TUBERCULOZA

ESTE O BOALĂ
CARE SE TRATEAZĂ
 Tuberculoza(TBC) este o
maladie infecţioasă contagioasă
determinată de bacilul Koch,
Koch cu o
evoluţie progresivă nefavorabilă,
care în decurs de 1,5-2 ani poate
conduce la deces.
deces
TBC – problemă socială de o importanţă
vitală.
 1/3 din populatia mondiala este infectata
În lume în fiecare secundă o persoană se
infectează, la fiecare 4 secunde o
persoană face TBC, la fiecare 10 sec –
decedează.
Anual pe glob se înregistrează 9 mln
cazuri noi (95% sunt din ţările în curs de
dezvoltare).
Anual decedează 3 mln bolnavi de TBC
Numărul persoanelor infectate cu bacilul
Koch - 1,7 miliarde, (1,3 miliarde se află în
ţările în curs de dezvoltare)
 80% din numărul bolnavilor au vîrsta de
15-49 ani.
 În Moldova în ultimii 10 ani a cresut
morbiditatea prin tuberculoză cu 53,2%
Incidenta TB in lume in 2011
 Soroca
Raioanele cu cea mai mare
148,8
incidenţa globală a
tuberculozei în anul 2011
Bălţi
169,4
Rezina
149,81
Străşeni 170,5
Ungheni 170,5
Ungheni
136,9
Străşeni
170,5
Criuleni
Mun. Bălţi 169,4
Rezina 149,81
144,0

Soroca 148,8
Criuleni 144,0
Ialoveni
143,3

Ialoveni 143,3
Ungheni 136,9
Criza socio-economică, scăderea bruscă
a venitului pe cap de locuitor
Nivelul scăzut de trai
Subestimarea problemei din partea
organelor publice şi din partea
lucrătorilor medicali
Examinarea insuficientă a celor
suspectaţi
Eficacitatea scăzută a tratamentului
Migraţia populaţiei, şomajul alcoolismul,
ecologia deteriorată
Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1993 a declarat în
privinţa tuberculozei – situaţie excepţională globală.
globală
În scopul eradicării tuberculozei în R Moldova, MS a
elaborat Programul Naţional de control al tuberculozei
În 2008 MSRM a elaborat Protocolul Clinic Naţional
“Tuberculoza la copii” - conduita copilor bolnavi
Obţinerea unei proporţii de vindecare a
bolnavilor noi microscopie pozitiv de 85%.
 Agentul patogen a fost descoperit în 1882 de învăţatul
neamţ Robert Koch (bacilul Koch)
Koch
 Microbacteria tbc este rezistentă la încălzire pînă la
80°C, la acţiunea acizilor, bazelor, alcoolului, la temperturile
joase pînă la 200°C
 Îşi păstrează contagiozitatea cîteva luni în încăperile
umede şi întunecoase
Bacilul Koch este sensibil la razele solare, se
distruge la fierbere şi sub acţiunea substanţelor
dezinfectante.
Se cunosc peste 30 tipuri de bacterii, însă
numai 3 tipuri pot provoca tuberculoza la om:
uman, bovin şi aviar.
 În 95-98% tbc este provocată de microbacteria
de tip uman.
Celalte 27 tipuri de bacteri sunt saprofite.
Este omul bolnav,
bolnav care răspîndeşte infecţia în jur în
timpul vorbirii, strănutului, tusei, cu sputa eliminată,
cu materialele fecale.
fecale În timpul tusei se răspîndesc pe
raza de 80-100 cm.
 Foarte periculoasă este şi rufăria bolnavului.
Ca sursă de infecţie pot servi şi animalele şi păsările
bolnave (utilizarea laptelui, cărnii, ouălor).
Aerogenă
Alimentară
Contact direct
Placentară
Sexuală
 Evoluţia infecţiei TB la copii
 FazaI (incubaţie) – Durează 1-2 luni, are loc diseminare
limfo-hematogenă a infecţiei, manifestări clinice
lipsesc, IDR PPD pozitivă, Rg toracică normală;
 Faza II - Durează 1-4 luni, IDR – PPD pozitivă, 90% -
asimptomatic, 10% - adenopatie hilară complexului
primar, meningită TBC, TB miliară;
 Faza III - Durează 3-7 luni după prima infectare, poate
apărea pleurezia tuberculoasă, TB de tip adult;
 Faza IV - Durează 1-3 ani după prima infecţie (începe
calcificarea complexului primar).
 FazaIV – Durează mai mult de 3 ani după prima infecţie
(calcificarea completă a leziunilor primare)
 La copii se dezvoltă formele
primare de tuberculoză

Primoinfecţie ocultă - viraj tuberculinic

Complex tuberculos primar
Tuberculoza ganglionilor limfatici hilari
Tuberculoza diseminată
Este o infectare primară cu bacilul Koch a g/l: bronhiali,
traheali, bronhopulmonari, pulmonari etc
Există 3 variante ale bolii:
1.Infiltrativă
2.Tumoroasă
3.Forme „mici”
 1. Afectul primar 2. limfangita tuberculoasă
 3. adenopatia satelită traheobronşică.
 Pot fi simptome de intoxicaţie, febră, în special la antrenarea în proces a
membranelor seroase şi a bronhiilor.
 Proba Mantu este pozitivă
 Pe fundalul chimioterapiei peste 1,5 –3 ani are loc

resorbţia, induraţia şi calcificarea (focarul Gon)

 La 1/3 bolnavi procesul patologic se tratează complet
 Examenul radiologic – opacitate în regiunea

focarului primar legată cu hilul pulmonar

 Poate evolua cu formarea atelectaziilor, cavernelor, etc
Confirmat prin:
Microscopia sputei
Metoda însămînţării
Metoda histologică
Metoda clinico-radiologică
 Se întîlneşte mai fregvent la n.n., sugari, copiii neimunizaţi
 În a 2 săptămînă de boală - voma, febra, redoarea cefei
 La a treia săptămînă de boală - convulsii, paralizie a nervilor
cranieni, pareze, paralizii
 La a patra săptămînă de boală - scimbări ireversibile, comă
•caverna de gradul 3
Empieme TBC
Criterii de suspiciune conform OMS
Copil bolnav, contact cu un caz confirmat de TB
Orice copil care nu se reface complet după
rujeolă sau tuse convulsivă.
Orice copil care prezintă scădere în greutate şi
tuse, simptome care nu au răspuns la
tratamentul antibiotic administrat pentru
presupusa afecţiune respiratorie nespecifică.
Orice copil cu adenopatie superficială
nedureroasă.
 Criterii de diagnostic în TB
copilului
Contact cu o sursă confirmată de TB.
Simptome şi semne de TB persistente: tuse,
febră, scădere în greutate, astenie, modificări
respiratorii, raluri la examenul pulmonar,
limfadenopatii.
Test tuberculinic pozitiv (> 10 mm)
Modificări radiologice: limfadenopatii, infiltrate
Examen histopatologic sugestiv pentru TB
Singurul criteriu de certitudine este
identificarea MBT prin cultură.
 Evaluarea simptomelor TB la copii
Simptomele generale:
Tusea > 4 săptămîni, etiologic neconfirmată, fără răspuns
terapeutic;
Febră > 38°C timp de 14 zile, excluzînd alte patologii (ex.
Pneumonia);
Deficit staturo-ponderal, anorexia, fatigabilitatea
 Îndrumaţi imediat către serviciile TB, în prezenţa
următoarelor elemente:
Persistenţa simptomelor > 4 săptămîni;
Scădere în greutate pînă la 60 % din greutatea ideală;
Persistenţa febrei care nu răspunde la tratamentul
antibacterian obişnuit.
Principalele metode de diagnostic:
 bronhoscopia
 tuberculinodiagnostica
 radioscopia
 radiologia,
 tomografia
 însămînţarea urinei
 spalatura bronhiilor
 puncţia lombară,
 analiza săngelui şi urinei
 examinarea sputei (depistarea BAAR–bacili acido-alcool
rezistenţi)
 Efectuarea testului la tuberculină
este obligatorie pentru:
Toţi copiii aflaţi în contact cu o persoană cu TB
pulmonară activă;
Toţi copiii simptomatici suspecţi de TB;
Pacienţii cu infecţie HIV;
Copiii la intrarea în centre de plasament, şcoli
ajutătoare, şi alte instituţii cu risc.
Intradermoreactia (IDR) la tuberculina
Intradermoreactia (IDR) la tuberculina
Rezultatul probei se apreciază peste 72 ore, el
poate fi:
Negativ: lipsa infiltratului sau hiperemie de orice
dimensiuni sau papula de 1-9 mm în diametru.
Pozitiv: prezenţa papulei de la 5 mm la
nevaccinaţi şi de la 10mm pînă la 16 mm la cei
vaccinaţi.
Hiperalergic: papula de 17 mm sau papula de orice
dimensiuni cu necroză.
Reacţia pozitivă sau hiperergică este marker al
infecţiei tuberculoase fără corelaţie cu tuberculoza
activă.
 Rezultate false
Fals pozitive
Efectul booster
Vaccinare BCG
 Injectarea subcutană
Contact cu micobacterii atipice
Efectul booster – repetarea IDR la intervale
scurte poate genera creşterea intensităţii reacţiei.
Fenomenul apare dacă testul se repetă într-un
interval de pană la 12 luni şi este întîlnit în special
la persoanele în vîrstă la care diametrul reacţiei
poate să crească cu 3 - 6 mm faţă de reacţia
anterioară.
 Rezultate false IDR
Erori de tehnica (inject s.c)
Tehnică defectuoasă de administrare: prea puţin
produs, tamponarea energică după injectare, sîngerare;
Inactivarea produsului prin: expunere la lumină şi
căldură
Hiposensibilizarea pielii prin repetarea IDR la intervale
scurte
Vaccinări recente cu virusuri vii (urlian, rujeolic,
poliomielitic
Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii
virale acute (oreion), infectia HIV
Subnutritie, copii < 6 luni-sistem imun imatur.
Tratamente cu corticosteroizi
Forme grave de TB la copiii < 2 ani
Se realizează conform strategiei DOTS -
chimioterapia de scurtă durată, strict supravegheată
îndeplinită în 2 etape: faza iniţială, de continuare
Faza intensivă -se realizează în staţionar, condiţii
optime de îngrijire. Zilnic de 2-3 ori - dezinfecţia şi
aerisirea saloanelor.
În perioada febrilă - regim la pat apoi se trece la un
regim liber (mult timp bolnavii îl petrec la aer liber)
Bolnavii, ce expectorează sputa - asiguraţi cu
scuipătoare de buzunar.
 Medicamente antiTB
De prima linie
Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida,
Streptomicina şi Etambutolul.

De rezerva
Amikacina Capreomicina Cicloserina
Etionamida Kanamicina Protionamida
Ciprofloxacina Ofloxacin PAS
Levofloxacinaeficienta
 Exemplu: 2(HR)ZE/4(HR)3
Faza iniţială durează 2 luni - se administrează
zilnic Izoniazida şi Rifampicina în forma
combinată şi doză fixă, asociate cu
Pirazinamida şi Etambutol în forme de
prezentare şi administrare separată;
Faza de continuare durează 4 luni; în această
fază se continuă administrarea Izoniazidei şi
Rifampicinei în formă combinată şi doză fixă,
cu un ritm de administrare de 3 ori / săptămînă.
 Monitorizarea tratamentului în faza
de continuare.
 Se face periodic prin:
 Examenul bacteriologic al sputei sau al lavaj gastric: (2
luni, 5 luni, 6 luni de la iniţierea tratamentului)
 Examenul radiologic pulmonar se repetă: la 2-3 luni şi
înainte de întreruperea tratamentului.
Notă:
 Modificările radiologice regresează foarte lent sub
tratamentul eficient.
 Persistenţa unor imagini patologice la sfîrşitul
tratamentului nu trebuie să reprezinte motiv de
prelungire a acestuia, deoarece normalizarea imaginii
toracice se poate constata uneori abia la 2-3 ani după
terminarea tratamentului.
 Igiena tusei
 Principiile de bază:
 A nu tuşi în direcţia cuiva.
 A nu permite ca cineva să tuşească în direcţia dumneavoastră.
 A nu permite ca cineva să tuşească în direcţia altora.
 Cum să procedăm?
 Învăţaţi apropiaţii şi pacienţii să folosească în timpul tusei şerveţele de
unică folosinţă sau să-şi acopere gura cu partea externă a palmei.
 Igiena tusei
 Cum să procedăm?
 Se discută despre igiena tusei cu toţi pacienţii cu tuse, chir dacă ei nu sunt
bolnavi de tuberculoză.
 Păstraţi la un loc accesibil şerveţelele de unică folosinţă pentru a le oferi
celor cu tuse.
 Nu vă aflaţi timp îndelungat în încăperile unde cineva tuşeşte.
 Nu vă ruşinaţi să folosiţi respiratorul dacă vă aflaţi într-o încăpere cu un
bolnav de TBC.
 Nu vă ruşinaţi să puneţi masca chirurgicală bolnavilor de tuberculoză cu
tuse, dacă e necesar de a vă afla într-o încăpere cu ei sau în cazul
transportării lor.
Se recomandă dieta N11, bogată în proteine
Se recomandă produsele: laptele, carnea, untul, grăsimi
vegetale, diferite crupe şi legume bogate în vitamine şi
microelemente.
Se limitează mîncărurile picante, sărate.
Pentru stimularea secreţiei sucului gastric – bulioane,
icre, scrumbie.
Alimentele se administrează în 4-5 prize
Nevoile nutriţionale pe zi sînt: P - 120-140 gr,
L -100-120gr, G - 500-550gr, Kcal - 3800-4000
Elementul cheie al succesului –
Asigurarea unei cooperări cu
bolnavul în cadrul tratamentului.
Educaţia pacientului şi a familiei
acestuia reprezintă un imperativ
al timpului.
Boala pe care o suportă, evoluţia ei
Duratei tratamentului
Drogurilor urmate, efectele secundare
Respectării igienei pentru prevenirea infectării
familiei şi celor din anturaj
Excluderea alcoolului, fumatului în timpul
tratamentului
Controlul familiei în special a copiilor
 Supravegherea regulată la ftiziolog
Este specifică şi nespecifică.
Profilaxia nespecifică: include
tuberculinodiagnostica, examenul
radiologic al copiilor din grupa riscului,
celor ce suferă fregvent de maladii
respiratorii, chimioprofilaxia copiilor
din contact etc.
Se livrează în fiole, stare uscată cîte 1 mg (20 doze).
O doză vaccinală - 0,025 mg vaccin.
Înainte de utilizare se diluiază cu 2 ml sol. fiziologică,
anexată la vaccin (doza vaccinală-0,05 ml soluţie).
Vaccinul se administrează i/d la hotarul treimii
superioare şi medii a braţului stîng. Local apare
infiltrat de 4-5 mm ce se reabsoarbe peste 15-20 min.
Peste 4-5 săptămîni local apare o hiperemie care trece
în papulă apoi în pustulă şi crustă. După căderea
crustei - cicatrice 3-9 mm
 Profilaxia medicamentoase
 1.Profilaxie primară(chimioprofilaxia) – Vizează protecţia
celor neinfectaţi dar expuşi contagiului, în special copiii sub 5
ani.
 2. Profilaxie secundară (chimioterapie preventivă) – Vizează
prevenirea evoluţiei spre boală la cei deja infectaţi.
Profilaxia medicamentoase constă în:
 Monoterapie cu Izoniazidă (H)
Doza H - 5 mg/kg/zi, timp de 6 luni.
În cazul unui contact cu sursă BK H rezistentă,
chimioprofilaxia poate fi efectuată cu Rifampicină
(R)10-20 mg/kg/zi sau H + R cu o durată de 6-12 luni.
Abcesele subcutane
ulcere externe
limfadenite regionale
cicatrice cheloide
 Concluzii
Tuberculoza – maladie care
poate fi tratată datorită:
Implicării intregului personal in
indeplinirea obiectivelor trasate
Necesitatea evaluarii periodice
a activităţilor realizate şi
monitorizarea tratamentului
efectuat.