni precum şi de la pereţii abdominali. În
apropierea coloanei vertebrale, ele drenează plexurile vertebrale. Prezinta o
anastomoza in ax longitudinal numita vena lombara ascendenta. A patra şi a treia
venă lombară trec anterior de corpulvertebrelor corespunzătoare şi se varsă la
nivelul feţei posterioare a cavei inferioare. Prima şi a doua venă lombară se varsă
fie în cava inferioară, fie în vena ascendentă lobară, fie în vena azygos. În multe
cazuri, prima venă lombară nu se varsă direct în cava inferioară ci se uneşte cu a
doua venă lombară şi se varsă în cava inferioară în apropiere de nivelul venei
renale.
•Vena lombara ascendenta conectează venele iliace comune, vena iliolombară şi
venele lombare. Trece între muşchiul psoas mare şi procesele transverse
lombare, se anastomozează superior cu vena subcostală, se orientează anterior
deasupra corpului vertebrei T12 şi se continuă cu vena azygos în dreapta şi vena
hemiazygos în stânga.
•Venele frenice inferioare urmăresc traiectul arterelor frenice inferioare pe faţa
inferioară a diafragmului. Cea dreaptă se varsă în vena cavă inferioară, în timp ce
vena stângă este frecvent dublă, una vărsându-se în vena renală sau suprarenală
stângă, iar alta în vena cavă inferioară.
• Venele hepatice iau naştere ca vene intralobulare care drenează sinusoidele lobulilor
ficatului şi se continuă ca vene sublobulate care se unesc dând naştere venelor
hepatice care se varsă în vena cavă inferioară. Venele hepatice pot fi împărţite într-
un grup superior şi unul inferior. Grupul superior include o venă hepatică dreaptă (V.
hepaticae dextra), una stângă (V. hepaticae sinistra) şi una intermediară (V.
hepaticae intermedia), aceasta din urmă provenind de la nivelul lobului caudat.
Grupul inferior este format dintr-un număr variabil de vene, de dimensiuni mai mici,
provenind de la lobul drept şi de la lobul caudat. Vena hepatică accesorie există în
unele cazuri, în grupul inferior, şi drenează sânge provenind de la lobul drept.
• Venele renale sunt situate anterior de arterele renale şi drenează în vena cavă
inferioară. Vena renală stângă are o lungime de trei ori mai mare decât vena renală
dreaptă, se orientează spre capul pancreasului şi aproape de terminarea sa este
situată anterior de aortă, sub originea arterei mezenterice superioare. Vena renală
stângă primeşte venele capsulare, vena testiculară sau ovariană stângă, vena
suprarenală stângă şi uneori venele frenice inferioare (care drenează frecvent în
suprarenala stângă). Vena renală dreaptă este situată posterior faţă de porţiunea
descendentă a duodenului sau uneori faţă de porţiunea laterală a capului
pancreasului.
• Venele suprarenale pornesc de la nivelul hilului glandelor suprarenale. Vena
suprarenală dreaptă (V. suprarenalis dextra) are un traiect curbat şi se varsă în vena
cavă inferioară. Vena suprarenală stângă (V. suprarenalis sinistra) descinde oblic
spre medial, trece posterior de corpul pancreasului şi se varsă în vena renală stângă.
Deşi vascularizaţia arterială a glandelor suprarenale este asigurată de mai multe
ramuri arteriale, sângele venos este drenat de către o singură venă suprarenală de
• Venele testiculare iau naştere de la nivelul testiculelor, drenează sângele
epididimului formând plexurile pampiniforme, ce urcă anterior de ductul deferent.
Distal de orificiul inghinal superficial, plexurile sunt colectate de trei sau patru vene
care traversează canalul inghinal spre abdomen prin orificiul inghinal profund. Aceste
vene se unesc dând naştere la două vene care urcă anterior de muşchiul psoas
mare şi ureter, posterior de peritoneu, de fiecare parte a arterei testiculare. Vena
testiculară dreptă se varsă în vena cavă inferioară, în timp ce vena testiculară stângă
se varsă în vena renală stângă. Vena testiculară stângă trece între porţiunea distală
a colonului descendent şi marginea inferioară a pancreasului, fiind încrucişate de
vasele colice stângi. Vena testiculară dreaptă trece între ileonul terminal şi porţiunea
orizontală a duodenului, fiind încrucişată de rădăcina mezenterului, de vasele colice
drepte, precum şi de vasele ileocolice.
• Venele ovariene iau naştere la nivelul plexurilor situate în jurul ovarului, tubei uterine
şi ligamentului rotund şi comunică cu plexurile uterine. Pornind de la acest nivel, cele
două vene ovariene se orientează ascendent încrucişând artera iliacă externă.
Traseul lor este asemănător în continuare cu cel al venelor testiculare, vena ovariană
stîngă (V. ovarica dextra) vărsându-se în cava inferioară, iar vena ovariană stângă
(V. ovarica sinistra) în venele renale stângi. Ca şi venele uterine, venele ovariene îşi
măresc calibrul în cursul sarcinii.
Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor iliaca comuna dr. cu iliaca
comuna stg. , la jumatarea flancului dr. al corpului vertebral L5.

Venele iliace comune se formeaza prin unirea venelor iliaca externa cu vena iliaca
interna, apoi ascensioneaza spre corul vertebral L5. Vena iliaca comuna stg. este mai
lunga decat cea dr.
Vena iliaca comuna dr. are posterior muschiul psoas dr. medial artera .
Vena iliaca comuna stg. se gaseste postero-medial de aretra, incruciseaza linia
mediana, artera sacrata medie, trece posterior de artera iliaca comuna dr.

Vena iliaca externa, continua vena femurala la nivelul inelului femural, posterior are
muschiul psase mare, initial se gaseste medial de artera apoi trece posterior. Esre
incucisata de ductul deferent la sexul masculin de ligamentul rotind al uterului la sexul
feminin. Este isotita de nodulii limfatici iliaci externi.
Afluenti:
Vena epigastrica inferioara profunda, vena circumflexa iliaca profunda, (vena
epigastrica inferioara profunda primeste plexul testicular posterior)
Vena iliacă internă
Ia naștere la nivelul marii scobituri ischiadice din confluenta mai multor vene, se
orientează ascendent si medial unindu-se cu vena iliacă externă si formând vena
iliacă comună.
Raporturi :
Posterior cu articulatia sacro-iliaca
Anterior ureterul
-la dr.: se gaseste lateral de artera si confluenta venelor iliace se face la 1,5cm
inferior de terminarea iliacei comune
-la stg,: se gaseste posterior arterei iar confluenta venelor iliace este aproape acperit
de originea iliacei interne.

Afluenti (insotesc ramurile arterei iliace interne) se imaprt in ramuri parietale si


viscarele.
Afluenţii parietali extrapelvini.
  Venele gluteale superioare (Vv.gluteales superiores) sau venele fesiere
drenează sângele venos din regiunea gluteală, pătrund în pelvis prin spaţiul
suprapiriform.
  Venele gluteale inferioare (Vv.gluteales inferiores) sau venele ischiadice
  Venele obturatorii (Vv.obturatoriae)
  Afluenţii parietali intrapelvini
  Venele sacrale laterale (Vv.sacrales laterales),
  Vena iliolombară (Vv.iliolumbalis)
Afluenţii viscerali extrapelvini in vena pudendala interna
 Vena dorsală profundă a penisului (V.dorsalis profunda penis) 119
 În vena dorsală profundă a penisului se varsă venele profunde ale penisului care
participă la drenajul venos al glandului, corpilor cavernoşi şi corpului spongios. V ena
dorsală profundă a clitorisului În vena dorsală profundă a clitorisului se varsă venele
profunde ale clitorisului ce participă la drenajul venos al glandului şi al corpilor
cavernoşi ai clitorisului.
 Venele scrotale posterioare (Vv.scrotales posteriores)
 Venele labiale posterioare (Vv.labialesposteriores)
 Vena bulbului penisului (V.bulbi penis
 Vena bulbului vestibulului (V.bulbi vestibuli)
Afluenţii viscerali intrapelvini
 Venele vezicale (Vv.vesicales) drenează plexul venos vezical spre vena iliacă
internă si se anastomozează atât între ele cât şi cu plexul venos prostatic la bărbat şi
plexurile venoase uterin şi vaginal la femeie.
 Venele uterine (Vv. uterinae)
 Vena rectală mijlocie (V.rectalis media) sau hemoroidală mijlocie
 Vena rectală inferioară(V.rectalis inferior) sau vena hemoroidală
inferioară
Afluenţi micşti (parietali şi viscerali)
 Vena pudendală internă (V.pudenda interna) sau vena ruşinoasă
internă
 Plexurile venoase ale pelvisului
 Vasta reţea venoasă a pelvisului dă naştere unui sistem de plexuri
venoase: plexul venos sacral, plexul venos rectal, plexul venos vezical,
plexul venos prostatic, plexul venos uterin şi plexul venos vaginal.
 Plexul venos sacral (Plexus venosus sacralis)
 Plexul venos rectal (Plexus venosus rectalis)
 Plexul venos vezical (Plexus venosus vesicalis)
 Plexul venos prostatic (Plexus venosus prostaticus)
 Plexul venos uterin (Plexus venosus uterinus)
 Plexul venos vaginal (Plexus venosus vaginalis)
Pelvisul prezintă două reţele limfatice, una parietală şi alta viscerală, constituite din
vase limfatice şi noduri limfatice care colectează limfa pelvisului şi o transportă spre
nodurile limfatice parietale lombare.
Reţeaua limfatică a perineului şi organelor genitale externe se
drenează în nodurile limfatice inghinale superficiale inferioare şi din acestea în nodurile
limfatice iliace externe alăturându-se reţelei
limfatice a pelvisului.

Nodurile limfatice ale pelvisului, după localizarea lor, se împart în două grupe, parietale
şi viscerale.
Nodurile limfatice parietale (Nodi lymphatici parietales)
Nodurile limfatice parietale pelvine însoţesc principale trasee vasculare ale pelvisului,
fapt care a determinat, împărţirea acestora în trei grupe: noduri limfatice iliace interne,
noduri limfatice iliace externe şi noduri limfatice iliace comune.
Nodurile limfatice iliace interne Se află în jurul arterei şi venei iliace interne şi a ramurilor
acestora, dar mai ales la nivelul unghiurilor de emergenţă ale ramurilor acestor vase.
Nodurile limfatice iliace interne cuprind
noduri limfatice gluteale superioare,
noduri limfatice gluteale inferioare
noduri limfatice sacrale
Vasele limfatice aferente acestor noduri limfatice provin de la viscerele pelvine (uter,
vagin, ampulă rectală, canal anal, prostata, vezicule seminale, canal deferent), de la
porţiunea profundă a perineului şi pereţii pelvisului, precum şi de la muşchii din
regiunea gluteală şi regiunea posterioară a coapsei. Eferenţele lor drenează în nodurile
limfatice iliace comune.
Nodurile limfatice iliace externe Se găsesc în jurul arterei şi venei iliace externe.
Sunt descrise trei grupe de lanţuri de noduri limfatice iliace externe:
•medial-dispus medial de vena iliacă externă;
•lateral-situat superolateral de artera iliacă externă;
•intermediar-pozitionat între artera şi vena iliacă externă.
Fiecare dintre lanţuri posedă 3 noduri limfatice (superior, mijlociu şi inferior), din
care poate lipsi uneori unul.
Nodul limfatic superior al lanţului medial, prin poziţia sa inferior de bifurcaţia arterei
iliace comune.
Nodurile limfatice iliace externe mediale ,
Nodurile limfatice iliace externe intermediare
Nodurile limfatice iliace externe laterale ,
Nodurile limfatice iliace externe interiliace ,
Nodurile limfatice iliace externe obturatoare
Dreneaza limfa de la peretele abdominopelvin, limfatice genitourinare, vezica
urnara, prostata, uretra prostatica, penis (la barbat), vagin clitoris col uterin), la
femeie.
Nodurile limfatice iliace comune Se găsesc în vecinătatea vaselor iliace comune, se
împart după localizarea lor în cinci grupe de noduri limfatice iliace comune:
Nodurile limfatice iliace comune mediale aşezate medial de vasele iliace comune
vin în contact cu faţa anterioară a ultimelor două vertebre lombare.
Nodurile limfatice iliace comune intermediare
Nodurile limfatice iliace comune laterale
Constituie centrul limfatic subaortic.
Nodurile limfatice iliace comune drenează prin eferenţele lor sângele spre nodurile
limfatice parietale lombare (stângi, intermediare şi drepte) ale abdomenului (nodurile
limfatice lombo-aortice).

Nodulii limfatici viscerali sunt atasati viscerelor pelvine: paravezicale, pararectale si


la sexul feminin parauterine si paravaginale.
Limfaticele abdomenului
Sistemul limfatic este un sistem de drenj al lichidilor interstiale in atriul drept. Este
considerata o derivatie a sistemului venos. Este alcatuit din spatii, noduli, vase

Drenajul limfatic abdominale se face in mare parte prin ductul toracic, ce isi are
originea in abdomen, in cisterna chili a lui Pequet, ce se gaseste in dreptul vertebrei
L1, posterior de aorta. Ea poate fi unica, sub forma de para, sau poate fi dubla.
Cisterna chili primeste
•trunchiurile limfatice juxtaaortice, dr. si stg.
•2 trunchiuri descendente de la portiunea posetrioara a diafragmei si ultimele spatii
intercostale
•Trunchiurile interstinale/viscerale

Nodurile limfatice ale abdomenului se împart în noduri parietale şi noduri viscerale.
Drenajul limfatic parietale se subimparte in superficial , tegument si profund de la
structurile musculo-aponevrotice;

Teritoriul superificial este divizat de orizontala dusa prin obilic in superiro cu drenaj
in nodulii lifatici, toracici laterali, subscapulari si inferior in nodulii lifatici inghinali
superficiali
Teritoriul de drenaj parietal profund:
Anterior de-a lungul ultimeleor vase intercostale, , epiastrica superioara,epigastrica
inferioara
Posterior: in jurul aortei si venei cave:
•Precav,
•Laterocav
•Retrocav, preaortic,
•Retroaortic
•Paraaortic
•Interaorticocav

Noduli limfatici viscerali: atasati organeor, studiati cu fiecare organ separat.


Majoritatea cu drenaj in nodulii limfatici lombo-aortici, cei pancreatici direct in cistera
chili. Astfel drenajul limfatic are aspect de spite de rota cu centrul spre nodulii
limfatici lombo-aoritci si cisterna chili.

S-ar putea să vă placă și