Sunteți pe pagina 1din 33

COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE
5. Politica tarifara: Taxe vamale, tarif vamal
Curs 5.
1 5 nov.2021 (IF)
24 oct. 2021 (IFR)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale, Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://www.editurauniversitara.r
o/stiinte_economice-3/comert-int
ernational-si-politici-comerciale.
html

 https://www.clb.ro/Produse/come
rt-international-si-politici-comerc
iale-editia-a-ii-a-145922.aspx

2
POLITICA VAMALĂ
 componentă a PC a unui stat
 se realizează prin REGLEMENTĂRI adoptate de stat

 vizează intrarea & ieşirea mărfurilor în & din ţară

 implică:
 CONTROLUL la trecerea frontierei de stat a mărfurilor, a
documentelor însoţitoare & mijloacelor de transport
 îndeplinirea FORMALITĂŢILOR vamale (documente)
 plata TAXELOR vamale (impunerea vamală)
 alte FORMALITĂŢI specifice reglementate prin acte
normative
  Liber de vama
3
POLITICA VAMALĂ
 se realizează cu ajutorul următoarelor instrumente:
 TARIFE VAMALE
 (cuprind TAXE VAMALE percepute asupra mărfurilor importate-
exportate)
 legivamale
 coduri vamale (Codul Vamal Comunitar )
 regulamente vamale

 Agentii economici (importatori) – opereaza cu aceste


instrumente (adoptate la nivel macroeconomic)

 Autorităţile vamale 4
 Rol: supravegherea relaţiilor comerciale externe
POLITICA VAMALĂ - FUNCŢII
 FISCALĂ
 taxele vamale – sursă de venit la BUGETUL statului
 PROTECŢIONISTĂ
 protejareaeconomiei naționale de concurenţa străină;
 taxele vamale de import cresc preţul mărfurilor și reduc
forţa concurenţială în raport cu cele autohtone
 de NEGOCIERE
 statele pot negocia (bilateral/ multilateral) nivelul
taxelor vamale, dar si concesii vamale care pot stimula
schimburile comerciale
 de DISCRIMINARE în relațiile comerciale externe
5
TAXELE VAMALE
 = impozite indirecte percepute de stat asupra
pretului mărfurilor la trecerea graniţelor vamale ale
tării.

 au incidenţe directe asupra preţurilor produselor ce


fac obiectul schimburilor comerciale externe.

 SCOP:
 FISCAL
 obţinerea de venituri la bugetul stat
 PROTECŢIONIST
 au nivel ridicat
  reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate 6
  protejarea pieţei interne de concurenţa externă
TAXELE VAMALE
 Dupăsensul fluxurilor comerciale
(OBIECTUL impunerii)
 1.Taxe Vamale de IMPORT
 2.Taxe Vamale de EXPORT
 3.Taxe Vamale de TRANZIT

7
1.TAXE VAMALE DE IMPORT
 se percep asupra mărfurilor importate la trecerea graniţei
vamale a ţării importatoare
 mijloc de potejare a producătorilor autohtoni de concurenţa
străină
 contribuie direct la creşterea preţului mărfurilor importate
 reducerea competitivităţii
 sunt plătite de firma importatoare
 sunt suportate de consumatorul final
 uneori de exportator
 cele mai răspândite
 se practică pe lungi perioade de timp

 vizează cel mai larg nomenclator (clase de produse)

 au cel mai ridicat nivel


8
 fac obiectul negocierilor
2.TAXE VAMALE DE EXPORT
 se percep de stat asupra mărfurilor indigene când
fac obiectul exportului
 nu sunt foarte raspandite

 se percep asupra unui nomenclator restrans

 pe perioade limitate

 urmaresc două obiective:


 cresterea preturilor pe piata mondiala
 in cazul in care statul respectiv este principalul furnizor pentru
produsele respective si uzeaza de pozitia de cvasimonopol pe piata
produsului respectiv
 limitarea unor exporturi
 (ex. produse neprelucrate, materii prime  incurajarea 9
dezvoltării unor ramuri industriale in tara respective)
EXEMPLE:
 Indonezia
 percepe taxe pe exporturile de ulei de palmier;
 Madagascar
 aplică taxe pe vanilie, cafea, piper și cuișoare;
 Rusia
 utilizeză taxe de export pe petrol,
 Brazilia
 impune o taxă de export de 40% pe zahăr din 1996.
 In Decembrie 1995 UE
a impus o taxă de $32 per tonă pe grâu.
 In SUA,
 taxelede export sunt neconstitutionale, din momentul în care constituția
SUA a introdus o clauză de interzicere a acestora.
 Aceasta a fost impusă din cauza îngrijorărilor producătorilor de bumbac
10
din sud care exportau mare parte din producția lor în Anglia și Franța.
3.TAXE VAMALE DE TRANZIT
 se percep de stat asupra marfurilor straine ce
tranzitează teritoriul vamal al tarii respective
 nu sunt răspândite

 atunci cand se percep au un nivel foarte redus


 deoarece tranzitul international = sursa de venit prin
utilizarea unor cai și mijloace de transport, porturi,
depozite, servicii (cazare, alimentatie publica pentru
transport rutier)
 scopul este pur fiscal

11
TAXELE VAMALE
 Dupa MODUL DE PERCEPERE
1. Taxe vamale ad-valorem
 (Ad-valorem duties)  %
2. Taxe vamale specifice
 (Specific duties)  $
3.Taxe vamale mixte
 (Mixed duties)

12
1. TAXE VAMALE AD-VALOREM
(AD-VALOREM DUTIES)
 se percep asupra valorii vamale a mărfurilor
importate sau exportate;

 se stabilesc sub forma unei cote procentuale


aplicate la valoarea în vamă a mărfurilor (preţ CIF)

 (de ex. 15% din valoarea înscrisă în factura


externă, preţ CIF)

13
AVANTAJE – DEZAVANTAJE ALE AD-VALOREM
DUTIES

Avantaje Incoveniente
uşor de stabilit; sensibilitate la oscilaţiile conjuncturale ale
nu implică preţurilor pe piaţa internaţională;
elaborarea unui tarif reducerea preţurilor mărfurilor importate 
vamal detaliat; reducerea volumului încasărilor la buget 
cele mai vechi, reducerea efectului protecţionist
răspândite şi –(solutie: Taxe Vamale suplimentare sau
cunoscute. specifice);
abuzuri (subfacturarea tranzacţiilor) în
scopul perceperii unor taxe mai reduse

14
2. TAXE VAMALE SPECIFICE
(SPECIFIC DUTIES)
 se percep de stat pe unitatea de măsură fizică a
mărfurilor importate (bucată, tonă, m2, m3, vagon);

 se stabilesc sub forma unei sume absolute în


moneda ţării respective;

 (de ex. 30 euro/ container ; 24 USD/ vagon)

15
AVANTAJE – DEZAVANTAJE ALE SPECIFIC DUTIES
Avantaje Incoveniente

înlătură posibilitatea sustragerii de sunt greu de practicat


la plata Taxelor Vamale; deoarece presupun un tarif
stabilitatea încasărilor la bugetul vamal detaliat;
statului; nu sunt răspândite.
au un efect protecţionist ridicat
când preţurile produselor importate
sunt reduse.

16
3.TAXE VAMALE MIXTE (MIXED
DUTIES)
 se percep atunci când Taxele vamale ad-valorem
nu sunt destul de eficiente în protejarea pieţei
interne;

 presupun perceperea simultană atât de Taxe


vamale ad-valorem, cât şi de Taxe vamale
specifice;

 De ex: 5% din valoarea în vamă plus 10€/tonă.

17
TAXELE VAMALE
Dupa MODUL DE STABILIRE DE CĂTRE STAT
(prevederile inscrise in tratatele/ acordurile
incheiate intre state)
1.taxe vamale autonome,
2.taxe vamale convenţionale,
3.taxe vamale preferenţiale,
4.taxe vamale de retorsiune

18
1.TAXE VAMALE AUTONOME
 sunt stabilite de stat în mod independent;
 se percep asupra mărfurilor ce provin din ţări cu care
statul respectiv nu are încheiate acorduri comerciale;

 se aplică în afara regimului Clauzei Națiunii Celei


Mai Favorizate;
 au nivel ridicat (prohibitive);
 nu fac obiectul negocierilor;
 o puternică barieră în calea schimburilor comerciale
dintre state

19
CLAUZA NAŢIUNII CELEI MAI
FAVORIZATE
(MOST FAVOURED NATION)
 prevedere înscrisă în tratate / acorduri comerciale
 părţile semnatare se obligă să-şi acorde reciproc
toate avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le
vor acorda ţărilor terţe.

20
2. TAXE VAMALE CONVENŢIONALE
 se stabilesc de stat prin înţelegeri cu alte state
 conform clauzelor stabilite în acorduri bi-multilaterale;

 se percep asupra mărfurilor ce provin din ţările


care îşi acordă reciproc Clauza Națiunii Celei Mai
Favorizate;
 seaplică în regimul Clauzei Națiunii Celei Mai
Favorizate;

 au nivel redus;
 fac obiectul negocierilor tarifare din cadrul GATT-OMC
21
3.TAXE VAMALE PREFERENŢIALE
 sunt foarte reduse (zero);
 se aplică mărfurilor importate din anumite ţări;

 nu se extind asupra celor ce provin din celelalte ţări;

 reprezintă o derogare de la Clauza Națiunii Celei Mai


Favorizate
 reflectă un regim de favoare stabilit între anumite ţări;

 ex: aranjamente, convenţii şi protocoale


preferenţiale (SGP, SGPC), grupări de integrare
economică regionale (UE) 22
4.TAXE VAMALE DE RETORSIUNE
 se
aplică de stat ca răspuns la politica
comercială neloială a altor state:
 politica de dumping
 politica de subvenţionare a exporturilor;

 se
percep ca Taxe vamale suplimentare
peste nivelul Taxelor vamale în vigoare;

 2 forme:
 Taxe vamale anti-dumping (anti-dumping duties)
 Taxe vamale compensatorii (countervailing
duties)
23
TAXE VAMALE DE RETORSIUNE
 au nivel prestabilit:
 Taxa vamale anti-dumping = marja de dumping

Marja de Dumping = Valoarea Normală – Preţul de Dumping

Valoarea normală poate fi dată de


 preţul practicat pe piaţa ţării exportatoare;
 preţul practicat pe pieţele de export terţe;

 suma costurilor considerate corecte

 (preferată – este imposibilă aprecierea corectă a valorii costurilor

componentelor).

 Taxe vamale compensatorii


 =nivelul subvenţiei de export de care a beneficiat exportatorul în 24
ţara lui de origine;
TAXE VAMALE DE RETORSIUNE
 Obiectiv: înlăturarea efectelor negative ale celor
două politici neloiale:
 slăbirea poziţiei de piaţă a producătorilor autohtoni de
produse similare;
 Ancheta - dovedirea prejudiciului adus pieţei
interne;
 până la dovedirea prejudiciului sunt întrerupte toate
importurile;
 măsuri de răspuns se pot lua numai în cazul dovedirii
prejudiciului;
 au dublă natură:
 tarifară (se percep sub forma unor taxe)
 netarifară (până la dovedirea prejudiciului în cadrul unei
anchete sunt întrerupte relaţiile comerciale cu partenerul 25
vizat).
TARIFUL VAMAL
 = catalog ce cuprinde:
 nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale
 Taxele vamale percepute asupra fiecărui produs.
 sunt cuprinse şi produsele scutite de
impunerea vamală la import.

 sunt instrumente de PC admise de OMC:


 se protejează piaţa internă de concurenţa străină;
 se pot negocia concesii tarifare;
 se pot institui măsuri de discriminare în relațiile
comerciale externe.
26
TARIFUL VAMAL
 Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se poate
face în funcţie de următoarele criterii:
 după originea mărfurilor
 – animale, vegetale, minerale;
 după gradul de prelucrare
 – materii prime, produse semifinite, produse finite;
o combinaţie a primelor două forme.

27
REGLEMENTAREA ELABORARII TARIFELOR
VAMALE.
 1950, Biroul de Statistică al ONU
 Clasificarea tip standard pentru comerţul internaţional
(CTCI).
 1950, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare
Vamală de la Bruxelles (NCCV)
 a fost elaborat un nomenclator unic de bază:
 modificat în timp;
 a uşurat negocierile în cadrul GATT, toate ţările raportând

aceleaşi (sub)poziţii tarifare;


 au aderat ce mai mare parte a ţărilor lumii (excepţie SUA şi

Canada nomenclatoare mult mai detaliate).

28
REGLEMENTAREA ELABORARII TARIFELOR
VAMALE.
 1983 la Bruxelles
 Convenţia privind sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor
 elimină divergentele de încadrare tarifară şi determinare a Taxelor vamale;
 facilitează colectarea, compararea şi analiza datelor statistice privind

schimburile comerciale internationale;


 satisface necesităţile de codificare ale autorităţilor vamale, organelor de

statistică, producătorilor, comercianţilor şi transportatorilor

 a urmărit adoptarea unui nomenclator unic la care să participe toate


statele;
 are la bază NCCV şi CTCI;

 clasificarea mărfurilor se face după criteriul combinat (origine şi

prelucrare);
 este foarte flexibil, fiind folosit ca atare sau ca bază pentru elaborarea

altora. 29
 au aderat toate statele lumii;
TARIFELE VAMALE - FORME:
 simple:
 au o singură coloană de TV pentru toate produsele supuse
impunerii vamale indiferent de provenienţă;
 sunt folosite de unele ţări în dezvoltare;
 compuse:
 au două / multe coloane de Taxe vamale fiecare aplicându-
se mărfurilor ce provin din anumite ţări;
 Taxele vamale înscrise sunt: convenţionale, autonome,
preferenţiale - pe bază de reciprocitate sau
nereciprocitate;
 sunt cele mai răspândite;
 practicate de toate ţările lumii.

30
TARIFUL VAMAL COMUN (TVC)
 A fost instituit în 1968,
 odată cu formarea UNIUNII VAMALE între ţările membre
CEE;
 încheierea procesului de ÎNLĂTURARE TAXELOR
VAMALE ÎNTRE ţările membre UE
 este comun tuturor Statelor Membre UE
 Se aplica fără adoptarea unei legislaţii naţionale specifice.
 statele NU mai au posibilitatea de a modifica în mod autonom TVC
sau de a institui în mod unilateral noi taxe vamale.
 se aplică uniform pe întreg teritoriul UE
  se evita DISTORSIONAREA schimburilor prin intermediul TV

 Modificarea TVC se opereaza de catre CONSILIULUI DE MINISTRII, la


propunerea Comisiei Europene.
 Comisia Europeană reprezinta UE in negocierile cu OMC şi cu ţările
terţe.
31
TARIC
(TARIFUL INTEGRAT AL COMUNITATILOR EUROPENE)
 versiunea electronică a TVC (din 1999)
 = baza de date destinată sa indice dispoziţiile
legale aplicabile (masuri tarifare / netarifare) pentru
un anumit produs, atunci când acesta este
importat pe / exportat de pe teritoriul vamal al UE

 Se bazeaza pe Nomenclatura Combinata (NC) care


 are aproximativ 10.000 de titluri (codificate in 8 cifre) si

 = baza pentru întocmirea statisticilor de comerţ


 al UE cu ţări terţe (EXTRASTAT)
 între statele membre UE (INTRASTAT).

32
5. APLICATIA PRACTICA NR. 5
 5.1.Componentele și caracteristicile politicii
vamale/ tarifare a țării alese

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Raspunsurile se vor integra in portofoliul de aplicatii al studentului

33

S-ar putea să vă placă și