Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6: Educație și competențe

Denumire Proiect: Pregătire profesională și practică pentru a răspunde cerințelor industriei în domeniu tehnologiei
informației (PP-TIC)
Cod MySMIS: 133115

 
SA 4.1 Formarea competentelor antreprenoriale ale studentilor din grupul tinta prin participarea la
un program de formare antreprenoriala (curs acreditat) si intreprinderi simulate
 
 
 
MODULUL 1

Initierea unei afaceri

 
 
 
  
 
În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), semnificaţia cuvântului ”afacere” este:
• „o tranzacţie financiară comercială sau industrială, bazată de obicei pe speculă sau pe
speculaţii”;
• „o întreprindere cu rezultat favorabil”.

Afacerea poate fi definită ca fiind un ansamblu de activităţi, de combinare a resurselor avute la

dispoziţie, desfăşurate în urma identificării şi valorificării unor oportunităţi economice, ţinând
cont de riscurile mediului ambiant în scopul obţinerii de profit.
 
Afacerile sunt concepute de întreprinzători.

2
Ce este antreprenorul / întreprinzătorului

În literatura de specialitate se foloseşte şi noţiunea de antreprenor.

Conform legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii:
întreprinzătorul este o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică în care, în mod
individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu personalitate juridică,
organizează o societate comercială – întreprindere autonomă, patrimonială şi autorizată să facă
acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale,
respectiv prestări de servicii, prin vânzarea acestora pe piaţă în condiţii de concurenţă.

3
Ce este antreprenoriatul?

Antreprenoriatul:
 un proces, o serie de activități firești, nu o activitate extraordinară sau supranaturală destinată
doar unor oameni predestinați.

Activitatea antreprenorială vizează exploatarea diferitelor oportunități de către cei care sunt
deschiși și pregătiți să le întâmpine, adică de către antreprenori.

4
Ce este antreprenorul şi ce calităţi trebuie sa aibă?
Antreprenoriatul cauta sa inteleaga si sa caute oportunități pentru a crea ceva nou pe piata, pune
accent  pe inovare: produse noi, noi metode de producţie, noi pieţe şi noi forme de organizare a
activităţii.
 orice persoană, indiferent de gen sau varsta;
 are idee despre modul in care poate face ceva mai bine intr-un anumit domeniu de activitate;
Ideea → un produs, serviciu, segment de piata, modalitate de marketing si comercializare,
procedeu, tehnologie avansata, inovatie, cu aplicabilitate in orice domeniu de activitate.
 este dispusa sa-si asume riscuri;
 „intreprinde”, de aceea se mai numeste si „intreprinzator”: isi asuma riscuri, inoveaza, se
adapteaza schimbarilor de orice fel, are initiativa, reuseste sa combine resursele astfel incat sa
adauge o noua valoare.
5
Ce este antreprenorul şi ce calităţi trebuie sa aibă?

Asumarea riscurilor constituie o trăsătură caracteristică a întreprinzătorului faţă de directorul

executiv al firmei/ managerul, care de regulă este un salariat.
 
Riscurile asumate sunt numeroase:
• apariţia unor noi concurenţi;
• nivelul mai scăzut al cererii efective pe piaţă faţă de cea prevăzută;
• rupturi de aprovizionare;
• costuri mai ridicate ale factorilor de producţie;
• schimbarea politicii economice a statului.

6
Ce este antreprenorul şi ce calităţi trebuie sa aibă?

Antreprenorul este:
• persoana care îşi asumă riscul de antreprenoriat;
• caută mijloace pentru organizarea întreprinderii;
• trebuie să cunoască modul de efectuare a activităţii de antreprenoriat;
• trebuie să cunoască mediul de afaceri, problemele pe care le poate întâmpina în activitatea sa
şi posibilităţile de soluţionare.

Termenul antreprenoriat a intrat în Dicţionarul Limbii Române ca neologism, provenind din limba
franceză („entrepreneur” – întreprinzător, cel care întreprinde, organizează sau o persoană care
conduce o antrepriză).
7
Ce este antreprenorul şi ce calităţi trebuie sa aibă?

„Un antreprenor este o persoană care, pe baza unor clauze şi condiţii contractuale, se obligă să
presteze în favoarea altei persoane şi organizaţii, diverse lucrări (industriale, de construcţii, etc.), în
schimbul unei recompense dinainte stabilite.’’

Antreprenoriatul este procesul de a descoperi noi modalităţi de combinare a resurselor. În cazul în

care valoarea de piaţă generată de noua combinație de resurse este mai mare decât valoarea de
piață a resurselor generate în mod individual, antreprenorul face un profit.

8
Reusita Antreprenorului depinde de:

• personalitatea sa;
• cultura sa;
• cunostintele si experienta sa profesionala anterioara;
• gradul in care accepta sa riste si sa valorifice oportunitatile;
• mediul extern;
• sprijinul pe care poate conta din partea familiei, prietenilor, comunitatii de afaceri.

9
Antreprenoriat adevărat este definit de persoane care sunt capabile să:

 lucreze în tandem cu instinctul şi cunoştinţele lor;

 se adaptează la orice situaţie;
 admit dezavantajele afacerii lor.

10
Valorile unui antreprenor sunt definite in general ca:
• preferinte pentru anumite situatii, lucruri, idei sau persoane, in raport cu altele;
• orientari emotionale cu semnificatii pozitive sau negative, carora le sunt asociate reactii de
atractie sau de respingere;
• preferintele se grupeaza in sisteme de valori, iar acestea ordoneaza realitatea prin
transformarea preferintelor in norme.

Decizia de a crea propria firma poate fi determinata de anumite dereglari din viata personala
(concediere, divort, alte evenimete nepravazute, dar de impact).

Pe langa vointa, tenacitate, ambitie, cunostinte, abilitati antreprenoriale, pentru un

antreprenor ramane mereu și problema resurselor.

11
Principalele caracteristici ale antreprenorului pot fi considerate urmatoarele:

• increderea in sine si nevoia de implinire;

• spiritul de initiativă;
• asumarea riscului;
• perseverenta;
• Independența;
• acceptarea provocarii/incertitudinii;
• inovator, cu spirit de initiativă;
• bun coordonator.

12
Care este rolul antreprenorului?

 actor principal și un simbol al economiei de piațǎ;

 rolurile și contribuția antreprenorilor se amplificǎ substanțial, simultan cu
manifestarea lor pe plan calitativ superior, ceea ce se reflectǎ în revoluția
antreprenorialǎ actualǎ.

13
Toți antreprenorii de succes prezinta urmǎtoarele calitǎți:
• controlul interior (locus de control intern);
• capacitatea de planificare;
• asumarea riscurilor;
• inovația;
• folosirea feedback-ului;
• luarea deciziilor;
• independența.

14
• Toți antreprenorii de succes prezinta urmǎtoarele calitǎți:
• determinare și perseverențǎ: mai mult decât oricare alt factor, dedicarea totalǎ cǎtre
succes ca antreprenor poate depǎși obstacolele;
• dorința de a câștiga: antreprenorii examineazǎ o situație, determinǎ cum își pot
mǎri șansele de câștig și trec mai departe;
• cǎutarea feedback-ului: antreprenorii eficienți sunt adesea descriși ca având
capacitatea de a învǎța repede și dorința puternicǎ de a ști cât de bine se descurcǎ și
cum își pot îmbunǎtați rezultatele;
• rezolvarea problemelor persistente: antreprenorii nu sunt intimidați de situații
dificile;
• inițiativǎ și responsabilitate: antreprenorii au fost întotdeauna considerați
persoane independente, ei cautǎ și preiau inițiativa, se pun în situații în care sunt
personal răspunzători pentru succesul sau eșecul întregii operațiuni;
15
Toți antreprenorii de succes prezinta urmǎtoarele calitǎți:

• orientare spre oportunitǎți: un lucru care îi diferențiazǎ clar pe antreprenori este

concentrarea spre oportunitate mai mult decât spre resurse, structurǎ sau strategie;
• toleranțǎ pentru eșec: antreprenorii folosesc eșecul ca pe o experiențǎ din care pot învǎța
ceva;
• încredere în sine și optimism: deși antreprenorii întâmpinǎ adesea obstacole majore
încrederea în abilitǎțile personale îi determinǎ sǎ le depǎșeascǎ și îi face pe ceilalți sǎ-și
menținǎ propriul optimism;
• realizarea viziunii: antreprenorii știu unde vor sǎ ajungǎ. ei au o viziune sau concept
despre ceea ce vor sǎ fie firma lor;
• nivelul mare de energie: cantitatea mare de munca depusǎ de antreprenori
presupune din partea acestora existența unei energii superioare;

16
Toți antreprenorii de succes prezinta urmǎtoarele calitǎți:
• creativitatea și spiritul de inovație: creativitatea a fost privitǎ timp îndelungat ca ceva
genetic, cu care te naști și nu o poți dobândi;
• independența: frustrarea în fața sistemelor birocratice, împreunǎ cu dorința de a face o
„diferenta” îi face pe antreprenori niște persoane foarte independente care doresc sǎ facǎ
lucrurile în felul lor;
• lucrul în echipǎ: dorința de independențǎ și autonomie nu îl oprește pe antreprenor sǎ
doreascǎ lucrul în echipǎ;
• abilitǎți manageriale: aceasta nu reprezintǎ o caracteristicǎ absolut necesarǎ a
antreprenorilor, însǎ este important de știut cǎ un antreprenor de succes are nevoie și de acest
tip de abilitati.

17
Generarea ideii de afacere

Surse de idei de afaceri:

Consumatorii:
• categoria care îşi exteriorizează nemulţumirile faţă de produsele sau serviciile
achiziţionate;
• dau sfaturi gratuite exprimând direct noile dorinţe sau schimbarea de funcţiune sau
caracteristică a produsului pe care ar dori să o regăsească la produs.

Mediul profesional şi experienţa acumulată:

• filmul unei idei de afaceri care se va materializa prin îmbunătăţirea produsului, a
metodelor de producţie sau a comercializării.

Companiile existente:
• realizează produse deja comercializate pe piaţă care pot inspira viitorii antreprenori, de
obicei cu resurse financiare şi care sunt atraşi de rata de creştere a pieţei semnificative
şi de profitul din sector.
18
 Generarea ideii de afacere

Surse de idei de afaceri:

Canalele de distribuţie ale produselor:

• sugerează permanent o serie de oportunităţi rezultate din nevoi noi identificate.

Viaţa cotidiană:
• o sursă de oportunităţi.

Viaţa economică:
• surse credibile de informaţii.

19
 Generarea ideii de afacere

Surse de idei de afaceri:

Guvernul şi organismele guvernamentale generează permanent idei de afaceri cel puţin prin
două căi:
1. Gestionează prin Oficiul de Stat de Invenţii şi Mărci un catalog permanent înnoit de idei;
2. Elaborează o serie de documente care analizează problemele sociale care trebuie rezolvate
sau atenuate prin Programe Operaţionale pe care organismele locale, regionale, naţionale
sau internaţionale le finanţează prin granturi (proiecte).

Adoptarea unei idei cunoscute:

• metodă des utilizată de o serie de întreprinzători care constată că “şi el poate să facă aşa
ceva, ba chiar mai bine, cu îmbunătăţiri semnificative”.
20
Ce presupune începerea unei afaceri?

 trebuie să încerci să oferi ceva nou sau unic;

 să răspunzi unei nevoi existente;

 să fie fezabil;

 să fie sustenabil;

 să planifici fiecare pas.

21
Ce presupune începerea unei afaceri?

 Determinarea resurselor necesare:

• antreprenorul (sănătate, timp, motivare);
• colaboratori;
• canale de distribuție;
• materii prime;
• resurse financiare;
• locații;
• licențe și brevete;
• utilaje și echipamente;
• capital social (relații).
 Obtinerea resurselor necesare
22
Studiul de fezabilitate
 etapa cea mai importantă din cadrul procesului de înfiinţare a unei întreprinderi;
 se poate lua o decizie justificată cu privire la investirea sau neinvestirea de timp şi
resurse în vederea realizării unui plan de afaceri pentru a anumită idee de afaceri.

Scopul realizării unui studiu de fezabilitate prealabil este acela de a evalua dacă sunt
îndeplinite condiţiile de bază pentru ca ideea ta de afaceri să poată duce la îndeplinirea
misiunii şi a obiectivelor financiare şi, totodată, de a elimina opţiunile care nu sunt
viabile, înainte de a investi prea mult timp în procesul de cercetare şi dezvoltare.

Dacă o idee de afaceri trece de etapa studiului de fezabilitate prealabil, aceste aspecte
vor fi explorate şi mai detaliat în cadrul unui plan de afaceri.

23
Realizarea studiului de fezabilitate
 
Definiți produsului și/sau serviciul

Definirea produsului trebuie să includă:

• descrierea precisă a produsului/serviciului;

• prezentarea avantajului competitiv – prin ce se distinge produsul pe piaţă în comparație

cu alte produse;

• specificaţii tehnice ale produsului (ingrediente, dimensiuni, culoare, materiale etc.);

• dezvoltarea produsului şi necesitatea testării;

• canalele de distribuţie (cum va fi livrat produsul consumatorilor).

24
Realizarea un studiu de piaţă
Analiza voastră trebuie să acopere următoarele puncte:

Analiza industriei:
• industria în care se încadrează ideea voastră este în scădere sau în creştere? se deschid
sau se închid afaceri? există tendinţe pe care le puteți identifica care vă arată
potenţialul de creştere a industriei? tendinţele sunt limitate sectoarelor specifice?
• cât de greu este pentru firmele noi să intre în industrie?
• care este rata de succes generală a noilor afaceri din industrie?
• cât de mare este industria?
• există segmente specifice în industrie?
• este industria atractivă pentru organizaţia voastră? Care sunt principalele ameninţări şi
oportunităţi în industrie?
25
Segmentul de piaţă
 nu este niciodată întreaga piaţă sau populaţia locală.

1. Care este piața ţinta primară a produsului sau serviciului vostru?

• puteți aplica sondaje de opinie;
• puteți organiza focus grupuri pentru a testa interesul lor;
• treceți în revistă competiția pentru a vedea cine sunt consumatorii lor.

26
2. Care este comportamentul pieței țintă?
• ce este important pentru ţintă? (preţ, rapiditate, calitate)
• ce îi atrage la produsul vostru?
• există unele caracteristici care sunt mai importante decât altele?
• care este probabilitatea ca ei să vă cumpere produsul sau serviciul şi cât de frecvent?
• vor deveni loiali sau vor cumpăra atât de la voi cât şi de la competitor?
• au mai cumpărat un astfel de produs sau serviciu înainte? dacă da, cât de greu este să îi
convingi să cumpere de la voi? Dacă nu, în ce măsură vor trebui informaţi?
 
3. Care este, estimativ, volumul necesar pe piaţă al produsului sau serviciului? Cat de mare este
potenţialul cumpărătorilor? Câţi cumpărători potenţiali există?

27
Competiţia

1. Cine vinde deja pieței țintă? Încercați să fiți cât mai specifici: mărimea
afacerilor, produsele sau serviciile oferite, istoria afacerii, segmente de piaţă
principale şi secundare, calitate, preț, canale de distribuție, publicitate, oferte
speciale, promoții, parteneriate.
2. Care sunt produsele sau serviciile substitut? Nu uitați că există atât competiție
directă, cât și competiție indirectă, aceasta din urmă poate fi extrem de
periculoasă dacă nu țineți permanent cont de ea.

28
Poziționarea pe piață

1. Ce segment de piaţă veți ţinti?

2. Ce este inovativ sau creativ în produsul sau serviciul vostru?

De ce este important acest lucru pentru piața ținta?

29
Acoperirea pieţei

1. Ce procent din piață vă așteptați să acoperiți?

2. Ce procent din segmentul de piață ţintă propus de voi vă aşteptaţi să

acoperiți? Nu veți cuprinde niciodată 100% din piaţă. Acest procent trebuie să
se bazeze pe vânzări trecute, competiţie, dar şi pe capacitatea organizaţiei.

30
Stabilirea preţului

1. Costul vostru de producție va fi deasupra, sub sau la fel cu cel din industrie?

2. Se încadrează într-un interval similar cu cel al competiţiei?

3. Este accesibil pieței voastre ţintă?

4. Dacă nu aveți competiţie directă, întrebați potenţialii clienţi cât ar fi dispuşi să

plătească.

5. Cât de sensibilă este piața voastră țintă la schimbarea preţului?

31
Canale de distribuţie şi furnizori:

 Cum vor accesa clienţii produsul sau serviciul vostru.?

 Există canale de distribuţie? Dacă da, au o relaţie cu competitorii voștri?

 Schițați un profil al canalului folosit (cost, calitate, tip de serviciu etc.)

 Cine vă va furniza materiile prime?

 Care sunt condiţiile impuse de furnizor? (modalitate de plată, facturi etc.)

32
Oportunităţi şi Ameninţări

Câteva aspecte pe care este bine să le aveți în vedere:

• în timp, competiţia va creşte sau va scădea?

• costul şi aprovizionarea materialelor primare va creşte sau va scădea în timp?

• este locaţia afacerii accesibilă atât celor care furnizează, cât şi clienţilor?

• se schimbă condițiile în cartier?

• există tendinţe politice, economice sau sociale în ţară sau comunitate care pot afecta

sau îmbunătăţi afacerea?

33
Planificarea producției, a operațiunilor și a resurselor umane

 Se planifică:
• resursele umane care vor fi necesare pentru derularea afacerii;
• procesul de producţie;
• plan de marketing;
• procesul de distribuţie;
• plan de activităţi pe termen scurt, mediu şi lung;
• alte elemente legate de derularea afacerii (licenţe, autorizări).

34
Analiza financiară

 focalizare pe două faze importante ale analizei financiare:

• costurile iniţiale;

• analiza pragului de rentabilitate.

35
Costurile iniţiale

 costurile necesare deschiderii (sau extinderii) unei afaceri;

 includ: echipament hardware şi software, dezvoltare de website (nu întreţinerea ulterioară, ci

design-ul iniţial), costuri cu angajaţii, depozite de închiriat etc.);
 se plătesc doar o dată – o cheltuială repetată nu mai este cost iniţial.

Un buget iniţial clar şi realist vă poate ajuta să decideți dacă acest pas este viabil. Este vital să
identificaţi de câţi bani aveţi nevoie să începeţi afacerea, deoarece multe afaceri eşuează datorită
lipsei de capital.
Faţă de costurile implicate cu deschiderea afacerii, este foarte important să înţelegeţi de câţi bani
aveți nevoie să acoperiţi pierderile până când afacerea începe să genereze profit.

36
Pragul de rentabilitate

Obiectivul analizei pragului de rentabilitate:

 să înţelegeţi cât trebuie să vindeţi din produsul sau serviciul vostru pentru a acoperi atât
costurile fixe, cât şi pe cele variabile într-o anumită perioadă;

 câţi bani trebuie să se genereze pentru a acoperi banii cheltuiţi.

Acesta este punctul zero („punctul mort”), unde nu există nici profit, nici pierderi. Este un
calcul important care vă poate ajuta să determinați dacă această afacere merită şi cât timp va
dura până când va începe să genereze profit.

Analiza pragului de rentabilitate certifică dacă afacerea este fezabilă sau nu!

37
Constituirea organizației – Forme de organizare a firmelor

Cadrul general privind constituirea si funcționarea societăților comerciale

 Societate în nume colectiv (SNC) reprezentată de acea societate comercială în care

obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi
solidară a tuturor asociaţilor.

 Societatea în comandită simplă (SCS) este acea societate comercială în care obligaţiile
societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a
asociaţilor comanditaţi, asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa aportului
lor.

 Societăţi comerciale în comandită pe acţiuni (SCA) care au capitalul social divizat în

acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea
nelimitată şi solidară a acţionarilor comanditaţi, iar asociaţii comanditari răspund numai
până la concurenţa valorii acţiunilor lor.

38
 Societate comercială cu răspundere limitată (S.R.L.) care are capitalul social divizat în
părţi sociale, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii fiind
obligaţi numai la plata părţilor sociale cu care au contribuit (au răspundere limitată), iar
în caz de faliment sau lichidare voluntară, valoarea acestor părţi sociale va servi la plata
pasivului.

 Societatea pe acţiuni (S.A.) care are capitalul social divizat în acţiuni, iar obligaţiile
sociale sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii fiind obligaţi la plata acţiunilor lor.

39
Actele constitutive ale societăţilor comerciale diferă în funcţie de felul acestora şi anume:

 Societăţile în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de

societate, iar societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată
se constituie prin contract de societate şi statut.

 Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă a unei

singure persoane, situaţie în care se întocmeşte numai statutul. Contractul de societate
şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv, care se
semnează de toţi asociaţii, iar în caz de subscripţie publică de membrii fondatori,
încheindu-se sub formă autentică.

40
Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.

Administratorii societăţii comerciale pot efectua toate operaţiunile pentru îndeplinirea

obiectului de activitate al societăţii, fiind obligaţi să ia parte la toate adunările generale ale
societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora.

Ei reprezintă societatea şi sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

• realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
• existenţa reală a dividendelor plătite;
• existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
• exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
• stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
41
Forma juridica - SRL versus SA:

 înființarea unui SRL este supusă unor condiții mai accesibile;

 organizarea și funcționarea unui SRL sunt supuse unor prevederi mai puțin
detaliate și de multe ori neclare ale legii 31/1990 privind societățile;

 SA-urile sunt supuse unui regim de publicitate mai restrictive;

 transferul participației într-un SRL către terți (persoane din afara societății)
operează în două etape.

42
Documentele necesare pentru înregistrarea societatii

 Operaţiuni prealabile:
Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare denumire firmă (original), completată
cu 3 denumiri, în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare disponibilitate şi rezervare
emblemă (dupa caz);

43
 Înregistrare

 Cererea de înregistrare (original);

 
  Anexa 1 privind înregistrarea fiscală şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia străină;
 
  Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să
rezulte, după caz, că:

 persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de

legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului
şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (original).

44
Înregistrare

 Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării denumirii firmei și, după caz, a emblemei;
 Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr.
26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Actul constitutiv (original);

 Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social
și, dacă este cazul, înscrisul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie
de sediu secundar;

 Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul

social (copii), cu excepția societăților cu răspundere limitată;

 Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire; în

cazul în care printre acestea se afla şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care
sunt grevate (copii certificate);

45
Înregistrare:
 Declarațiile date pe propria răspundere, după caz, de către
fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei
juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile
legale pentru deţinerea acestor calităţi;

 Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor

personae fizice (copie certificată de parte);

 Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original);

 După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin
în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este
înregistrată fiscal în România, în original şi, după caz, traducerea realizată de un
traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public; 46
Înregistrare:

 Informaţiile din cazierul fiscal al asociaţilor, acţionarilor, membrilor şi

reprezentanţilor legali sau desemnaţi, care au obligaţia prezentării certificatului de
cazier fiscal (original);

 Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice;

 Dovezile privind plata tarifului legal;

47
Înregistrare:
 Dacă este cazul:
 actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice
(copie certificată);

 mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe

seama fondatorului persoană juridică (copie certificată);
 dovada autorizațiilor/avizelor eliberate de autoritățile competente ca o condiție
prealabilă înmatriculării în registrul comerțului, când emiterea unor astfel de
autorizații/avize este prevăzută de lege, dovezile privind îndeplinirea condițiilor
prevăzute prin legi speciale, corespunzător domeniului de activitate, avizele
prealabile prevăzute de legile speciale (în original sau copie certificată);
 dovada privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile
legale (original);

48
Stabilirea obiectului principal de activitate și a celor secundare
 
 
Stabilirea obiectului principal de activitate și a celor secundare ale unei firme, se face
conform clasificării societăților comerciale în funcție de codul CAEN.
 
Ce este codul CAEN?

CAEN este un acronim de la Clasificarea Activităților din Economia Națională și este o

clasificare statistică națională a activităților economice din Romania.

49
Clasificarea este structurata pe nivele:

 primul nivel cuprinde titluri identificate printr-un cod alfabetic;

 nivelul doi conține titluri identificate printr-un cod numeric de doua cifre;
 nivelul trei conține titluri identificate printr-un cod numeric de trei cifre;
 nivelul patru conține titluri identificate printr-un cod numeric de patru cifre.

50
Orice entitate are un singur obiect principal de activitate căruia îi corespunde un singur cod
CAEN.

Este stabilit prin actul constitutiv al societății, iar la eliberarea certificatului de înmatriculare
(CUI) de la ONRC este tipărit pe document.

Dacă pe lângă activitatea principală identificată prin codul CAEN principal, entitatea decide să
desfășoare și alte activități, ea va trebui să menționeze în actul constitutiv și codurile CAEN
pentru activități secundare. Spre deosebire de CAEN-ul principal, CAEN-urile secundare nu
vor fi menționate pe certificatul de înregistrare.

51
Cum se alege codul CAEN ?
Se alege clasa principal, care reprezinta industria
=> clasa X: Industria ….,
=> clasa 15 (de ex.) ce reprezinta fabricarea produsului din industria mentionata mai sus,
=> subdivizunea 150 ……..
Þ codul 1502 Fabricarea produsului respective cu precizări exacte…….

Este important sa se parcurgă cu atenție descrierea aferentă codului, deoarece este

posibil ca detaliile furnizate să arate că nu se potrivește profilului de activitate dorit și
trebuie căutat un cod mai potrivit.

52
Restricții la alegerea codului CAEN pentru unele categorii de activități:

• listă cuprinzând activitățile interzise a fi desfășurate de unele categorii de agenți economici

• listă privind societățile pentru a căror constituire și/sau modificare a actelor constitutive ale
• acestora, legea prevede avize/ autorizații prealabile constituirii;
• listă privind activitătile economice pentru desfășurarea cărora legea impune condiția
• obiectului unic de activitate;
• listă privind activitățile economice pentru desfășurarea cărora legea impune condiția
obiectului principal de activitate.

53
Autorizarea unui CAEN

Baza de funcţionare a unei societăţi comerciale este actul constitutiv al acesteia.

O societate comercială poate avea o singură activitate principal si poate avea nenumărate
activităţi secundare.
Autorizarea acestor coduri CAEN prespune că societatea respectivă poate desfăşura în mod
legal acele activităţi economice care figurează pe CUI-ul societăţii (codul unic de
identificare) şi în baza de date a ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) şi pentru
care societatea a fost autorizată să funcţioneze.

O societate nu poate desfășura o activitate care nu este autorizată în prealabil.

54
 Actul constitutiv prevede o activitate principală și ca exemplu 20 de activități
secundare;

 Activitatea principală este implicit autorizată la înființare;

 Dacă se dorește a se presta o activitate nouă, care nu există nici măcar in actul
constitutiv, atunci trebuie modificat actul constitutiv, depus din nou la ONRC și
apoi se cere autorizarea acestei noi activități;

 Toate activitățile autorizate sunt trecute într-un certificat constator emis de

ONRC.

55
Autorizarea unei activități pe firmă

 Acordul pe care îl dau anumite autorități pentru a putea desfășura o activitate;

 Se depune la Registrul Comerțului o Declarație de autorizare (Declarația Model 2 sau
Declarația Model 3).

Această declarație de autorizare va fi trimisă de Registrul Comerțului spre 4 autorități:

• DSP (Direcția de Sănătate Publică) – fostul SANEPID;
• DSV (Direcția Sanitar Veterinară);
• AFM (Administrația Fondului pentru Mediu);
• ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă).

56
Cateva idei de final:

 afacerea este o zonă interesantă și provocatoare;

 succesul afacerii depinde de persoana care a decis să folosească oportunitățile;
 antreprenorul trebuie sa fie atent la comportamentul cumpărătorilor, pentru a identifica
nevoile și cerințele nesatisfăcute;
 antreprenorii se bazează foarte mult pe idei pentru a determina succesul de piață;
 piața este un proces dinamic care necesită o atenție constantă;
 antreprenorii trebuie să recunoască și să înțeleagă toate aspectele legate de funcționarea
pieței pentru a-și începe afacerea;
 pentru a avea succes, este important ca antreprenorii să observe și să evalueze factorii
externi care pot afecta afacerea;
 leadership-ul este una din calitățile importante ale unui antreprenor de succes.
57
Care este cheia succesului?

Există o rețetă despre cum să devenim antreprenori de succes?

Poate fi garantat succesul?

Succesul nu poate fi garantat și nu există o rețetă sigură pentru acest lucru.

Succesul depinde de persoana potrivită, cu fundalul potrivit, la momentul potrivit, cu ideea
potrivită.

Mulți antreprenori de succes ar fi de acord că succesul lor a necesitat o investiție semnificativă.

Timpul, banii, cercetarea, planificarea, controlul, analiza, comunicarea și execuția sunt exemple
bune de energie investită care creează un temei sigur pentru creștere.

58
INTREBARI SI RASPUNSURI

59