Timisoara 2010

Epidemiologie

Prevalenta: 2% din populatia adolescenta

Varsta
Fete: dupa 9-10 ani
Baieti: dupa 11-12 ani
Sex
Fetitele progreseaza foarte rapid
 Scolioza este devierea coloanei vertebrale în toate cele
trei planuri spaţiale :
- sagital
- frontal
- orizontal

Sex ratio: devieri mici <10º 1:1

devieri mari >30º 10:1 F:M
Mai frecvent intalnita peste varsta de 10
ani ( prezenta la 2-4% din copiii de 10-16
ani)

Curburile fiziologice ale coloanei

vertebrale: vedere anterioară,posterioară şi profil
 În plan sagital (anteroposterior) deformarea perturba
echilibrul curburilor fiziologice: lordoza cervicală şi
lombară, cifoza dorsală în sensul exagerării acestora,
aplatizării lor sau inversarea uneia sau a fiecăreia dintre
ele
Scolioza este caracterizata de o deformare a coloanei
laterale la care se adauga si rotatia corpilor vertebrali
Pe partea concava coastele sunt apropiate
Pe partea convexa spatiile intercostale sunt largite
Odata cu rotatia corpilor vertebrali, procesele
spinoase deviaza spre partea concava, iar coastele
urmeaza deviatia vertebrelor
Costele de pe partea convexa sunt impinse in
posterior determinand deformatia scoliotica
Coastele de pe partea concava sunt impinse anterior
 Scolioza determina modificari patologice la nivelul
corpilor si discurilor intervetebrale
În plan frontal deformarea produce deformări denumite
după regiune şi orientarea convexităţii (dorsal dreaptă,
lombar stângă de exemplu)
În plan orizontal devierea coloanei vertebrale
evidenţiază rotaţia vertebrală, care defineşte organizarea
acestei devieri.
Începe să apară deformarea costală care generează
gibozitate posterioară de partea convexităţii şi în cazurile
foarte accentuate gibozitate anterioară de partea
concavităţii.
Clasificare
 Nonstructurala
posturala
compensatorie

 Tranzitor structurala
scolioza sciatica
“hysterical” scoliosis
inflamatorie

 Structurala
Etiologie
1. scolioze prin malformaţii vertebrale
2. scolioze neurologice:
– poliomielită
– amiotrofie spinală progresivă
– spina bifida
– maladie Recklinghausen
3. scolioze de origine tumorală:
- tumori osoase vertebrale (Stern osteoid)
- tumori ale măduvei spinării: benigne sau maligne
- scolioze din condrodistrofii (ex: scolioza din acondroplazie)

4. scolioză sugarului cu o curbură unică

5. scolioză idiopatică (aprox. 85%)

Modificari vertebrale
Examenul clinic
- se efectuează la copilul aflat în ortostatism şi stabileşte
sediul devierii scoliotice
1) Examenul clinic din spate:
-denumirea scoliozei se face după orientarea convexităţii
şi a regiunii în care depistăm convexitatea

Scolioza toraco-lombara
dextroconvexa
Se urmăreste:

-asimetria umerilor

-inegalitatea proeminentei scapulei

- spatiul mare dintre membrul superior si

trunchi de partea concavă
a curburii
2) Examenul clinic din fata
-uneori o ridicare a umărului
-asimetrie mamelonară
-pliul taliei mai şters de partea scoliozei
-gibozitate anterioară sau proeminarea
hemitoracelui opusă gibozităţii dorsale
3) Examenul clinic din profil
-accentuarea curburilor fiziologice sau ştergerea lor
-aplatizarea anteroposterioară a toracelui în devierile
scoliotice de la nivelul dorsal
Examenul radiologic

Este foarte important deoarece:

-lămureşte cauza unei scolioze (malformativă, trauma)
-permite o monitorizare de-a lungul tratamentului sau
pur şi simplu în timp

Se face la COPIL ÎN PICIOARE

Modificari ale curburii
1. Radiografia de faţă descrie:
-sediul curburii unice sau curburilor multiple

modificarea coastelor ( orizontalizarea celor de partea

concavă, verticalizarea celor de partea convexă)
rotaţia corpilor vertebrali prin vizualizarea contorsionării
pediculilor vertebrali
gradul de maturaţie osoasă al coloanei – testul Risser
Unghiul Cobb (format de tangenta la platoul superior al vertebrei limita
superioara si tangenta la platoul inferior al vertebrei limita inferioara)
Unghiul Cobb

Este important sa ne referim la ce nivel vertebral

facem masuratorile, deoarece toate viitoarele
controale trebuie facute la acelasi nivel pentru a evita
greselile de masurare
2) Radiografia de profil
Evidenţiază accentuarea/agravarea,
ştergerea/inversarea curburilor în plan anteroposterior
Estimarea gradului de rotatie la nivelul
vertebrei de varf
Evaluarea rigiditatii/flexibilitatii coloanei prin teste
de incurbare laterala
Maturatia osoasa-Testul Risser
Evalueaza gradul de maturizare a sistemului osos.
Criteriul este aparitia cartilajului de crestere a crestei
iliace. In functie de prezenta cartilajului de crestere:
Risser 0 - cartilajul de crestere nu a aparut
Risser I- cartilajul a aparut in 1/3 ext. a crestei iliace
Risser II – cartilajul a aparut in 2/3 ext.
Risser III- a aparut pe toate lungimea crestei iliace
Risser IV - cartilajul de crestere a fuzionat in 1/2 int a
crestei iliace
Risser V - cartilajul de crestere a fuzionat complet .
Inainte de finalizarea osificarii

O scolioza are risc mai mare de evolutie in stadiul

Risser 0 decat in stadiile 4-5.
Risser 0 - 1: 68% probabilitate de progresie
Risser 2 - 4: 23% probabilitate de progresie
Evolutie

Curburi
<20 grade: Rezolvare spontana in 50% din cazuri
<30 grade: Progresie minima
40-50 grade: Progresie cu 10-15 grade de-a lungul vietii
>50 grade: Progresie cu 1-2 grade/an
Factori de risc
Sexul feminin
Nivel mai inalt al apexului vertebral
Deviere Toracica sau toracolombara (70% progresie)
Doua devieri majore (70% progresie)
Debutul devierii in perioada de crestere
Dievierile mari progreseaza mai sever
Clasificarea scoliozei idiopatice

- SCOLIOZA IDIOPATICA INFANTILA

Se depistează la copilul mic până la 3 ani.
Se consideră – scolioză regresivă sau scolioza sugarului cu evoluţie
în majoritatea cazurilor favorabilă.
– JUVENILA (4-9 ani)
– ADOLESCENTULUI (peste 10 ani)

 
To Screen or Not to Screen for Scoliosis -NO
 Testele de screening nu poseda acuratete si depind prea mult de
indemanarea examinatorului.
 Medicii scolarii trimit la specialist copii care, de obicei, prezinta devieri
minore, fara risc de progresie si care incarca sistemul de sanatate cu
costuri inutile.
 Pacientii cu scolioza nu prezinta risc mai crescut de a dezvolta patologie
pulmonara comparativ cu populatia generala decat atunci cand devierea
se afla in intervalul 60 – 100.
 Programele de screening ar genera atitudine terapeutica timpurie care, fie
nu va preveni progresia scoliozei si, inclusiv iminenta tratamentului
chirurgical, fie sunt inutile, stiut fiind ca majoritatea scoliozelor nu
progreseaza defel. Devierile sub 25 ○ in perioada de crestere doar se
monitorizeaza la fiecare 4-6 luni!!!
 Such programs result in early treatments that either will not prevent curve
progression and surgery or are unnecessary in the first place since
curvatures often do not progress at all.
To Screen or Not to Screen for Scoliosis-YES
 Screening-ul se dovedeste util in furnizarea de informatii care
pot, eventual, sa contribuie la elucidarea cauzei scoliozei si
gasirea unor solutii de preventie.
Corsetele s-au dovedit a fi eficiente, iar utilizarea lor la timpul
potrivit poate fi importanta.
 Fara utilizarea screening-ului, sansele ca un copil sa fie
diagnosticat intr-un stadiu timpuriu sunt minime daca parintii
se bazeaza doar pe consulturile medicului de familie sau ale
pediatrului. Acestia, de obicei, nu se uita la spatele copilului, iar
daca o fac, folosesc testul Adam care nu este foarte precis.
Guidelines

Copiii ar trebui trimisi la specialist doar atunci cand

devierea depaseste 30 de grade.
Devierile cuprinse intre 20 si 30 de grade trebuie
urmarite din 6 in 6 luni.
 Aceste guideline-uri vor detecta aprox. 95% din
cazurile serioase, scazand astfel semnificativ costurile.
Tratament:
a) Medicul de familie si medicul din reteaua scolară
trebuie să urmărească:
- Asimetria umerilor;
- Inegalitatea proeminentei scapulei;
- Spatiul mare dintre membrul superior si trunchi de partea
concavă a curburii;
- Gibozitatea
Screening

AAOS (American Academy of Orthopedic Surgeons),

varsta la care se recomanda screening-ul este:
- 11 -13 ani pentru fete
- 13 – 14 ani pentru baieti
AAP (Academia Americana de Pediatrie) recomanda
screening la 10, 12, 14 si 16 ani
 Testul Adam-bending test

Pacientul se apleacă în fată având bazinul drept si se notează

dacă o parte a spatelui este mai înaltă decât cealaltă
Scoliometrul
•Pacientul se apleaca in fata cu bratele atarnate si palmele lipite una
de alta pana cand se observa o curbura la nivelul coloanei toracice.
•Scoliometrul este plasat pe spatele pacientului si masoara punctul
cel mai inalt al curburii toracice.
•Pacientul continua sa se aplece pana cand curbura poate fi observata
si la nivelul coloanei lombare, aceasta fiind, de asemenea, masurata.
 Tratament
Medicul specialist pe baza unei radiografii a coloanei
vertebrale de fată si profil stabileste umătoarele:
1. Dacă curbura este sub 30 grade se supraveghează la 6
luni pentru a stabili dacă scolioza este evolutivă sau nu si
se recomandă kinetoterapie.
2. Dacă curbura este 30-50 grade se recomandă
kinetoterapie si corset. Corsetul se poartă 18-20 ore/zi.
 Tratament
3. Dacă curbura este peste 50 grade se recomandă
kinetoterapie si corset până la maturitate osoasă+
chirurgie.
La scoliozele infantile kinetoterapia este importantă în
redresarea curburii si mentinerea acesteia la un unghi
scăzut pe timpul întregii perioade de crestere a
trunchiului, până când se poate interveni chirurgical.
Tratamentul ortopedic este considerat eficient atunci
când la sfârsitul cresterii osoase valoarea curburii este de
+/- 5% din valoarea initială a angulatiei.
Tratament
Tratamentul chirurgical (rahisinteză segmentară) se
realizează la vârsta minimă de 11-12 ani la fete si 14-15
ani la băieti.
 Postoperator se practică kinetoterapie
Concluzii
Neavând o retea specifică de depistare a scoliozelor în România
există un număr foarte mare de copii si adolescenti cu forme grave.
Scolioza nu apare datorită unei pozitii defectuoase, ci are o cauză
genetică si hormonală. De aceea, este necesară depistarea precoce
când gradul de curbură a scoliozei este mic si nu apar modificări
semnificative ale coloanei vertebrale si ale cutiei toracice cu
repercusiuni asupra functiilor cardio-respiratorii, precum si a
tulburărilor de echilibru.
Depistarea trebuie să se facă în reteaua scolară, prin intermediul
medicilor scolari si ai medicilor de familie pentru a îndruma copilul
către specialist, beneficiind astfel de un tratament adecvat.
Va multumesc!
Test de evaluare
Who Gets Scoliosis?
Scolioza se intalneste la toate varstele.
3-5 copii: 1000 vor suferi devieri suficient de mari pentru a
necesita tratament.
Scolioza idiopatica a adolescentului este cea mai frecventa si
apare dupa varsta de 10 ani.
Fetele sunt mult mai susceptibile decat baietii . Deoarece este
implicata si ereditatea, un copil care are un parinte, frate sau
sora cu scolioza, ar trebui examinat regulat de catre MF.
Apare rar sub varsta de 10 ani.
Cauzele scoliozei?
 Nonstructurale– scolioze funcţionale sau atitudine scoliotică. Ele
sunt reprezentate de o deviaţie simplă laterală a coloanei vertebrale,
reductibilă şi fără rotaţia vertebrelor.
Afectiune temporara cauzata de o boala de fond . Ex: inegalitatea
membrelor inferioare ,contractura muşchilor trunchiului (în
traumatisme vertebrale, fracturi, inflamatii (apendicita), asimetria
articulaţiei lombosacrate ,torticolis
 Structurale – Neurologica :maladia Freidreich, tumori medulare,
neuropatii periferice ,poliomielită
Musculara : miopatii (Duchenne) , hipotonie musculară
Malformaţii congenitale : hemivertebre, fuziuni costale
 Does Scoliosis Have to Be Treated?
What Are the Treatments?
 Monitorizare – la fiecare 4-6 luni in perioada de crestere si deviere
sub 25 ○.
 Corset daca: - devierea este peste 25 - 30 ○ si pacientul se afla in
perioada de crestere
- deviere intre 20-29 ○, mai are cel putin 2 ani de crestere
sau, in cazul in care este fata, nu s-a instalat menarha
- deviere intre 20-29 ○ in progresie si la pacient in crestere
 La sfarsitul perioadei de crestere, indicatiile de corset depind de marimea
devierii si de progresia acesteia.
 Tratament chirurgical– deviere peste 50 ○ sau progresie rapida .
Are There Other Ways to Treat Scoliosis?

Chiropractica
Stimulare electrica
Suplimente nutritive.
Exercitiu fizic – Studiile au aratat ca numai
exercitiul fizic nu stopeaza progresia devierii!!!
Ce corset alegem?
Depinde de tipul devierii si de particularitatile pacientului .

Pentru a fi eficiente, corsetele trebuie purtate zilnic pana la sfarsitul

perioadei de crestere.

Corsetul Milwaukee – Corecteaza orice tip de deviere . Are un inel

in jurul gatului.
 Orteza toracolombosacrata (TLSO) – Se utilizeaza la pacientii care prezinta
deviere sub nivelul vertebrei T8.
 If the Doctor Recommends Surgery, Which
Procedure Is Best?

 Procedeul chirurgical principal este rahisinteza segmentara prin care se

realizează implantarea unor croşete si a unor şuruburi între care se
introduce o tijă şi, cu ajutorul unei leviere se îndreaptă tija care le
rândul ei îndreaptă coloana.

 Implanturile se ţin toată viaţa, iar copiii nu-şi pierd mobilitatea.

Informatii
www.scoliosis.org -- National Scoliosis Foundation
www.srs.org -- Scoliosis Research Society
www.scoliosis-assoc.org - - Scoliosis Association
www.aaos.org -- American Academy of Orthopaedic
Surgeons
www.niams.nih.gov -- National Institute of Arthritis
and Musculoskeletal and Skin Diseases
www.ispine.com -- Information on the spine
Sarbatori fericite !!!