BINE AȚI VENIT La Facultatea științe

economice de la USM

USM a fost fondată la 1 octombrie 1946, anul acesta

sărbătorim aniversarea de 75 de ani !

LA 1 septembrie 1953 a fost fondată Facultatea de științe

economice – avem 68 de ani !
 Cursul Economie – opţional seria II
responsabil- Margareta Bradu.
Departamentul ,,Economie, Marketing şi Turism”

 “Primul motiv pentru a studia teoria economică....este

faptul că această teorie se referă la problemele care
ne privesc pe noi toți, fără excepție....”
Paul Samuelson.
M.Eminescu despre știința economică

 -”este o știință teoretică de ordin universal, ce

studiază legile universale fundamentale ale vieții
economice emperice ,a societății umane.”
 Tema 1. Întroducere în cunoaşterea
economiei ca ştiinţă şi ca activitate.
 1. Esenţa economiei și știința economică.
 2. Evoluţia de formare a științei economice și obiectul de
studiu în diferite perioade.
 3. Nivelile şi metodele de cercetare a fenomenelor şi
proceselor economice.
 4. Funcţiile teoriei economice. Principii economice
 5. Modul economic de gîndire.
 Termeni cheie:știința economică, teorie economică, legi
economice, principii economice, mod economic de gîndire.
 Obiectivele de referinţă
 Studentul va fi capabil:
 să descrie etapele de evoluţie a gândirii economice;
 să definească obiectul de studiu al economiei;
 să aplice metodele şi instrumentele cercetării economice;
 să reflecte funcţiile ştiinţei economice în perioada modernă;
 să delimiteze legile economice de cele juridice;
 să distingă abordarea pozitivă de cea normativă;
 să analizeze principiile economiei;
 să aprecieze locul teoriei economice în sistemul ştiinţelor economice.
 Să argumenteze necesitatea studierii Teoriei Economice pentru
specialitatea drept.
 Știința economică

 „Teoria economică este ştiinţa despre modul în care

oamenii şi societatea învaţă să aleagă, cu trecerea
timpului, cu ajutorul banilor sau fără participarea lor,
acele resurse de producţie rare pentru producerea
diferitelor mărfuri în prezent şi în viitor”. (Paul A.
Samuelson
 1. Esenţa economiei și știința
economică

 Economia este o ştiinţă socială care cercetează baza

economică a societăţii umane.
 Ea analizează modul în care societatea administrează
resursele relativ limitate pentru satisfacerea nevoilor
umane nelimitate.
Economia, ca unitate complexă are
următoarea structură.

 1.Microeconomia constă din procesele, fenomenile,

actele şi comportamentele participanţilor individuali
la activitatea economică (firme, gospodării familiale,
bănci etc.).
 2.Mezoeconomia constă din procesele, fenomenile,
actele şi comportamentele care se referă la sectoarele
de activitate economică (primar, secundar, terţiar), la
ramurile activităţii economice (industrie, agricultură,
transport, unităţile administrativ-teritoriale).
 Structura.
 3.Macroeconomia reprezintă procesele, fenomenile,
actele şi comportamentele economice referitoare la
întreaga economie privită ca agregat sau ca sistem
(economia naţională a Republicii Moldova).
 4.Mondoeconomia constă din procesele,
fenomenilee, actele şi comportamentele subiecţilor
economici şi ale comunităţii internaţionale privite
atât prin prisma legăturilor economice dintre
economiile naţionale, cât şi zonal-internaţională
(relaţiile economice internaţionale, mecanismele de
funcţionare a economiei mondiale, instituţiile
economice internaţionale etc.).
 Economia pozitivă și Economia
normativă

 Economia pozitivă evidenţiază ceea ce este în economie

şi ceea ce se poate întâmpla, dacă se vor produce
anumite acte şi procese economice (ea pune
diagnosticul la starea economiei şi prognozează
dezvoltarea ei viitoare cu ajutorul instrumentelor de
analiză economică).
 Economia normativă arată cum ar fi bine să se
desfăşoare activităţile economice şi ce ar trebui de făcut
pentru ca procesele să se încadreze în normalitate.
2. Evoluţia de formare a științei economice și obiectul de studiu în
diferite perioade.

 1.Prima perioadă PREȘTIINȚIFICĂ- de constituire a științei

economice ,începînd din sec V e.n-pînă în 1750 –
 obiectul de stdiu BOGĂȚIA și căile de îmbogățire.
 2.Perioada a doua 1750-1870 –de fotmare a științei
economice – obiectul de studiu AVUȚIA NAȚIUNILOR și căile
de acumulare a acesteia.Reprezentanții principali:A.Smith
„Avuţia naţiunilor” (1776) şi de operele renumiţilor savanţi
T.Malthus, D.Ricardo, J.S.Mill, J.B.Say.
Evoluţia de formare a științei economice și obiectului de
studiu.

 3. A treia perioadă 1870-1930-de elaborare a

principiilor economice noi.
 Obiectul de studiu - psihologia comportamentului
consumatorului în condițiile resurselor limitate.
 4. Perioada a patra 1930-1980, de extindere și
aprofunzire a teoriilor economice – obiectul de studiu
echilibrul macroeconimic .
Evoluţia de formare a științei economice
și obiectului de studiu.

 5. Etapa a cincea 1980 – până în prezent, ETAPA

contemporană.
 Obiectul de studiu: Comportamentul uman în
procesul de obținere și utilizare a resurselor
economice limitate pentru a produce bunuri
economice și satisfacția necesităților nelimitate în
condiții de concurență.
 3. Nivelile şi metodele de cercetare a
fenomenelor şi proceselor economice

 1.Unitatea dintre analiză şi sinteză.

 Analiza înseamnă descompunerea fenomenului,
procesului de cercetare în elementele sale
componente şi cercetarea fiecăruia dintre acestea, ca
părţi necesare ale întregului.
 Sinteza presupune unirea elementelor analizate
separat în cadrul întregului unitar, legat prin resorturi
interne (cauzale şi funcţionale).
 Metode de cercetare.
 2.Metoda dialectică contribuie la descoperirea cauzelor şi
consecinţelor dezvoltării vieţii economice. Ea reflectă
examinarea fenomenelor, categoriilor şi legilor economice
în procesul apariţiei, dezvoltării, modificării şi dispariţiei lor
istorice.
3. Unitatea dintre metoda istorică şi cea logică. Metoda
istorică înseamnă reflectarea, descrierea şi fixarea faptelor şi
evenimentelor, aşa cum s-au petrecut ele în timp.
 Metoda logică este aceea care presupune trecerea de la
abstract la concret, preluând din procesul istoric real numai
ceea ce este esenţial şi constituie verigi esenţiale
 Metode de cercetare.
 4. Metoda matematică constă în reproducerea schematică a unui
proces economic sub forma unui sistem linear sau analog, în
scopul studierii modului de desfăşurare a procesului şi
fenomenului real. Această metodă, de regulă, este aplicată în
procesul de analiză şi prognozare a dezvoltării economiei
naţionale.
 5. Metoda de experiment. Teoria economică, ca şi alte ştiinţe, se
bazează pe fapte, procese economice, legităţi care sunt verificate
de practică.” Practica este criteriul suprem al adevărului.” De ex.,
practica a confirmat eficienţa economiei de piaţă şi a respins
economia de comandă bazată pe sistemul planificării centralizate.
 Fenomenul, procesul și categoria
economică.
 Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a
activităţii economice, respectiv acele aspecte şi acte
economice, care apar şi se manifestă la suprafaţa acestei
activităţi şi pot fi cunoscute de oameni în mod direct (de ex.,
privatizarea).
 Procesul economic exprimă transformările cantitative,
structurale şi calitative în starea activităţii economice, care
evidenţiază desfăşurarea acestuia în timp şi spaţiu (de ex.,
creşterea preţurilor, modificarea cererii sau a ofertei,
creşterea productivităţii muncii etc).
 Categoria economică

 Categoria economică reprezintă o abstracţie

ştiinţifică, care reflectă una din componentele
relaţiilor economice. Teoria economică utilizează
astfel de categorii economice cum ar fi: marfă,
valoare, capital, inflaţie, şomaj, salariu, preţ, profit,
bani etc.
Legele economice.
 Legea economică reflectă legăturile generale, esenţiale, necesare,
repetabile şi relativ stabile ale fenomenelor şi proceselor economice.
 Legile economice nu pot fi confundate cu legile juridice: ---primele au
caracter obiectiv şi funcţionează indiferent de voinţa oamenilor (de ex.,
legea valorii), pe când legile juridice au caracter subiectiv (de ex., legele
adoptatăede Parlament).
 Legile economice se deosebesc şi de legile naturii:
 a) legile economice funcţionează numai prin intermediul activităţii
oamenilor (legea cererii, legea ofertei, legea concurenţei), pe când legile
naturii nu depind de dorinţa sau conştiinţa oamenilor (de ex., legea
atracţiei, legea schimbului anotimpurilor etc.);
 b) legile economice au caracter istoric. Ele apar la o anumită treaptă
istorică şi dispar odată cu schimbarea condiţiilor respective, pe când
legile naturii au caracter etern şi universal şi acţionează indiferent de
timp şi spaţiu.
 Specificul Legilor economice

 Legile economice se deosebesc şi de legile naturii:

 a) legile economice funcţionează numai prin intermediul
activităţii oamenilor (legea cererii, legea ofertei, legea
concurenţei), pe când legile naturii nu depind de dorinţa sau
conştiinţa oamenilor (de ex., legea atracţiei, legea schimbului
anotimpurilor etc.);
 b) legile economice au caracter istoric. Ele apar la o anumită
treaptă istorică şi dispar odată cu schimbarea condiţiilor
respective, pe când legile naturii au caracter etern şi
universal şi acţionează indiferent de timp şi spaţiu.
 Clasificarea legilor economice.
 Legile economice pot fi divizate în trei grupe mari:
 1.legile economice generale, comune tuturor modurilor de producţie (de
ex., legea economiei timpului);
 2.legile economice imanente numai unor moduri de producţie (de ex.,
legea cererii);
 3.legile economice specifice numai modului de producţie respectiv (de
ex., legea acumulării de capital).

 Nerespectarea sau ignorarea legilor economice duce la mari deformări în

societate şi la pierderi materiale colosale. De ex., ignorarea legilor cererii
şi ofertei în economia de comandă a dus la dezechilibru economic, care a
influenţat negativ asupra nivelului de trai în ţările exsocialiste și la
distrugerea sistemului.
4.Funcţiile teoriei economice.

 Prima – funcţia de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice.

Teoria economică cercetează fenomenele economice, determină
legităţile economice şi formulează legile economice.
 A doua – funcţia metodologică. Teoria economică constituie baza
teoretică a celorlalte disciplini economice. Ea elaborează aparatul
categorial pentru toate disciplinele economice. După expresia
Laureatului Premiului Nobel P.Samuelson „teoria economică este regina
ştiinţelor economice, fiind ştiinţa celor mai generale legi ale întregii vieţi
economice”.

 Funcţiile teoriei economice

 A treia – funcţia practică. Teoria economică serveşte ca

bază în elaborarea politicii economice.
 În baza teoriei economice sunt determinate
principalele scopuri ale societăţii în domeniul
economic: asigurarea creşterii economice şi ridicarea
nivelului de trai a populaţiei; asigurarea ocupării
depline a forţei de muncă, asigurarea cu loc de muncă a
tuturora care doresc şi dispun de capacităţi de muncă,
ridicarea eficienţei economice şi obţinerea profitului.
Sistemul științelor economice.

 Teoria economică şi alte disciplini economice luate în

ansamblu formează sistemul ştiinţelor economice. Acest
sistem cuprinde:
 ştiinţele economice fundamentale (teoria economică,
doctrinele economice,microec -onomia,macroeconomia.);
 ştiinţele economice teoretico-aplicative (economia industriei,
economia agriculturii, transportului, finanţe şi credit, relaţii
economice internaţionale);
 ştiinţele economice de frontieră(geografia economică,
econometria, sociologia economică ş. a.).
 Principiile Economice.
• 1.Oamenii se confruntă cu alegerea în procesul de
producere și consum.
• 2.Alegera se bazează pe costul de
oportunitate,pentru a consuma sau produce unele
bunuri,oamenii sunt nevoiți să renunțe de la alte
bunuri și servicii.
• 3.Oamenii raționali iau deciziile lor în baza analizei în
termini marginali.
• 4.Oamenii răspund la stimulente,ei acționează în
conformitate cu interesele lor.
• 5.Specializarea ,schimbul,comerțul îi pot îmbogăți pe
toți
 Principiile economice.
• 6.Piețele sânt,în general,o formă bună de organizare a
activităților economice.
• 7.Guvernele pot uneori să înbunâtățiască rezultatele
pieții.
• 8.Standardul de viață dintr-o țară depinde de
capacitatea acesteia de a produce bunuri și materiale
și servicii în cantități,structuri și de calitate
coresponzâtoare.
• 9.Prețurile cresc atunci când guvernul tipărește prea
mulți bani.
• 10.Pe termen scurt,societatea este confruntată cu
alegerea dintre inflație și șomaj.
5. . Modul economic de gîndire

 Modul de gandire economic dezvolta principiile de baza ale analizei

micro si macroeconomice, folosindu-le in mod riguros, ca
instrumente, nu ca scopuri.
 ,,Trebuie sa le aratam studentilor inca din prima zi modul in care
principiile economice se desprind din confuzie si se lamuresc, trebuie
sa ii invatam cum sa clarifice, sa sistematizeze si sa corecteze
afirmatiile zilnice ale ziarelor, ale politicienilor, ale carcotasilor si ale
profetilor de cafenea.“
 Paul Heyne (1931-2000)
 https://www.emag.ro/modul-de-gandire-economic-paul-heyne-peter-
boettke-bzz978-606-92148-3-1/pd/EY2JW0BBM/
 Suportul gîndirei economice

1.  Logica economică - este aplicată tot mai des în cazul

problemelor legate de opțiuni în cazul lipsurilor sau
atunci când trebuie stabilită valoarea economică.
Ordinea logică a raţiunii economice.

 Bunul‐Simț este elementul fundamental al Naturii

Umane care prin combinare dă metode de
funcționalitate în varii planuri emergente: stăpânind
Emoția dă Dreptate, la un loc cu Rațiunea
dă Adevărul, în conjuncție cu Puterea dă Legea,
asociat cu Democrația dă Ordinea, resuscitat în
Concurență dă Avuție, moderând instinctul
Proprietății dă Bunăstare.
 Libertatea economică

Libertatea economică este libertatea fundamentală a oricărui cetățean

de a desfășura activități economice și comerciale. Ea a rezultat ca o
consecință practică a principiului fundamental al libertății profesionale.
Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se
plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5
puncte (din 100) față de 62 în anul 2020, potrivit Indicelui din 2021.
Libertatea economică este evaluată pe 12 domenii: drepturile de
proprietate, eficiența judiciară, integritatea statului, povara fiscală,
cheltuielile publice, stabilitatea fiscală, libertatea afacerilor, libertatea
muncii, libertatea monetară, libertatea comerțului, libertatea
investițională, libertatea financiară.
 Întrebări de autocontrol :

 1.Definiţi obiectul de studiu al Teoriei Economice în

diferite perioade?
 2. Definiți noțiunile de economie pozitivă și economie
normativă?
 3. Definiţi noţiunile de fenomen şi proces economic.
 4. Enumerați metodele de studiu al Teoriei Economice?
 5.Apreciaţi gradul libertăţii economice în R.Moldova
conform criteriilor enumerate în temă.
 Bibliografie.

 1. VASILE TURCU DINA MARIA LUŢ, MICROECONOMIE -

MANUAL DE STUDIU INDIVIDUAL, EDITURA TIMIŞOARA, 2003 –
pp. 10-14.
 WWW moodle USM.
 2.D.Moldovanu.Curs de teorie economică.p.11-23.
 3.Tomșa Aurelia. Teoria economică(pentru uzul studenților),p.9-
31.
 4.Valeriu Umaneț. Economie politică.7-27.
 5.Maria Hămurau,Victoria Țăruș, Valeriu Capsîzu. Teorie
Economică. MICROECONOMIE
Teme pentru comunicări(5-7min. )

 1.Problema și modul de utilizare a apei potabile în

R.Moldova și în întreaga lume.
 2.Problema și modul de utilizare a deșeurilor în R.Moldova
și în îtreaga lume.
 3. Problema și modul de utilizare a pădurilor în R.Moldova
și în îtreaga lume.
 4.Problema poluării aerului în R.Moldova și în îtreaga lume.
 5.Modul de utilizare a zăcămintelor în R.Moldova și
preblemele apărute în urma acestuia.
Teme pentru comunicări(5-7min. )

 6.Problema deșeurilor în mediul cosmic și căi de

ameliorarte.
 7.Problema poluării apelor în lacuri și rîuri în R.Moldova și
metode de soluționanare.
 8. Problema utilizării energiei electrice în R.Moldova și
metodele alternative.
 9. Problema utilizării energiei termice în R.Moldova și
metodele alternative.
 10. Problema utilizării fondului funciar în R.Moldova