COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE

4. Politici comerciale (PC) – elemente introductive

1
Concepte cheie. Obiective. Functii. Tipuri de
instrumente
Curs 4
29 oct.2021 (IF)
24 oct.2121 (IFR)
CE ESTE POLITICA COMERCIALĂ
(PC)?
 componentă a politicii economice a unui stat ce
vizează relațiile comerciale externe ale statului
respectiv;

 atribut al suveranităţii oricărui stat independent;

 ansamblul REGLEMENTĂRILOR adoptate de stat

(juridic, administrativ, fiscal, financiar, bancar, valutar) în
scopul:
 promovării schimburilor comerciale externe (EXPORTURI),
 protejării intereselor economiei naţionale (agenti economici,
consumatori) în raport de anumite forme de concurenta 2
externa (IMPORTURI).
CARACTERISTICILE ECONOMIILOR NAŢIONALE
MODERNE VS. POLITICA COMERCIALĂ
 piaţă internă unificată
 teritoriul naţional
 guvernarea uniformă
 legişi reglementări juridice  agenții economici sunt
egali în faţa legilor şi sunt obligaţi să le respecte;
 structură: sectoare şi ramuri economice
 definesc domenii specializate de activitate economică;
 tip de mecanism/ model economic
 este definit de combinaţia dintre mecanismele de piaţă şi
intervenţia statului în economie
 vizează coordonarea şi reglementarea economiei printr-
o combinaţie specifică de instrumente şi politici 3
economice;
ROLUL ŞI INFLUENŢA PC ÎN REI
 Reglementările/ Instrumentele de PC
 au reconturat perspectivele tuturor ramurilor
industriale
 au urmarit sprijinirea proceselor/ strategiilor de
dezvoltare a tuturor economiilor nationale
 Susținerea INTERESELOR economiei naționale (agenților
economici nationali)
 au vizat recuperarea decalajelor de dezvoltare
economică pentru TID

4
OBIECTIVELE POLITICII COMERCIALE
 (pe termen LUNG)
 Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale
 în condiţiile unui anumit nivel de expunere faţă de concurenţa externă
 stimulareadezvoltării economiei naţionale la ”adăpost” de
concurenţa externă
 (pe termen SCURT ŞI MEDIU):
 Redefinirea/ perfecţionarea structurii exporturilor şi
importurilor
 Îmbunătăţirea orientării geografice a fluxurilor comerciale
 restrângerea / intensificarea comerțului cu anumite grupe de produse
 îmbunătățirea raportului de schimb
 prin creşterea puterii de cumpărare a exporturilor
 Armonizarea structurilor economice productive
 Redefinirea echilibrelor din balanţa comercială şi balanţa de 5
plăţi externe
FUNCȚIILE POLITICII COMERCIALE
 promovarea si stimularea relațiilor economice externe
 – impulsionarea exporturilor.
 protejarea economiei naţionale de concurenţa străină
 – reglementarea și controlul importurilor
 realizarea unui echilibru dinamic în balanța comercială
 Exporturi >= importuri
 sporirea rezervelor valutare ale statului
 Exportul – cea mai bună cale de sporire a rezervelor valutare
nationale

6
INSTRUMENTELE POLITICII COMERCIALE
(PC)
 Instrumente de PC care vizează IMPORTURILE
 Tarifare
 (ex. taxe vamale)
 Paratarifare
 (ex. TVA, accize)
 Netarifare
 (ex. restricții cantitative, masuri administrative)

 Instrumente de PC care vizează EXPORTURILE

 Promoţionale
 (ex. participarea la târguri și expoziții internaționale)
 De stimulare 7
 (ex. subvenții de export, prime valutare)
POLITICI COMERCIALE -
COMPONENTE
 Importuri
 1.POLITICA VAMALA / TARIFARA
  taxe vamale, teritoriul vamal
 2. POLITICA NETARIFARĂ
 Barierele netarifare
 Exporturi
 3.POLITICA DE PROMOVARE A EXPORTURILOR
 4. POLITICA DE STIMULARE A EXPORTURILOR
POLITICILE COMERCIALE DUPĂ 1948
 amplificarea INTERDEPENDENŢELOR economice
dintre state
a impus necesitatea REGLEMENTĂRII R.E.I.
 prin care s-a urmărit COORDONAREA politicilor comerciale ale
statelor

 tendinţa de multilaterizare a R.E.I.

 prin
încheierea de ACORDURI (ex. GATT (1948-1994),
OMC (1995 prezent))

 statele au folosit instrumentele de P.C.

 princare au ÎNCĂLCAT anumite prevederi ale unor 9
acorduri.
 Valoarea în preţuri curente (mld.USD)

Indicatori
2000 2001 2007 2008 2012

în mld.USD 3.572 2.600 5.775 6.664 7.479

Exporturile filialelor
externe ale CTN-
urilor ritmul anual de
creştere (%) 11,4 -3,3 16,3 15,4 -

în mld.USD 7.036 7.430 17.321 19.990 22.432

Exportul mondial de
bunuri şi servicii
ritmul anual de
creştere (%) 11,4 -3,3 16,3 15,4 -

10
TIPURI DE POLITICI COMERCIALE
1. Liberul schimb
2. Protecţionism
 moderat şi compatibil conduitei comerciale
multilaterale (OMC)
 derogatoriu
 agresiv
3. Politica Strategică
4. Autarhia
5. Politica Discriminatorie
11
1.POLITICA DE LIBER SCHIMB
 Presupune desfășurarea unor relații comerciale
externe
 încondiții libere, fără nici un fel de intervenție,
 doar pe principiille specializării intl în funcție de
avantajele competitive

 Reprezintă mai mult un deziderat decât o stare de

fapt

 A fost promovată de ţările ce au cunoscut

procesul de industrializare în prima etapă…
12
POLITICA DE LIBER SCHIMB (2)
 Adepţii liberului schimb sunt:
 realişti, dinamici, inteligenţi, învingători;

 Opozanţii liberului schimb:

 învinşi, demodaţi, ancoraţi în trecut

13
”LAISSEZ-FAIRE” (1)
 ”allow to do”, în engleză

 Este o teorie economică liberală care susţine necesitatea

neintervenţiei statului sau a altor instanţe de control în
economie,
 presupunând că forţele „naturale" ale pieţii libere vor acţiona
întotdeauna într-un sens în ultimă analiză pozitiv pentru
societate.

 Unul din principiile directoare ale capitalismului.

 Susţine că un sistem economic trebuie să fie liber din

partea guvernului sau cu intervenţie moderată, şi să fie 14
condus doar de forţele pieţei.
LIMITE ALE TEORIEI LIBERULUI
SCHIMB
 Comerţul liber promite ceea ce nu poate genera;
 Teoria comerţului liber se bazează pe abstractizări,
nu pe evidenţe empirice;
 Prevalează argumentele pe termen scurt în
detrimentul celor pe termen lung;
 Cuantificare a efectelor promise - tentativa eşuată

 Comparaţii folosite sunt comentabile (chiar

iraţionale economic)
 Ian Fletcher – Vice-President for Government Relations of the
American Engineering Association

15
2.PROTECTIONISMUL
 = ansamblul de măsuri adoptate de către stat care îşi propun
limitarea, interzicerea, controlul sau influenţarea fluxurilor
comerciale intl.

 este rezultatul unei capacităţi de constrângere publică

 care interferează cu procesul de schimb fondat pe libertatea de opţiune a
celor direct implicaţi în tranzacţie.

 promovează discriminarea în ce priveşte schimburile realizate între

rezidenţii unei ţări şi tranzacţiile realizate de aceştia cu rezidenţii
unei alte ţări.

 poate fi echivalent cu un „naţionalism reglementar”.

 Pascal Salin - „Libre-échange et protectionnisme”, Presses Universitaires
de France, Paris, 1991.
 este considerat ca un pret platit pentru atingerea obiectivelor 16
politice.
2.1.PROTECŢIONISM MODERAT ŞI COMPATIBIL
CONDUITEI COMERCIALE MULTILATERALE
 Urmăreşte restricţionarea accesului produselor
străine pe piaţa internă la un nivel rezonabil

 Foloseşte măsuri tarifare şi netarifare la niveluri ce

nu induc distorsiuni majore în cadrul economiei

 Uzează de instrumente compatibile conduitei

multilaterale (OMC)

17
PROTEJAREA ECONOMIEI PRIN MĂSURI DE
P.C.
 Reprezintă doar una dintre alternative
 Foloseşte intrumente specifice
 (tarifare, netarifare, paratarifare)
 Trebuie să fie corelate cu viabilitatea ramurii,
sectorului sau companiilor
 Trebuie să fie limitată în timp şi resurse
 Generează costuri şi efecte negative pentru toţi cei
implicaţi (exportatori, importatori, guverne)
 Trebuie să ţină cont de parteneriatul intl (OMC, UE, alte
acorduri și tratate comerciale)

18
ARGUMENTE CARE SUSŢIN OPORTUNITATEA
FOLOSIRII INSTRUMENTELOR DE POLITICĂ
COMERCIALĂ (1)
 Argumente MICRO şi MEZOECONOMICE
 apărarea suveranităţii naţionale
 susținerea industriilor in formare (infant industries)
 menţinerea locurilor de muncă

 Argumente MACROECONOMICE
 Sustinerea unor programe nationale de dezvoltare
economică
 Sustinerea unor politici industriale
 Raspuns la presiunea grupurilor de interese

19
ARGUMENTE CARE SUSŢIN OPORTUNITATEA
FOLOSIRII INSTRUMENTELOR DE POLITICĂ
COMERCIALĂ (2)
 Alte argumente
 Protejarea unui sector traditional / mod de viaţă
tradiţional
 Egalizarea costurilor interne cu cele ale concurenţilor
externi
 Creştrea încasărilor bugetare
 Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea
veniturilor
 Asigurarea echilibrului dinamic al balanţei comerciale
 Măsuri de răspuns faţă de practicile neloiale
 Argumentul raportului de schimb

20
CONCLUZII*
 Intervenţia statului în comerţul internaţional 
 limitarea şi controlul accesului pe piaţa internă a firmelor
străine în scopul protejării economiei naţionale 
importuri
 sprijinul guvernamental acordat companiilor pentru
penetrarea pieţelor externe şi creşterea competitivităţii
lor în cadrul acestora  exporturi.

 toate costurile protecţionismului sunt suportate

direct /indirect de către consumatori;

  interesele producătorilor se bucură de o mai 21

mare receptivitate decât cele ale consumatorilor.
4.POLITICI AUTARHICE
 = o stare de izolare economică în raport cu
exteriorul,
 = o politică de orientare spre interior, prin
ignorarea voită a avantajelor ce decurg din REI.
 Se manifestă prin
 tendinţa de a dezvolta cu orice preţ anumite ramuri
economice
 folosirea unor măsuri drastice de stopare a
importurilor

22
POLITICA COMERCIALA A ROMANIEI
 Începând cu 1 ianuarie 2007, România aplică
politica comercială comună a UE, respectiv:
 tariful
vamal comun;
 schema generalizata de preferinţe (SGP) a UE;
 măsurile de apărare comercială;
 acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare
încheiate cu ţările terţe;
 angajamentele comerciale din cadrul OMC.

23
4. APLICATIA PRACTICA NR. 4
 4.1.Obiectivele politicii comerciale ale țării alese
 4.2.Tipul de politică comercială adoptă țara aleasă

 4.3.Influența politicii comerciale asupra relațiilor

comerciale externe ale țării

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Raspunsurile se vor integra in portofoliul de aplicatii al studentului

24